Camera Deputaților a adoptat, în ședința din 8 octombrie 2025, în calitate de cameră decizională, proiectul de lege propus de Ministerul Justiției, care aduce reguli mai stricte pentru combaterea corupției în afacerile internaționale. Noua lege urmărește să alinieze legislația României la standardele OCDE, în contextul procesului de aderare, și include modificări importante în domeniul penal și al cooperării judiciare internaționale, pentru a întări lupta împotriva coruperii funcționarilor publici străini, informează un comunicat oficial al Ministerului Justiției, remis CaleaEuropeana.ro.
Prin acest act normativ sunt introduse modificări importante în legislația penală și în cea privind cooperarea judiciară internațională, cu scopul de a consolida cadrul juridic de prevenire și combatere a coruperii funcționarilor publici străini.
Principalele modificări aduse prin proiectul de lege sunt:
- Completarea infracțiunii de corupere a funcționarilor publici străini prevăzute la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 319/2024, pentru a se aplica în cazul oricărui comportament abuziv al funcționarului străin, legat de exercitarea atribuțiilor sale;
Majorarea cuantumului unei zile-amendă prevăzut de art. 62 din Codul penal, în cazul în care instanța aplică pedeapsa amenzii care însoțește pedeapsa închisorii; astfel, valoarea unei zile-amendă pentru persoanele fizice va fi cuprinsă între 500 și 10.000 lei; - Extinderea instituției confiscării speciale prin introducerea posibilității de confiscare a banilor, valorilor sau bunurilor obținute indirect, ca urmare a săvârșirii faptei de corupere a funcționarilor publici străini;
- Introducerea unei circumstanțe atenuante judiciare pentru persoanele juridice care adoptă și aplică politici corporative eficiente de prevenire a faptelor de corupție;
- Atribuirea competenței Direcției Naționale Anticorupție (DNA) pentru efectuarea urmăririi penale și în cazul anumitor infracțiuni conexe (spălare a banilor, fals în înscrisuri, evaziune fiscală), atunci când acestea sunt săvârșite în legătură cu infracțiunea de corupere a funcționarilor publici străini;
- Acordarea de măsuri de protecție avertizorilor de integritate, potrivit Legii nr. 361/2022, persoanelor care raportează sau sesizează organele de urmărire penală, cu privire la săvârșirea unor fapte de corupere a funcționarilor publici străini;
Completarea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, prin introducerea unor dispoziții privind cererile de extrădare și asistența judiciară, bazate pe prevederile Convenției OCDE Anti-mită.
„Adoptarea acestei legi reprezintă un pas important în consolidarea capacității României de a preveni și sancționa coruperea funcționarilor publici străini, în linie cu cele mai înalte standarde internaționale promovate de OCDE”, transmite Ministerul Justiției.
Reamintim că aderarea României la Convenția OCDE privind combaterea mituirii funcționarilor publici străini în tranzacțiile comerciale internaționale (Convenția Anti-mită) constituie unul dintre cele mai importante obiective ale procesului de aderare la organizație în domeniul justiției. Convenția este recunoscută la nivel global drept principalul instrument internațional de luptă împotriva corupției, în tranzacțiile internaționale, și contribuie la consolidarea dezvoltării economice, reducerea sărăciei și creșterea încrederii în piețele de capital.
România a primit invitația de a adera la Convenție la data de 18 aprilie 2023, iar ulterior, prin Legea nr. 202/2023, a fost aprobată aderarea oficială. La 24 iulie 2023, România a depus instrumentul de ratificare la sediul OCDE de la Paris, marcând un moment major în parcursul de aderare al țării noastre. Ulterior, la data de 11 decembrie 2024, Parlamentul României a adoptat proiectul de lege inițiat de Ministerul Justiției (PL-x nr. 501/2024), prin care se stabileau primele măsuri pentru punerea în aplicare a Convenției Anti-mită.
Astfel, adoptarea actualului proiect de lege reconfirmă angajamentul ferm al României de a respecta standardele OCDE în domeniul integrității, transparenței și responsabilității instituționale, consolidând totodată încrederea partenerilor internaționali în capacitatea țării noastre de a combate eficient coruperea funcționarilor publici străini, în cadrul operațiunilor economice internaționale.
România și-a depus oficial candidatura pentru aderarea la OCDE cu ocazia exercițiilor anterioare de extindere, respectiv în aprilie 2004 şi noiembrie 2012, şi a reînnoit-o anual începând cu 2016. La 25 ianuarie 2022, Consiliul OCDE a decis demararea discuțiilor de aderare cu toate cele 6 țări aspirante: Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croația, Peru și România. În iunie 2022, Consiliul OCDE a adoptat Foaia de Parcurs pentru țara noastră, odată cu cele patru state candidate. Ulterior, în decembrie 2022, țara noastră a depus memorandumul inițial privind aderarea României la această organizație.
În prezent, România se află în etapa tehnică a procesului de evaluare, care constă în transmiterea de informații suplimentare, organizarea de misiuni tematice și susținerea de prezentări în cele 25 de Comitete sectoriale OCDE esențiale pentru acest proces.
Până în luna aprilie a acestui an, România a fost evaluată (preliminar sau definitiv) de 24 dintre cele 25 de comitete sectoriale. Dintre acestea, România a obținut 14 avize formale, din partea Comitetelor: Înalții Funcționari pentru Buget, Politica de Dezvoltare Regională, Industria Siderurgică, Industria Construcțiilor Navale, Politicile de Concurență, Politica Digitală, Protecția Consumatorului, Educația, Afaceri Sociale, Muncă și Ocuparea Forței de Muncă, Politica de Reglementare, Sănătate, Pescuit, Guvernanță Corporativă și Agricultură.
