Connect with us

ROMÂNIA

România, implicată într-o anchetă transfrontalieră pentru destructurarea unui grup de traficanți de imigranți din Irak, Iran și Siria care aveau destinația Germania

Published

on

© DIICOT

Percheziții pentru destructurarea unui grup infracțional organizat care se ocupa cu traficul de migranți cu destinația Germania au fost efectuate simultan în România, Turcia și Germania ca parte a unei anchete transfrontaliere în care sunt implicat autoritățile din statele menționate, precum și din Marea Britanie și Ungaria, potrivit unui comunicat de presă al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT). 

Sumele de bani obținute din desfășurarea activităților infracționale se ridică la aproximativ 2 milioane de euro.

Miercuri, procurorii DIICOT au efectuat un număr de 8 percheziții domiciliare pe raza județului Timiș, într-o cauză vizând destructurarea unui grup infracțional organizat, specializat în săvârșirea infracțiunilor de constituire de grup infracțional organizat și trafic de migranți.

La baza perchezițiilor a stat suspiciunea rezonabilă că, în perioada 2014 – 2018, grupul infracţional organizat cu caracter transfrontalier a acţionat în mod coordonat, în scopul comiterii de infracţiuni de trafic de migranţi, prin organizarea deplasărilor frauduloase a cetăţenilor din Irak, Iran şi Siria către state din vestul Europei, prin îndrumarea, călăuzirea, transportul, transferul şi adăpostirea acestora, prin ţările de tranzit de pe rutele Irak/Iran/Siria – Turcia – Grecia/Bulgaria/Serbia – România, cu destinația finală Germania, în schimbul unor sume de bani cuprinse între 2.000 euro şi 20.000 euro/persoană.

Operațiunea efectuată pe teritoriul României face parte dintr-o anchetă transfrontalieră cu implicarea autorităţilor judiciare din România, Germania, Marea Britanie, Ungaria și Turcia. 

În urma cercetărilor s-a stabilit că transporturile de migranți care ajungeau pe teritoriul României, plecau din Timişoara către țările din vestul Europei și se derulau pe parcursul a cel puţin 20 de ore până la destinaţie și erau efectuate de cele mai multe ori cu mijloace de transport de tip camion. Migranții erau ascunși pe parcursul acestor călătorii, în interiorul remorcilor, printre mărfurile transportate. Persoanele astfel transportate nu aveau acces pe parcusul călătoriei la mâncare, apă şi acces la toaletă. În anumite situaţii, din cauza lipsei oxigenului, dar în ciuda temperaturilor mai scăzute, migranții preferau să taie părţi din prelata remorcii pentru a ventila spaţiul în care se aflau.

În paralel cu perchezițiile efectuate în România, au fost efectuate percheziții simultane pe teritoriile Germaniei și Turciei, iar în urma acțiunilor din țara noastră, la sediul D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală au fost aduse, în vederea audierii, un număr de 4 de persoane, suspectate că au sprijinit gruparea infracțională, pentru care s-a dispus măsura reținerii pentru 24 de ore. Acestea urmează să fie prezentate în fața magistraților de la Tribunalul București cu propunere de arestare preventivă.

În cadrul acțiunii, doi polițiști români au participat la cele 5 percheziții efectuate pe teritoriul Germaniei, iar doi omologi din Germania au acționat la perchezițiile efectuate pe teritoriul țării noastre.

În urma investigațiilor desfășurate, patru persoane(șoferi) au fost deja condamnate în Germania la pedepse cuprinse între un an și opt luni și cinci ani de închisoare, o altă persoană a fost trimisă în judecată de autoritățile maghiare, iar liderul grupării a fost arestat pe teritoriul Marii Britanii, în baza unui mandat internațional emis de autoritățile germane și urmează a fi extrădat.

În același timp, autoritățile din Turcia au emis mandate de arestare pe numele a 14 suspecți bănuiți că ar fi sprijinit gruparea infracțională, iar o alta persoană (membru al grupării transfrontaliere cu atribuții de organizare al transporturilor frauduloase de migranți pe segmentul Serbia – Romania, România – Germania a fost reţinută pe teritoriul Greciei.

În cadrul anchetei, au fost documentată activitatea infracțională a unui număr total de 36 de suspecți, care ar fi reuşit să organizeze de traficarea ilegală a 580 de migranți depistați pe teritoriile Germaniei, Ungariei și României.

Sprijinul de specialitate a fost asigurat de către Direcția Operaţiuni Speciale din cadrul IGPR, iar acțiunea a fost desfășurată cu sprijinul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române – Brigada Specială de Intervenție București ”Vlad Țepeș”. De asemenea, sprijinul financiar şi logistic a fost asigurat de către Eurojust, la sediul căruia a funcționat o celulă operativă, pentru coordonarea activităților din teren și schimbul în timp real de date și informații.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

MAE: Ungaria a inclus România pe lista galbenă a statelor cu risc de răspândire a coronavirusului. Testarea pentru COVID-19, obligatorie la frontieră

Published

on

© Poliția de Frontieră Română/ Facebook

Ungaria a inclus România pe lista galbenă a statelor cu risc de răspândire a coronavirusului, anunță MAE într-un comunicat.

Astfel, persoanele care intră pe teritoriul Ungariei din statele incluse de autoritățile ungare în zona galbenă, zonă în care se află și România, sunt testate obligatoriu la punctul de trecere a frontierei. Cetățenilor care prezintă simptome nu li se permite intrarea în țară, iar cei care nu prezintă simptome intră obligatoriu în carantină, fie instituționalizată, fie la domiciliu (auto-izolare) în Ungaria (dacă există posibilitatea), fiind luați în evidențele autorităților sanitare ungare.

Persoanele faţă de care s-a dispus măsura carantinei la domiciliu (autoizolare) pot solicita autorităţilor competente ieşirea din carantină după efectuarea a două teste moleculare biologice, la un interval de minimum 48 h. În cazul în care primul test este negativ, persoana poate ieşi din carantină, dar este obligată în continuare să efectueze şi cel de-al doilea test. În situaţia în care cel de-al doilea test este pozitiv, se dispune reinstituirea carantinei de 14 zile.

Pe lângă România, zona galbenă mai cuprinde în prezent Bulgaria, Portugalia, Suedia, Marea Britanie, Norvegia, Federaţia Rusă, Serbia, Japonia, China şi SUA, arată MAE.

Conform sursei mai sus citate, noile prevederi legislative care reglementează condiţiile de intrare pe teritoriul Ungariei se aplică atât cetăţenilor ungari, cât şi cetăţenilor străini (indiferent de cetăţenie, UE, non-UE), criteriul de clasificare pentru accesul în Ungaria fiind statul (zona) din care vine cetăţeanul respectiv.

Totodată, conform informaţiilor comunicate de autorităţile ungare, noile dispoziţii nu se aplică tranzitului de marfă, posesorilor de paşapoarte oficiale şi persoanelor care pot dovedi că în ultimele şase luni au fost diagnosticate cu SARS-CoV-2.

Statele de provenienţă ale persoanelor care doresc să intre în Ungaria sunt clasificate pe trei categorii : zona verde – fără restricţii de intrare, zona galbenă – restricţii de intrare, zona roşie – nu este permisă intrarea. La acest moment, statele incluse în zona roşie sunt: Albania, Bosnia şi Herţegovina, Belarus, Kosovo, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, Ucraina, dar şi restul statelor din Asia, Africa şi America Latină care nu sunt enumerate în zona galbenă.

Sunt exceptate de la măsura carantinei la domiciliu persoanele care prezintă la punctul de trecere a frontierei două teste moleculare cu rezultat negativ pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 efectuate în ultimele cinci zile înainte de intrarea în Ungaria, dar la o diferenţă de minimum 48 de ore. MAE reiterează că certificatele trebuie să fie emise în limba maghiară sau engleză.

MAE subliniază că cetăţenilor români care sosesc din statele aflate în zona roşie nu le va fi permisă intrarea pe teritoriul ungar.

Cu privire la tranzit, autorităţile ungare au precizat că cetăţenii străini care intră în Ungaria în scopul tranzitării teritoriului vor fi supuşi unei examinări medicale şi li se va permite accesul, în măsura în care persoanele nu prezintă simptome. Totodată, pentru permiterea tranzitului, sunt obligatorii respectarea condiţiilor prevăzute de Codul Schengen, prezentarea unui document din care să rezulte scopul deplasării şi ţara de destinaţie, precum şi asigurarea dreptului de intrare pe teritoriul statului vecin Ungariei care se află pe ruta de tranzit spre ţara de destinaţie.

De asemenea, tranzitul se va desfăşura în maximum 24 de ore, pe rutele special desemnate, cu posibilitatea opririi la punctele de odihnă sau alimentare marcate în acest sens.

Punctele de frontieră pentru intrare/ieşire, rutele de tranzit, locurile de odihnă şi intervalele orare de părăsire a teritoriului Ungariei sunt disponibile pe site-ul poliţiei ungare: www.police.hu.

 Există totuși derogări specifice anumitor categorii de persoane. Dintre acestea: cetăţenii anumitor state vecine, inclusiv România, (lucrători transfrontalieri, deţinători de imobile etc.) pot intra pe teritoriul Ungariei pe o rază de 30 de km în zona de frontieră pentru maximum 24 de ore; lucrătorii sezonieri din agricultură provenind din toate statele vecine pot intra în Ungaria la solicitarea angajatorului şi după informarea prealabilă de către angajator a Inspectoratului General al Poliţiei.

Demersurile angajatorului se fac electronic, cu 48 de ore înainte, iar cererea va cuprinde numele şi documentul de identitate al angajatului, locul desfăşurării activităţii, locul cazării şi durata raportului de muncă. Suplimentar, angajatorii sunt obligaţi să informeze în scris lucrătorii sezonieri, în limba maternă a acestora, despre condiţiile şi data intrării pe teritoriul Ungariei. Trecerea frontierei se realizează doar prin punctele care vor fi stabilite de conducerea poliţiei ungare în acest scop, în mod organizat, în grupuri. Lucrătorii sezonieri pot intra după efectuarea controlului medical care nu confirmă suspiciunea contactării virusului COVID-19.

După intrarea în Ungaria, salariatul sezonier va fi luat în evidenţele de autorităţilor de sănătate publică şi va intra în carantină la locul de muncă timp de 14 zile. La încetarea raportului de muncă, angajatorul este obligat să anunţe atât punctul de trecere a frontierei, cât şi autorităţile de sănătate publică din Ungaria cu 48 de ore înaintea plecării.

Sunt scutite de restricţii şi călătoriile în scop de afaceri. Managerii sau angajaţii companiilor înregistrate în Ungaria sau în ţările menţionate în Hotărârea de Guvern 341/2020 pot intra în această ţară fără restricţii, dacă respectivele companii sunt afiliate, iar în accepţiunea legii privind impozitarea între ele există relaţii contractuale. Persoana în cauză trebuie să demonstreze că deplasarea se face în interes de serviciu, arată MAE.

Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte că cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Budapesta: 0036 13 847 689, al Consulatului General al României la Szeged: 0036 62 424 431 sau al Consulatului General al României la Gyula: 0036 66 464 579, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanenţă.

De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice 0036 30 535 69 12 sau ale oficiilor consulare: 0036 30 6777 980 – Consulatul General al României la Szeged şi 0036 30 6357181 – Consulatul General al României la Gyula.

Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet: http://www.mae.ro/node/51934, http://budapesta.mae.ro , http://szeged.mae.ro , http://gyula.mae.ro  și http://www.mae.ro/.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Cooperarea agroalimentară între România și Republica Moldova, tema unui forum online organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR)

Published

on

© ccir.ro

Oamenii de afaceri români și moldoveni au discutat miercuri despre oportunitățile de cooperare în domeniul agroalimentar și în viticultură dintre cele două țări, în cadrul Forumului Online de Afaceri România – Republica Moldova, organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), în colaborare cu Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova (CCIRM).

Alt domeniu asupra căruia s-au concentrat discuţiile oamenilor de afaceri a fost industria uşoară, este precizat într-un comunicat al CCIR.

”Forumul de afaceri România – Republica Moldova este un prilej de a reitera bunele relaţii de cooperare dintre ţările noastre, în plan diplomatic, economic şi comercial, și de a continua sprijinul oferit de România pentru asigurarea unui parcurs european Republicii Moldova. Uniunea Europeană este cel mai mare partener comercial și cel mai mare investitor din Moldova. În anul 2018, schimburile comerciale cu UE au reprezentat 70% din totalul exporturilor moldovenești și 56% din comerț. Se impune o intensificare a schimbului de informații de afaceri, o încurajare a companiilor din Republica Moldova de a accesa piața din România, cu accent pe regiunea de Vest a țării. Moldova trebuie să continue armonizarea reglementărilor cu UE, întrucât acest lucru presupune îmbunătățirea accesului companiilor moldovenești pe piața europeană”, a declarat Ovidiu Silaghi, secretar general CCIR.

Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova, Sergiu Harea, şi-a exprimat speranţa că schimburile comerciale dintre cele două ţări vor reveni la nivelul anterior pandemiei.

”Din păcate, pandemia cu COVID-19 a creat o serie de probleme în ceea ce priveşte cooperarea la nivel economic dintre România şi Republica Moldova. Astfel, devine foarte importantă organizarea unor evenimente precum cel de astăzi. Totodată, sperăm să revenim cât mai repede la nivelul comercial pe care l-am avut înainte de pandemie. Pe parcursul ultimului trimestru, volumul schimburilor comerciale dintre cele două state a scăzut cu aproape 20% şi, tocmai din această cauză, întâlnirile B2B de astăzi dintre antreprenorii români şi moldoveni sunt definitorii pentru revenirea la normal din punctul de vedere al schimburilor comerciale”, a menţionat preşedintele CCIRM.

La rândul său, Adrian Sârbu, ministru plenipotențiar din cadrul Ambasadei României la Chișinău, a explicat că valoarea totală a schimburilor dintre cele două ţări s-a ridicat la 611 milioane de dolari la sfârşitul lunii aprilie 2020.

”De la intrarea în vigoare a acordului de asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană și în particular a componentei sale economice, zona de liber schimb, aproximativ 70%  din volumul schimburilor comerciale se face cu statele membre UE. România ocupă primul loc dintre toate statele europene din punctul de vedere al volumului comercial. Astfel, valoarea totală a schimburilor comerciale, înregistrate la sfârșitul lunii aprilie 2020, a fost de 611 milioane de dolari, cu un export de 385 de milioane de dolari și un import de 225 de milioane de dolari. Este o valoare evident mai mică față de perioada similară a anului trecut, dar ne așteptam la un astfel de recul provocat de pandemie. Important este ca, prin evenimente precum cel de azi, acest decalaj să fie recuperat”, a menționat Sârbu.

Conform informațiilor oferite de ONRC, la nivelul anului 2019, valoarea schimburilor comerciale dintre România și Republica Moldova se ridica la aproape două miliarde de euro, iar în luna martie 2020, însuma 480 milioane de euro. Numărul total al companiilor din Republica Moldova active în România, în mai 2020, era de 6187, cu o valoare totală a capitalului social subscris de aproape 41,45 milioane de  Euro.

Continue Reading

ROMÂNIA

Președintele Klaus Iohannis: Situația epidemiologică nu este bună. Starea de alertă va fi prelungită cu 30 de zile

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a anunțat că starea de alertă va fi prelungită cu 30 de zile, în contextul în care situația epidemiologică nu este bună. 

În cadrul unor declarații susținute la finalul întrevederii cu premierul Ludovic Orban, viceprim-ministrul Raluca Turcan, ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, şi şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, desfășurate la Palatul Cotroceni, șeful statului a completat că se vor păstra doar restricțiile care sunt acum în vigoare. 

”Am analizat situația epidemiologică, măsurile care se impună pentru perioada următoare. Situația nu este bună. Am avut și astăzi peste 600 de persoane pozitive. Este foarte mult și în acest context vreau să vă spun 3 lucruri: protejați-vă, protejați-vă și protejați și pe alții. Respectați normele! În acest condiții este evident că starea de alertă va fi prelungită cu 30 de zile. Însă, se vor păstra doar restricțiile care sunt acum în vigoare. Nu se prevede introducerea de noi restricți cum nu poate fi vorba de noi relaxări”, a precizat Klaus Iohannis. 

Președintele a anunțat, de asemenea, că Guvernul are în pregătire noi și noi măsuri care fac parte din programul de revigorare economică, acesta fiind unul dintre subiectele pe care le va dezbate cu ceilalți șefi de stat sau de guvern în cadrul summitului Consiliului European, ce are loc la finalul acestei săptămâni. ”Discuția pe care o voi avea vineri și sâmbătă la Bruxelle tot despre revigorarea economică va fi. Este important ca România să obțină o sumă cât mai consistentă. Pentru asta mă voi lupta acolo”, a spus Klaus Iohannis la finalul ședinței de la Palatul Cotroceni. 

România se află în stare de alertă începând cu data de 15 mai, după 60 de zile de stare de urgență.

Starea de alertă permite autorităţilor să ia orice măsuri pentru prevenirea şi înlăturarea pericolelor pe care le presupune constatarea unei situaţii de urgenţă.

Nu se restrâng însă drepturile constituţionale ale locuitorilor din zona pentru care s-a instaurat starea de alertă, aşa cum se întâmplă în cazul stării de urgenţă.

Starea de alertă se declară potrivit Ordonanţei de Urgenţă nr. 21/2004 şi se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgentă.

În ultimele 24 de ore, pe teritoriul României, au fost confirmate 641 de cazuri din 18.440 de teste efectuate. În România au fost confirmate, până miercuri la ora 13:00, 34.226 infecții cu coronavirus. În total, în România au murit 1.952 persoane infectate cu coronavirus. Dintre persoanele confirmate pozitiv, 24155 au fost externate, dintre care 22049 de pacienți vindecați și 2106 de pacienți asimptomatici, externați la 10 zile după depistare.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending