Economia globală s-a dovedit rezistentă în acest an, însă persistă vulnerabilități de fond, potrivit ultimelor perspective economice ale OCDE. Organizația anticipează o încetinire treptată a creșterii mondiale, de la 3,2% în 2025 la 2,9% în 2026, urmată de o ușoară revenire la 3,1% în 2027.
Creșterea PIB-ului în Statele Unite este prevăzută să scadă de la 2,0 % în 2025 la 1,7 % în 2026 și 1,9 % în 2027. În zona euro, creșterea economică este estimată la 1,3% în 2025, 1,2% în 2026 și 1,4% în 2027.
Conform perspectivelor OCDE privind creșterea PIB în G20, India este estimată să rămână economia cu cel mai rapid avans, cu o creștere de 6,7% în 2025, 6,2% în 2026 și 6,4% în 2027. China ar urma să se situeze pe poziția a doua, într-un ritm de încetinire, cu 5,0% în 2025, 4,4% în 2026 și 4,3% în 2027. Indonezia completează topul, cu o creștere prognozată de 5,0% în 2025 și 2026, urmată de o ușoară accelerare la 5,1% în 2027.
Rusia se situează mult în urma acestor economii asiatice, cu creșteri estimate de 2,3% în 2025, 1,6% în 2026 și 1,5% în 2027.
România a devenit stat candidat la OCDE în ianuarie 2022, primind Foaia de parcurs în luna iunie 2022. În prezent, țara se află în etapa de evaluare tehnică din partea Comitetelor incluse în Foaia de parcurs, eforturile fiind axate pe implementarea recomandărilor prioritare primite din partea acestora și susținerea evaluărilor sectoriale.
Țara noastră își propune finalizarea evaluărilor în comitete pe parcursul anului 2025, în vederea aderării în 2026.
Inflația anuală globală în economiile G20 se preconizează că va scădea la 2,9% și 2,5% în 2026 și, respectiv, 2027, de la 3,4% în acest an. Până la jumătatea anului 2027, se preconizează că inflația va reveni la nivelul țintă în majoritatea economiilor importante.
„Având în vedere fragilitatea economiei globale, țările trebuie să-și intensifice eforturile de a angaja un dialog constructiv care să asigure o soluționare durabilă a tensiunilor comerciale și o reducere a incertitudinii politice. Disciplina fiscală este importantă pentru a aborda riscurile crescânde care decurg din datoria publică ridicată și din necesitățile de cheltuieli mai mari datorate cerințelor de apărare și îmbătrânirii populației. Reformele structurale care reduc birocrația, simplifică reglementările și reduc barierele de intrare în sectoarele serviciilor sunt esențiale pentru a spori concurența, inovarea și dinamismul afacerilor și, în ultimă instanță, pentru a consolida durabil nivelul de trai”, a declarat secretarul general al OCDE, Mathias Cormann.
Politicile macroeconomice favorabile, îmbunătățirea condițiilor financiare alimentată de optimismul privind impactul potențial al noilor tehnologii și creșterea investițiilor în domeniul inteligenței artificiale au contribuit la susținerea cererii, atenuând efectele negative ale incertitudinii politice ridicate și ale barierelor comerciale în creștere.
Efectele complete ale creșterii tarifelor nu s-au făcut încă simțite, dar devin din ce în ce mai vizibile în alegerile de cheltuieli, costurile de afaceri și prețurile de consum, în special în Statele Unite. Creșterea comerțului mondial s-a moderat în al doilea trimestru. Există, de asemenea, semne ale unei cereri mai slabe de forță de muncă, întrucât numărul posturilor vacante a revenit la nivelurile anului 2019, din perioada pre-pandemică.
Perspectivele evidențiază o serie de riscuri, printre care se numără creșterea în continuare a barierelor comerciale. O creștere economică mai slabă decât cea preconizată, randamente mai mici decât cele estimate din investițiile nete în inteligența artificială sau surprize neplăcute legate de inflație ar putea declanșa o reevaluare generalizată a riscurilor pe piețele financiare, având în vedere evaluările exagerate ale activelor și optimismul privind profiturile companiilor.
Băncile centrale ar trebui să rămână vigilente și să reacționeze prompt la schimbările în echilibrul riscurilor pentru stabilitatea prețurilor. Cu condiția ca așteptările privind inflația să rămână bine ancorate, reducerile ratei dobânzii de politică monetară ar trebui să continue în economiile în care se preconizează că inflația se va modera sau va rămâne moderată.
Volatilitatea ridicată a prețurilor cripto-activelor și interconectarea tot mai mare a instituțiilor financiare nebancare cu sistemul financiar tradițional ridică, de asemenea, riscuri pentru stabilitatea financiară.
Este necesară disciplina fiscală pentru a asigura sustenabilitatea datoriei pe termen lung și pentru a menține capacitatea de a reacționa la șocuri viitoare. Eforturi mai susținute pentru limitarea și realocarea cheltuielilor, îmbunătățirea eficienței sectorului public și optimizarea veniturilor vor fi importante pentru ca povara datoriei să rămână gestionabilă. Opțiunile în materie de cheltuieli și impozite ar trebui să se concentreze pe necesitatea de a consolida creșterea economică durabilă, vizând în același timp sprijinirea persoanelor aflate în dificultate.
