Unitatea transatlantică în privința războiului declanșat de Moscova în Ucraina a constituit o surpriză strategică pentru Rusia, a afirmat luni președintele Klaus Iohannis, pledând pentru importanța strategică a regiunii Mării Negre, într-o alocuțiune specială susținută în deschiderea Reuniunii Liderilor de la München, co-organizată la București de Ministerul Afacerilor Externe și Conferința de Securitate de la München, la Palatul Regal.
“Războiul irațional lansat de Rusia la 24 februarie constituie nu doar o agresiune împotriva Ucrainei, dar și un asalt frontal la adresa valorilor și principiilor fundamentale care susțin arhitectura de securitate euroatlantică. Ne confruntăm cu o provocare istorică la adresa forței noastre colective, a hotărârii și a valorilor democratice”, a spus Iohannis.
Potrivit președintelui, la nouă luni de la începerea conflictului din Ucraina, unele concluzii au devenit evidente, iar două consecințe distincte au devenit foarte clare.
“Prima este că parteneriatul nostru transatlantic a devenit mai puternic în urma acestei crize. A doua evidențiază faptul că regiunea Mării Negre și-a demonstrat importanța strategică pentru securitatea euroatlantică și stabilitatea globală”, a completat șeful statului, întărind spusele ministrului de externe Bogdan Aurescu, care afirmase anterior că organizarea Reuniunii Liderilor de la München la București reprezintă o recunoaștere a rolului strategic al României în Marea Neagră.
“Într-adevăr, unitatea noastră transatlantică a constituit o surpriză strategică pentru Rusia. Comunitatea euroatlantică iese mai puternică și mai robustă din această criză. Suntem mai uniți și mai hotărâți să protejăm valorile noastre de bază: democrația, drepturile omului, statul de drept și dreptul fiecărei națiuni să își aleagă prietenii și aliații”, a spus Iohannis.
În alocuțiunea sa, șeful statului a evocat și solidaritatea României și cea aliată și a UE cu Ucraina.
“Toți partenerii trebuie să continue să ofere Ucrainei ce are nevoie pentru a-și apăra suveranitatea și democrația, atât timp cât va fi necesar. România, ca stat membru NATO și UE cu cea mai lungă frontieră comună cu Ucraina, s-a aflat de la început în prima linie a răspunsului la această criză multi-dimensională provocată de agresiunea Rusiei: prin gestionarea a peste 2,9 milioane de refugiați ucraineni care au intrat în România; prin asigurarea livrării asistenței umanitare substanțiale din România și din alte state; prin facilitarea tranzitului grânelor și a altor produse agricole din Ucraina pentru a preveni o criză alimentară globală – peste 8,4 milioane de tone au tranzitat România”, a afirmat el.
Iohannis s-a referit și la lecția învățată de aliați cu privire la Marea Neagră.
“Summitul istoric al NATO de la Madrid a marcat un punct de cotitură pentru o postură mai puternică și mai coerentă de descurajare și apărare pe Flancul Estic al NATO. Noul Concept Strategic a recunoscut Marea Neagră ca regiune de importanță strategică pentru Alianță, ceea ce noi în România am susținut de mult timp. Un răspuns adecvat la amenințările cu care noi toți ne confruntăm trebuie să pornească de la obiectivul creșterii rezilienței Aliaților, a statelor membre UE, dar și a partenerilor noștri vulnerabili, în special a celor din regiunea Mării Negre. Mă bucur să constat că formatele de cooperare regională precum București 9 și Inițiativa celor Trei Mări contribuie substanțial la acest obiectiv. Folosesc această oportunitate pentru a-mi exprima recunoștința față de Aliații și prietenii noștri care au demonstrat unitate și solidaritate prin asigurarea celei mai consistente prezențe militare aliate, de până acum, în regiunea Mării Negre și pe întregul Flanc Estic. Regiunea Mării Negre este de mult timp principalul spațiu de manifestare a comportamentului agresiv al Rusiei și de testare a angajamentului nostru colectiv pentru securitatea regională și stabilitate. Am putut vedea acest lucru cu războiul din Ucraina. Mai mult, state precum Republica Moldova și Georgia sunt cele mai vulnerabile în fața consecințelor acestui război. Trebuie să dezvoltăm politici de sprijin pe termen lung pentru Ucraina, Republica Moldova și Georgia. Sprijinul nostru ar trebui să garanteze că aceste state se pot susține singure și devin capabile să combată provocările hibride”, a detaliat Klaus Iohannis.
El a făcut astfel trimitere la faptul că Ucrainei și Republicii Moldova le-a fost acordat statutul de state candidate pentru aderarea la UE, în timp ce Georgiei i-a fost recunoscută perspectiva europeană.
De asemenea, în sprijinul Republicii Moldova am lansat Platforma de Sprijin pentru Moldova, alături de Germania și Franța, pentru a mobiliza asistența financiară din partea comunității internaționale și pentru a sprijini procesul de reformă necesar aderării la Uniunea Europeană. În același timp, România furnizează între 80% și 90% din necesarul de electricitate al Republicii Moldova.
“Un ultim punct – trebuie să luăm în considerare beneficiile cooperării transatlantice pe termen lung. Îmbinând coordonarea și complementaritatea, vom asigura adaptarea cu succes a relației transatlantice la realitățile, provocările și oportunitățile actuale. Ca o condiție prealabilă, trebuie să garantăm securitatea și stabilitatea întregii regiuni a Mării Negre. Doresc Reuniunii Liderilor de la München dezbateri de succes, care sunt sigur că vor oferi o bază de reflecție valoroasă în perspectiva Conferinței de Securitate de la München din 2023”, a conchis Klaus Iohannis.
Vreme de trei zile, între 28 și 30 noiembrie, România va fi capitala diplomatică europeană și euroatlantică, în contextul în care Bucureștiul va fi gazda a două evenimente diplomatice de amploare la sfârșitul acestei luni, reuniunea miniștrilor afacerilor externe ai NATO și reuniunea liderilor Conferinței de Securitate de la München, fiind pentru prima dată când România găzduiește o ministerială de externe a Alianței Nord-Atlantice în timp ce tot pentru prima dată, reuniunea liderilor de la München are loc pe flancul estic al NATO.
Reuniunea Liderilor de la München (Munich Leaders Meeting – MLM), co-organizată de Ministerul Afacerilor Externe cu Conferința de Securitate de la München, reunește la București, în zilele de 28-29 noiembrie, peste 75 de participanți la nivel înalt din peste 25 de state, actuali şi foști oficiali, experți şi analiști renumiți, formatori de opinie, pentru a aborda subiecte de interes major pe agenda regională, europeană şi euroatlantică. Dezbaterile interactive ale MLM se desfășoară cu ușile închise, în baza regulilor de tip Chatham House.
Reuniunea MLM București este parte a programului anual al prestigioasei Conferințe de Securitate de la München și este organizată în pregătirea Conferinței din luna februarie 2023, la un an de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina. Precedenta reuniune MLM a avut loc la Washington, în luna mai 2022.
Este pentru prima oară în istoria acestui format când evenimentul are loc în Europa de Sud-Est, această reușită a demersurilor politico-diplomatice ale României venind inclusiv ca o recunoaștere a importanței țării noastre în plan regional, european și euroatlantic.
Agenda întâlnirii de la București cuprinde teme relevante pentru securitatea internațională, cu accente pe evoluțiile din spațiul estic, regiunea Mării Negre și Balcanii de Vest. Printre subiectele abordate se vor număra, de asemenea, arhitectura europeană de securitate, implementarea noului Concept Strategic al NATO, amenințările hibride, securitatea alimentară, criza energetică.
Evenimentul de la București va avea un impact dincolo de momentul desfășurării sale, rezultatele urmând să contribuie la fundamentarea dezbaterilor ce vor avea loc anul viitor, la Conferința de Securitate de la München.
