Connect with us

INTERNAȚIONAL

Reacții internaționale în care este criticată decizia lui Donald Trump de a recunoaște Ierusalimul drept capitală a Israelului

Published

on

Mai multe state europene au criticat miercuri seara decizia președintelui Statelor Unite Donald Trump de a recunoaște Ierusalimul drept capitală a Israelului, acestea fiind de părere că statutul orașului în cauză trebuie să fie stabilit în cadrul procesului de pace din Orientul Mijlociu, potivit agențiilor de presă internaționale, anunță Agerpres.

Președintele Franței, Emmanuel Macron a apreciat hotărârea liderul de la Casa Albă ca fiind una ”unilaterală”. ”Franța se distanțează de decizia Statelor Unite. Franța susține soluția cu două state, care trăiesc în pace și securitate, cu Ierusalimul drept capitală a celor două state”, a completat șeful statului francez în cadrul unei postări pe pagina sa de Twitter.

  La rândul său, Italia a susținut că statutul Ierusalimului trebuie să fie ”definit în cadrul unui proces de pace”.

”Ierusalimul — Orașul Sfânt, unic în lume. Viitorul său trebuie să fie definit în cadrul unui proces de pace bazat pe (coexistența a) două state, Israel și Palestina”, a reacționat pe Twitter premierul italian Paolo Gentiloni.

Ministrul de externe polonez Witold Waszczykowski, citat de PAP, a afirmat că Polonia ”încă privește Tel Aviv drept capitala Israelului”. ”Acolo este locul unde se află ambasada noastră. Dar ne dăm seama că principalele instituții ale Israelului sunt localizate în Ierusalim”, a spus șeful diplomației de la Varșovia.

Potrivit DPA, Margot Wallstrom, ministrul de externe al Suediei, țară care în prezent este membră a Consiliului de Securitate al ONU, a avertizat că o ”acțiune unilaterală privind Ierusalimul amenință pacea și stabilitatea în regiune și în afara ei”.

Reacții de dezaprobare au venit și din partea statelor din regiune. În vreme ce președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan a afirmat că recunoașterea Ierusalimului drept capitală a Israelului de către omologul său american Donald Trump va așeza regiunea Orientului Mijlociu ”într-un cerc de foc”, președintele iranian Hassan Rohani a declarat că mutarea ambasadei SUA în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim este ilegală și va duce la sporirea instabilității în Orientul Mijlociu.

Președintele american Donald Trump a anunțat miercuri că SUA recunosc Ierusalimul drept capitală a statului Israel, anunț ce marchează o schimbare majoră a politicii Washingtonului în Orientul Mijlociu. Totodată, Trump a cerut Departamentului de Stat american să înceapă pregătirile pentru a muta ambasada SUA de la Tel Aviv la Ierusalim și a anunțat că vicepreședintele Mike Pence va efectua o vizită în Orientul Mijlociu în următoarele zile.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialist în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Șeful diplomației germane face apel ca Europa să nu devină ”obiect politic global” și respinge o nouă eră a competiției strategice: Parteneriatul transatlantic rămâne pilonul ordinii internaționale

Published

on

Corespondență de la München

Ministrul de Externe al Germaniei, Heiko Maas, a definit multilateralismul și un puternic parteneriat transatlantic ca fiind pilonul central al ordinii internaționale, într-un discurs de respingere a unei noi competiții strategice globale în care rolul Europei ar fi diminuat considerabil.

Germania știe ”cât de important este un puternic parteneriat transatlantic pentru securitate, stabilitate și pentru continuitatea ordinii internaționale”, a spus Maas, în discursul său susținut la Conferința de Securitate de la München, care a debutat vineri  sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale, deznodământul fiind înfățișat de pășirea înspre o eră a unei competiții strategice SUA-China-Rusia, cu Europa și democrațiile liberale aflate în eșalonul secund.

”Nu avem niciun interes în alienarea relației transatlantice și în divizarea Occidentului”, a mai adăugat șeful diplomației de la Berlin, referindu-se și la relațiile dificile ale Europei cu SUA în timpul administrației Trump, care solicită aliaților europeni să aloce cel puțin 2% din PIB pentru bugetele apărării.

Pe de altă parte, Maas a adăugat că ”securitatea nu poate fi măsurată doar prin creșterea bugetelor apărării”.

Referindu-se la o lume incertă afectată de naționalism și populism, ministrul german de Externe a precizat că europenii trebuie să se bazeze ”pe cooperare internațională multilaterală” în domenii precum securitatea, comerțul, zona digitală, climă și mediu.

Maas a făcut apel către Europa să fie mai încrezătoare într-o lume ”care devine din ce în ce mai inconfortabilă geopolitic” și care ”va fi marcată de noi rivalități între puterile existente și cele emergente”.

Prin urmare, ne bazăm pe o Europă puternică și capabilă de acțiune, iar Germania și partenerii săi, și mă refer aici explicit și la Marea Britanie, au nevoie de Europa ca un actor puternic, nu ca un obiect al politicii globale”, a mai spus Heiko Maas.

De altfel, în debutul Conferinței de Securitate de la München, ambasadorul Wolfgang Ischinger, gazda liderilor lumii în capitala Bavariei, a venit îmbrăcat într-un hanorac inscripționat cu drapelul Uniunii Europene și a transmis că Europa are nevoie ”de o strategie pentru a nu își pierde abilitatea de a influența relațiile internaționale”.

Regruparea pieselor pe arena internațională și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia, sunt elementele rezonante care reies din raportul anual al Conferinței de Securitate de la Münchenun raport ce portretizează lumea într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele” în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.

Puteți urmări corespondența specială CaleaEuropeană.ro aici.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

NATO și Rusia, întâlnire la München: Jens Stoltenberg avertizează că ”regimul de control al armamentelor nucleare este sub asalt”

Published

on

Corespondență de la München

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, s-au întâlnit vineri, în marja participării lor la Conferința de Securitate de la München, reuniunea lor reprezentând primul dialog la nivel înalt între Alianță și Federația Rusă după decizia Statelor Unite de a suspenda obligațiile ce decurg din Tratatul INF și de a demara retragerea din acord în termen de șase luni dacă Moscova nu revine la respectarea completă și verificabilă a acestui acord strategic semnat în 1987 și a cărui încălcare readuce în prim plan riscurile unei noi curse a înarmărilor.

Pe agenda discuțiilor s-a aflat ”situația de securitate din Europa și relațiile NATO-Rusia”, a transmis Ministerul de Externe de la Moscova într-o declarație.

Secretarul general al NATO și șeful diplomației ruse erau așteptați să discute cu privire la Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), în timp ce Serghei Lavrov urmează să participe sâmbătă la o sesiune de dialog alături de vicepreședintele SUA, Mike Pence.

În schimb, Jens Stoltenberg s-a adresat Conferinței de Securitate vineri, avertizând că ”întreg regimul de control al armamentelor nucleare este sub asalt”.

 

La München, șeful diplomației ruse s-a întâlnit cu omologul său german, Heiko Maas, dar și cu șefa diplomației europene, Federica Mogherini.

Reamintim că întrevederea Stoltenberg-Lavrov a avut loc după ce miniștrii Apărării din țările NATO s-au reunit miercuri și joi la Bruxelles, unde au declarat că Alianțaanalizează, evaluează și pregătește măsuri privind viitorul Tratatului INF – fie salvarea lui, fie încetarea acestuia – ca parte a adaptării continue a Alianței, care nu include măsuri în oglindă de tipul ”rachetă pentru rachetă”, ”avion pentru avion”, ”tanc pentru tanc”, ci acțiuni militare care demonstrează o postură de apărare și descurajare credibilă și eficientă.

În cazul situației generate de nerespectarea Tratatului INF de către Rusia, măsurile NATO vor fi defensive, echilibrate și coordonate, iar Alianța a afirmat că nu intenționează să implementeze noi sisteme de rachete la sol în Europa.

Statele Unite și-au suspendat începând cu 2 februarie 2019 obligațiile din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare și au demarat procesul de retragere din Tratatul INF, care va fi finalizat în 6 luni, cu excepția cazului în care Rusia va reveni în conformitate cu prevederile acordului prin distrugerea tuturor rachetelor sale, a lansatoarelor și a echipamentelor asociate care încalcă înțelegerea ce datează din 1987 și care interzice Rusiei şi SUA utilizarea de rachete cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 de km.

SUA și NATO acuză Rusia de încălcarea acestui acord strategic prin producerea și deținerea rachetei de croazieră 9M729/ SSC-8, despre care Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică spun că este mobilă, dificil de depistat și că poate lovi orice oraș european.

Rusia, care susținut că sistemul său de rachete are o rază de acțiune de 480 km, a replicat prin suspendarea la rândul său a obligațiilor ce decurg din Tratatul INF.

Ambii președinți, Donald Trump și Vladimir Putin, au afirmat, în context, că își vor dezvolta opțiuni militare, amplificând riscul unei noi curse a înamărilor.

Pe de altă parte, atât președintele SUA, cât și secretarul general al NATO, au sugerat că salvarea Tratatului INF poate interveni prin negocierea unui nou acord extins care să cuprindă și alte țări, precum China.

Discuțiile NATO-Rusia de la München, marcate de semnalul unei noi competiții strategice globale

Pe de altă parte, discuțiile de la München, îndeosebi cu privire la Tratatul INF – care reprezintă principala sursă de impredictibilitate în aria de securitate euro-atlantică, au ca imagine de ansamblu predicțiile raportului acestei Conferințe.

Conferința de Securitate de la München și-a deschis vineri ușile pentru cea de-a 55-a ediția a unuia dintre cele mai prestigoase forumuri dedicate politicii și securității internaționale, sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale, deznodământul fiind înfățișat de pășirea înspre o eră a unei competiții strategice SUA-China-Rusia, cu Europa și democrațiile liberale aflate în eșalonul secund.

Puteți urmări corespondența specială CaleaEuropeană.ro aici.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Germania și Marea Britanie, apel puternic de la München pentru relația transatlantică: NATO este mai mult decât o alianță militară. 2% din PIB înseamnă să cheltuim pentru propria securitate

Published

on

Corespondență de la München

Conferința de Securitate de la München și-a deschis vineri lucrările celei de-a 55-a ediții cu discursuri și un dialog la care au luat parte miniștrii Apărării din Germania și din Marea Britanie, într-un gest simbolic menit să transmită semnalul că, în pofida Brexit, securitatea europeană și euro-atlantică rămân elemente comune ale cooperării dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană.

Spre deosebire de discursul de la ediția de anul trecut, când Ursula von der Leyen a deschis lucrările Conferinței alături de omologul său francez, Florence Parly, într-o demonstrație de unitate germano-franceză în privința apărării europene, ministrul german a făcut o pledoarie pentru relația transatlantică și pentru NATO.

Suntem alături de cei mai firavi dintre aliații noștri, așa cum suntem alături de cei mai puternici dintre ei (…) pentru că NATO este mai mult decât o alianță militară, este o alianță politică”, a spus Ursula von der Leyen, ministrul german al Apărării, în discursul puternic orientat către solidaritatea transatlantică în care a afirmat inclusiv angajamentul Germaniei pentru a aloca 2% din PIB pentru Apărare.

Referindu-se tot la NATO, șefa Apărării de la Berlin a spus că ”în calitate de aliați, decidem următorii noștri pași împreună. Este singura modalitate pentru a asigura credibilitate și legitimitate”.

De cealaltă parte, ministrul britanic al Apărării a precizat că Marea Britanie va rămâne deplin implicată în securitatea europeană, indiferent de Brexit, și a transmis un mesaj deopotrivă europeană și transatlantic.

Statele europene nu ar trebui să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare pentru Statele Unite. Ar trebui să cheltuim 2% din PIB pentru noi, pentru propria noastră securitate”, a spus Gavin Williamson.

Ministrul britanic a avut o poziție dură și în raport cu Rusia, îndeosebi ca urmare a evoluțiilor recente privind decizia SUA de a suspenda obligațiile Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare ca măsură la încălcarea acestui acord de către Federația Rusă.

Aventurismul Rusiei trebuie să aibă un cost”, a mai arătat Williamson, referindu-se la continuarea politicii de sancțiuni.

Conferința de Securitate de la München și-a deschis vineri ușile pentru cea de-a 55-a ediția a unuia dintre cele mai prestigoase forumuri dedicate politicii și securității internaționale, sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale, deznodământul fiind înfățișat de pășirea înspre o eră a unei competiții strategice SUA-China-Rusia, cu Europa și democrațiile liberale aflate în eșalonul secund.

Puteți urmări corespondența specială CaleaEuropeană.ro aici.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending