Connect with us

Rareș Bogdan

Rareș Bogdan avertizează că Pachetul Mobilitate I poate provoca falimentul transportatorilor români și „blinda Europa cu două viteze”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Rareș Bogdan (PNL, PPE), liderul delegației României în grupul PPE din Parlamentul European, avertizează că Pachetul Mobilitate I poate provoca falimentul transportatorilor români și „blinda Europa cu două viteze”, într-o postare pe Facebook în care expune argumentele pentru care România nu susține adoptarea acestor reglementări în sectorul de transport.

„Respingem categoric scoaterea de pe piață a transportatorilor români! De ce sunt împinși în faliment? Săptămâna viitoare avem la Bruxelles votul pe Pachetul Mobilitate 1, care ar trebui să asigure condiții de muncă mai bune pentru transportatorii români. Ar trebui, dar nu se întâmplă așa. Sper într-o minune, căci aceste reguli vor avea un impact negativ semnificativ. Ca și când pandemia n-ar fi fost suficientă! Păi ce facem, blindăm Europa cu două viteze?”, scrie eurodeputatul PNL.

De astfel, Rareș Bogdan precizează că miniștrii Afacerilor Externe și ai Transporturilor din 9 țări (Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Malta, Polonia și România) au trimis eurodeputaților o scrisoare în care au reliefat prevederile restrictive şi disproporţionate din Pachetul Mobilitate I şi implicaţiile negative ale acestora, atât pentru transportul rutier şi funcţionarea adecvată a pieţei interne, cât şi pentru realizarea obiectivelor asumate de Uniunea Europeană în domeniul schimbărilor climatice. În acest context, semnatarii scrisorii au solicitat membrilor Parlamentului European reanalizarea prevederilor problematice din această perspectivă, conţinute de Pachetul Mobilitate I.

Citiți și România și alte opt state UE au trimis o scrisoare către toți membrii Parlamentului European, cerând reconsiderarea “prevederilor problematice” ale Pachetului Mobilitate I

De asemenea, Rareș Bogdan precizează că oficialii folosesc un limbaj diplomatic, însă din apelul lor reiese disperarea de a-și apăra cetățenii.

Mai departe, eurodeputatul român prezintă argumentele pentru care România nu susține adoptarea Pachetului Mobilitate I, așa cum figurează într-un document oficial al Reprezentanței României la Bruxelles:

  • Există două perspective pentru care promovarea Pachetului Mobilitate nu este oportună. Situația industriei de transport nu mai corespunde cu cea analizată în evaluarea de impact realizată de către Comisie la prezentarea propunerii. Scopul Pachetului Mobilitate a fost de întări piața internă și eficiența transportului rutier, dar unele măsuri introduse sunt contrare acestor deziderate.
  • Criza cauzată de răspândirea Coronavirus-ului și de măsurile de stopare a pandemiei au afectat și vor afecta pe termen lung industria de transport. Avem nevoie de un sector de transport rutier solid; el a fost una din principalele forțe care au sprijinit sistemul medical și au contribuit la supraviețuirea economică în perioada crizei.
  • Întoarcerea vehiculului la fiecare 8 săptămâni în statul membru de stabilire a firmei, sub sancțiunea pierderii licenței de transport, nu aduce beneficii, ci doar probleme. Creșterea parcursului în gol afectează obiectivele climatice ale UE, întrucât mărește inutil emisiile de CO2. Se adaugă oboseala inutilă a șoferului, dar și periclitarea siguranței rutiere, întrucât graba de a ajunge la sediul firmei își va spune cuvântul în numărul de accidente.
  • Întoarcerea vehiculului este discriminatorie față de transportatorii stabiliți în state membre periferice (toți cei care contestă Pachetul Mobilitate), întrucât interpune distanțe colosale de parcurs pentru a ajunge la locul în care prestează servicii. În unele cazuri, barierele geografice sunt insurmontabile (este cazul statelor membre insulare).
  • O altă măsură care pune bariere inutile în calea prestării de servicii este perioada de prohibiție (cooling off) în care un transportator nu mai are dreptul să opereze cabotaj într-un stat membru străin. Această prevedere va obliga de multe ori vehiculele să stea, în loc să lucreze. Cu atât mai mult, aplicarea acestei restricții în cazul segmentelor rutiere ale transportului combinat face ca face ca avantajele pe care multimodalitatea le aduce în diminuarea emisiilor de CO2 să pălească în fața descurajării economice a transportatorilor rutieri.
  • Obligarea conducătorului auto de a reveni la sediul firmei la 3 – 4 săptămâni pentru a-și petrece timpul liber este o altă măsură care este discriminatorie față de transportatorii din Est. Este suficient ca operatorul să organizeze activitatea companiei astfel încât conducătorul auto să poată reveni acasă, dacă dorește; obligarea acestuia de a se întoarce îi încalcă dreptul fundamental de a-și alege unde își petrece timpul liber.
  • Petrecerea repausului săptămânal în cabină nu ar trebui interzisă; ea are valoare de distanțare socială pentru prevenirea răspândirii COVID. Cabina unui autovehicul modern este mult mai confortabilă decât un motel ieftin, deci ar trebui stimulată dezvoltarea de rețele de parcări sigure cu facilități pentru conducătorii auto.
  • Un model care să crească gradul de flexibilitate a aplicării detașării la transportul rutier, care să aibă în vedere gradul ridicat de mobilitate al conducătorului auto, este necesar. Modelul restrictiv propus în Pachetul Mobilitate este împovărător administrativ și financiar. În plus, el pune transportatorii din afara UE într-o poziție concurențială avantajoasă față de cei din interior, iar pentru combaterea acestui avantaj incorect, prin renegocierea acordurilor bilaterale, SM din Est vor trebui să cedeze foarte mult.

Pachetul Mobilitate I a fost lansat de Comisia Europeană în mai 2017. Acesta conţine trei acte legislative referitoare la transportul rutier: Regulamentul PE şi al Consiliului de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 şi (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluţiile sectorului transportului rutier; Regulamentul PE şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce priveşte cerinţele minime referitoare la duratele de conducere zilnice şi săptămânale maxime, pauzele minime şi perioadele de repaus zilnic şi săptămânal şi a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce priveşte poziţionarea prin intermediul tahografelor; Directiva PE şi a Consiliului de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE şi la Directiva 2014/67/UE privind detaşarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier şi de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce priveşte cerinţele de control şi a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Rareș Bogdan, reacție virulentă: România trebuie reformată. România nu este a interlopilor, ci este țara oamenilor cinstiți

Published

on

© Rareș Bogdan/ Facebook

Prim-vicepreședintele PNL și europarlamentarul Rareș Bogdan a afirmat, sâmbătă, că atenția întregii țări este acaparată de ceea ce se întâmplă între clanurile interlope și a spus că România trebuie reformată.

“În democrație, interlopii stau la pușcărie, nu pe ecranele televizoarelor și în Live-uri pe Facebook sau printre like-uri pe Instagram și scalambaieli pe Tik Tok.
Trăim de câteva zile intr-o Românie care pare acaparată, cel puțin ca atenție, de viata și acțiunile infracționale ale unor interlopi. Toată țara stă și privește cum câteva sute de infractori sfidează legi, reguli, bun simț și peste 20 de milioane de cetățeni onești”, a scris Rareș Bogdan, într-o postare virulentă pe pagina sa de Facebook.

Liderul eurodeputaților români din grupul PPE a precizat că aceasta este imaginea unui stat “cu instituții prăbușite” și că România trebuie reformată “fără compromisuri, fără traseism, fără politicianism ieftin și prosti în funcții publice, fără fricoși sau idioți in poziții cheie, fără instituții paralizate de teamă sau incompetență, fără slugoi și clientelari care cauta exclusiv binele lor și nu binele public”.

Pe de altă parte, Bogdan a arătat că România nu este țara interlopilor, ci a oamenilor cinstiți.

“In compensație la tot ce se vede sulfuros in aceste zile ma gândesc cu admirație și respect la ultimii veterani de război care ne părăsesc din această lume pe rând, fără ca cineva să le recunoască valorile și eroismul să le prezinte poveștile și viețile presărate cu sacrificii. Eroii noștri se duc silențioși fără ca cineva să-i pomenească și să ofere celor mai tineri modele de urmat pentru însănătoșirea neamului în care de ani de zile sar schijele tupeului, golănelilor, șmecheriilor, a răfuielilor dintre bande. Avem mereu printre noi exemple civice, oameni cinstiți, dăruiți profesiilor, campioni sportivi recunoscuți și premiați, chipuri ale firescului, elevi și studenți eminenți stimați în toată lumea, care prin existența lor pot genera curentul normalității. România este a acestora din urmă și lor trebuie să le manifestăm apreciere și pentru ei să ne “înghesuim” și să le fim suporteri. Romania nu e a interlopilor, Romania este țara oamenilor cinstiți care își educa copilașii in spiritul valorilor reale și nu al fascinației pentru găști infracționale”, a spus el.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Rareș Bogdan: Victorie uriașă marca Klaus Iohannis. Președintele a obținut aproape 80 de miliarde de euro pentru modernizarea României

Published

on

© Partidul Național Liberal / Facebook

Președintele Klaus Iohannis a obținut aproape 80 de miliarde de euro de la UE pentru modernizarea și reclădirea marilor sisteme publice ale României, a afirmat, marți, eurodeputatul și liderul delegației române din grupul PPE Rareș Bogdan, după acordul încheiat între liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene privind pachetul de 1.824 de miliarde de euro.

“Victorie uriașă marca Klaus Iohannis după 4 zile și 4 nopți de negocieri fără precedent. De acum doar sa înțelegem ce e cu acești bani și mai ales ce trebuie sa facem cu ei. Președintele i-a obținut pentru modernizarea și reclădirea marilor sisteme publice ale țării, de acum trebuie realizate și implementate proiectele, pornita execuția și finalizate. Adica mai pe românește, trebuie aduși acești bani spre noi. UE îți da, nu îți bagă însă și in traista. Președintele României s-a luptat pentru ca Romania sa beneficieze de o suma absolut fantastica, impresionanta de-a dreptul. Acum la TREABA! Sunt convins ca și acest lucru se va întâmpla sub atenta sa supraveghere. Un adevărat plan MARSHAL pentru Romania”, a scris Rareș Bogdan (PNL, PPE), pe Facebook.

 

Președintele Klaus Iohannis a anunțat marți dimineață, de la Bruxelles, că România a obținut 79,9 miliarde de euro din acordul privind bugetul și relansarea UE convenit de liderii statelor membre ale Uniunii Europene. Șeful statului a spus că România va beneficia de aproape 80 de miliarde de euro pentru proiecte europene, indicând construcţia de spitale, şcoli, modernizarea marilor sisteme publice, precum şi reconstrucţia economică.

Am ajuns la un acord foarte important pentru Europa, un acord extrem de important pentru România. (…) Am obținut pentru România o sumă impresionantă: 79,9 miliarde de euro pentru proiectele europene“, a spus Iohannis, după unul dintre cele mai lungi summit-uri din istoria Uniunii Europene.

“Vom folosi această sumă de 80 de miliarde pentru a reface infrastructura în România, pentru a construi spitale, școli, pentru a moderniza marile sisteme publice. Este, de asemenea, foarte important de știut că o parte semnificativă din acești bani vor fi folosiți pentru relansare, pentru revigorare economică. Repet, 79.917.000.000, deci 80 de mii de milioane de euro vom folosi pentru a pune în practică, pe de-o parte, planul pentru bugetul multianual 2021-2027, un plan la care lucrăm împreună cu Guvernul deja din ianuarie și în cel mai scurt timp va fi finalizat, pentru a fi pregătiți să începem implementarea, iar, pe de altă parte, lucrăm de-o vreme bună deja la planul național de relansare, care va fi prezentat Comisiei Europene, pentru a primi fondurile pentru relansarea economică. Iată, deci, că până acum ne-am pregătit bine, am obținut un rezultat frumos. Încă o dată, este o zi importantă pentru România, o zi importantă pentru proiectul european, și vom merge mai departe, fiindcă acești bani trebuie folosiți pentru reconstrucția României”, a completat președintele.

Citiți și Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron, Mark Rutte și ceilalți șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au ajuns luni noapte la un acord fără precedent într-un context extraordinar. După tratative maraton la primul summit “în persoană” după izbucnirea pandemiei, cei 27 de lideri europeni au aprobat pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. De asemenea, liderii europeni au depășit dificultățile și în ce privește condiționalitățile, iar acordarea fondurilor europene va fi supusă în premieră criteriului respectării statului de drept, în timp ce acordarea granturilor din cadrul NGEU va fi evaluată din perspectiva obiectivelor cuprinse în recomandările specifice de țară. Acordul între șefii de stat sau de guvern a fost obținut la ora 6:30, marți dimineață, după patru zile și patru nopți de negocieri, transformând acest summit într-unul dintre cele mai lungi din istoria Uniunii Europene.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul Rareș Bogdan, despre transformarea Hagiei Sofia în moschee: Reprezintă o ofensă pentru civilizația europeană și pentru cei care cred într-un stat laic și în buna conviețuire

Published

on

Pentru civilizația europeană, pentru cei care cred într-un stat laic și în buna conviețuire, transformarea Sfintei Sofia în moschee este o ofensă, a transmis eurodeputatul Rareș Bogdan (PNL, PPE) într-un mesaj pe Facebook, după ce președintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunțat că primele rugăciuni la Hagia Sofia vor avea loc la data de 24 iulie, în urma declarării monumentului antic drept msochee.

”S-ar părea că politica părintelui și vizionarului om politic turc Mustafa Kemal Ataturk (părintele Turciei moderne), riscă să devină cel mult o pagină glorioasă de istorie. Printre multe alte decizii luminate Ataturk a decis ca Hagia Sofia să fie transformată din moschee în muzeu, transmițând astfel un semn de reconciliere cu istoria și prietenii creștini, devenind un spațiu de întâlnire al tuturor indiferent de crez”, a explicat Rareș Bogdan.

Precizând că ”Turcia reprezintă un partener solid pentrunoi, iar decizia autorităților de la Ankara este una suverană”, eurodeputatul român și-a exprimat preocuparea cu privire la faptul că ”hotărârea este interpretată de mulți mai degrabă un regres în armonizarea conviețuirii globale și europene, iar pentru unii pare a fi chiar o provocare care îngrijorează și produce o stare de încordare”.

”Un simbol ca Sfânta Sofia, care aduce în conștiința noastră întreaga cultură creștină bizantină și în același timp evocă o serie de evenimente triste sau mărețe din istorie, are nevoie de acel spațiu de autonomie (respiro) laică pe care primul președinte al Turciei, Ataturk l-a intuit, astfel încât să fie domolite asperitățile dintre creștini și musulmani, recunoscând deopotrivă că identitățile culturale ale Europei sunt patrimoniu ale umanității, sunt o valoare spirituală comună”, a mai spus Rareș Bogdan.

Mai multe state occidentale și organizații au reacționat în urma deciziei Consiliului de Stat turc de a deschide calea transformării fostei catedrale creștine Sfânta Sofia din Istanbul în moschee, anulând astfel o decizie guvernamentală ce data din 1934 şi care conferea bazilicii Sfânta Sofia statutul de muzeu.

Citiți și: 
Papa Francisc, ”foarte îndurerat” de decizia Turciei de a transforma muzeul Hagia Sofia în moschee

Grecia a condamnat decizia, ”cu cea mai mare fermitate”, după cum a declarat vineri seara premierul grec Kyriakos Mitsotakis.

Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) a anunţat că statutul Hagiei Sofia va fi revăzut de Comitetul Patrimoniului Mondial, adăugând că decizia Turciei ridică semne de întrebare cu privire la impactul asupra valorii universale a acesteia ca sit de o importanţă ce transcende graniţele şi generaţiile.

SUA s-au declarat vineri ”dezamăgite” de schimbarea statutului de muzeu al fostei catedrale creştine Sfânta Sofia din Istanbul în cel de moschee, cerând autorităţilor turce să garanteze accesul egal pentru toţi vizitatorii. ”Suntem dezamăgiţi de decizia guvernului turc de a schimba statutul Sfintei Sofia”, a declarat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei americane, Morgan Ortagus.

Operă arhitecturală majoră, construită în secolul al VI-lea de către bizantini, care îşi încoronau împăraţii în interiorul acestei catedrale, Sfânta Sofia este un sit inclus în patrimoniul mondial UNESCO şi una dintre principalele atracţii turistice din Istanbul.

Convertită în moschee după cucerirea Constantinopolului de către otomani în 1453, catedrala a fost transformată în muzeu în 1934 de preşedintele tinerei Republici laice a Turciei, Mustafa Kemal, care a dorit “să o ofere umanităţii”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending