Înmulțirea rapidă a populației, lipsa de acces la alimente și apă și expunerea tot mai mare la dezastre naturale înseamnă că peste un miliard de personae riscă să fie strămutate până în 2050, potrivit unei analize a amenințărilor ecologice globale, potrivit Reuters, citat de Agerpres.
Analiza este realizată de Institutul pentru Economie și Pace (IEP), un think tank care produce anual indexurile legate de terorism și pace, și utilizează date de la ONU și din alte surse pentru a evalua opt amenințări ecologice și pentru a prezice care vor fi țările și regiunile supuse celui mai mare risc.
În contextul în care previziunile privind populaţia lumii arată că aceasta ar putea ajunge la aproape 10 miliarde până în 2050, amplificând lupta pentru resurse şi alimentând conflicte, cercetarea arată că 1,2 miliarde de persoane care trăiesc în zone din Africa Subsahariană, Asia Centrală şi Orientul Mijlociu ar putea fi forţate să migreze până în 2050.
Pe fondul previziunilor care arată că populația globală ar putea ajunge până în 2050 la 10 miliarde de locuitori, ducând astfel la o întețire a luptei pentru resurse, amplificând așadar conflictele, raportul atrage atenția că 1,2 miliarde de persoane care trăiesc în prezent în zone din Africa Subsahariană, Asia Centrală și Orientul Mijlociu ar putea fi împinse să migreze în următorii 30 de ani.
Documentul mai relevă că 30 de milioane de persoane au fost nevoie să migreze în 2019, de această strămutare fiind răspunzători factorii ecologici și conflictele.
”Aceasta va avea efecte sociale şi politice uriaşe, nu doar în lumea în curs de dezvoltare, dar şi în cea dezvoltată, în contextul în care migraţia în masă va duce la valuri mai mari de refugiaţi spre majoritatea ţărilor dezvoltate”, a spus Steve Killelea, fondatorul IEP.
Raportul de 90 de pagini realizarea un clasament al amenințărilor, pe care le grupează în două categorii: una dintre acestea cuprinde insecuritatea alimentarp, resursele reduse de apă și creșterea numărului populației, iar alta vizează dezastrele naturale, printre acestea fiind listate inundațiile, secetele, creșterea nivelului mării și creșterea temperaturilor.
Rezultatul este o analiză care evaluează cu cât de multe ameninţări se confruntă fiecare din cele circa 150 de ţări şi capacitatea fiecăreia de a le face faţă.
Potrivit lui Killelea, lumea are cu 60% mai puţine resurse de apă proaspătă la dispoziţie decât în urmă cu 50 de ani, în timp ce cererea de mâncare este preconizată să se majoreze cu 50% în următorii 30 de ani, determinată în mare parte de expansiunea clasei de mijloc în Asia.
Aceşti factori, combinaţi cu dezastre naturale care ar urma cel mai probabil să devină mai frecvente din cauza schimbărilor climatice, înseamnă că inclusiv cele mai stabile state vor fi vulnerabile până în 2050.
Acest avertisment vine în contextul în care, din data de 22 august, omenirea trăiește pe credit ecologic, în contextul în care și-a consumat deja resursele pe care i le oferă planeta în cursul unui an, această dată fiind întârziată cu trei săptămâni, comparativ cu anul trecut, în contextul pandemiei de COVID-19.
