Al doilea raport al OCDE privind anticorupția și integritatea, publicat în 2026, arată că, în pofida unor progrese în consolidarea cadrului legislativ, statele nu reușesc să aplice eficient măsurile adoptate, menținând un decalaj semnificativ între reguli și implementare, care vulnerabilizează decizia publică, resursele statului și încrederea cetățenilor.
Raportul subliniază că acest „deficit de implementare” rămâne principala slăbiciune a sistemelor de integritate, într-un context în care riscurile legate de corupție evoluează, inclusiv în zone precum frauda, achizițiile publice și criminalitatea organizată.
Integritatea este prezentată drept un „avantaj strategic” pentru guverne și mediul de afaceri, contribuind la protejarea democrațiilor, la susținerea creșterii economice și la consolidarea încrederii în instituțiile publice. În același timp, corupția continuă să afecteze performanța economică și calitatea politicilor publice, distorsionând alocarea resurselor, mai ales într-un context fiscal tot mai restrictiv.
Ediția din 2026 marchează o extindere importantă a analizei OCDE, fiind pentru prima dată un raport cu acoperire globală, care include date din 37 de state membre și 25 de țări partenere. Documentul utilizează indicatorii OCDE privind integritatea publică și analizează strategiile anticorupție, mecanismele de gestionare a lobby-ului, a conflictelor de interese, a finanțării politice și a transparenței informațiilor publice, precum și integritatea sistemelor de justiție.
Analiza arată că principalul obstacol rămâne aplicarea eficientă a măsurilor. În statele OCDE, diferența dintre soliditatea reglementărilor, evaluată la 63%, și nivelul de implementare, de 44%, este de 19 puncte procentuale, în timp ce în țările partenere decalajul ajunge la 26 de puncte procentuale. Lipsa monitorizării contribuie la această problemă, în condițiile în care doar aproximativ un sfert dintre statele OCDE și circa jumătate dintre țările partenere urmăresc efectiv implementarea strategiilor anticorupție.
În același timp, strategiile anticorupție se concentrează în principal pe sectorul privat, lăsând descoperite alte domenii vulnerabile. În statele OCDE, 63% dintre strategii includ măsuri pentru sectorul privat, însă doar 21% vizează întreprinderile de stat și doar 4% includ parteneriatele public-privat. În același timp, 42% dintre strategii acoperă alte domenii cu risc ridicat, precum infrastructura, sănătatea sau educația. Această distribuție indică o concentrare disproporționată asupra sectorului privat, în detrimentul unor zone unde riscurile de corupție pot avea un impact major asupra finanțelor publice.
Utilizarea tehnologiei și a datelor devine un instrument tot mai important pentru consolidarea integrității, inclusiv prin utilizarea inteligenței artificiale și a analizelor avansate pentru detectarea fraudelor și gestionarea riscurilor. Cu toate acestea, utilizarea acestor instrumente rămâne limitată: doar 44% dintre statele OCDE utilizează sisteme digitale pentru depunerea și verificarea declarațiilor de interese și avere, comparativ cu 63% dintre țările partenere.
Raportul evidențiază vulnerabilități în sistemele de justiție. Deși majoritatea statelor au introdus reguli privind conflictele de interese pentru judecători și procurori, nivelul de conformare rămâne scăzut. În statele OCDE, doar aproximativ 33% dintre țări ating standardele privind depunerea declarațiilor de interese în cazul judecătorilor de rang înalt, 26% pentru judecătorii naționali și 20% pentru procurorii de rang înalt. Prin comparație, ratele sunt semnificativ mai ridicate pentru alte funcții publice, ajungând la aproximativ 70% în cazul membrilor guvernului și al parlamentarilor și la circa 52% pentru înalții funcționari publici. În țările partenere, nivelurile sunt mai ridicate pentru sistemul judiciar, de aproximativ 47% pentru judecătorii de rang înalt și 40% pentru judecători și procurori, însă rămân sub nivelurile înregistrate pentru funcțiile executive.
Pentru a reduce aceste decalaje, OCDE recomandă statelor să adopte o abordare bazată pe risc și orientată spre rezultate, concentrată pe domeniile cele mai vulnerabile și pe cele mai dăunătoare forme de corupție. De asemenea, instituția subliniază necesitatea consolidării integrității în domenii precum întreprinderile de stat, parteneriatele public-privat și sectoarele sensibile, precum sănătatea sau apărarea.
Totodată, raportul recomandă extinderea utilizării tehnologiilor digitale și îmbunătățirea calității datelor pentru a întări monitorizarea și aplicarea regulilor, precum și consolidarea mecanismelor de integritate în sistemele de justiție, inclusiv prin creșterea ratei de depunere a declarațiilor de interese și întărirea mecanismelor de responsabilizare.
