Ministrul apărării naționale, Radu Miruță, l-a primit marți, la sediul Ministerului Apărării Naționale, pe ambasadorul francez Nicolas Warnery, cu care a discutat cooperarea româno-franceză în domeniul apărării și în privința industriei de apărare, întrevederea având loc la o zi distanță după ce Guvernul a anunțat proiectele finanțate prin mecanismul SAFE al Uniunii Europene, în cadrul căruia România a obținut a doua cea mai mare alocare.
Potrivit unui comunicat al MApN remis CaleaEuropeană.ro, discuțiile au vizat evoluțiile recente ale mediului de securitate, cu accent pe implicațiile regionale ale războiului din Ucraina și pe rolul strategic al regiunii Mării Negre în arhitectura de securitate euroatlantică.
“Un punct distinct al întrevederii l-a constituit cooperarea în domeniul industriei de apărare, fiind analizate oportunitățile de dezvoltare a unor proiecte comune și de intensificare a cooperării tehnico-militare, în acord cu obiectivele Uniunii Europene de consolidare a bazei industriale și tehnologice de apărare”, arată Ministerul Apărării Naționale.
Bucureștiul a dat publicității luni lista finală a proiectelor ce vor fi finanțate cu 16,68 miliarde de euro prin instrumentul european SAFE, acestea vizând achiziția și producția de vehicule blindate, sisteme de apărare aeriană și antirachetă, drone, muniții, nave de patrulare, elicoptere, infrastructură de transport cu dublă utilizare și consolidarea capacităților MAI și de protecție civilă, fiind structurate pe ministere și domenii-cheie. Un punct forte al accesării SAFE este acela că finanțarea va fi mai ieftină datorită ratingului de credit “AAA” al Comisiei Europene, avantajoasă pentru țări cu rating inferior, cum este România cu rating-ul “BBB-“. Fondurile sunt disponibile în perioada 2026-2030, iar rambursarea va începe după o perioadă de 10 ani (din 2035), într-un interval de 30 de ani.
SAFE: Ce proiecte sunt sau ar putea fi realizate în parteneriat cu industria franceză?
O parte însemnată dintre proiectele anunțate ar putea fi realizate de industria națională de apărare în parteneriat cu industria franceză.
Unul dintre criteriile de eligibilitate pentru proiectele finanțate prin mecanismul de creditare garantat de Comisia Europeană este ca cel puțin 65% din costul estimat al produsului final să fie reprezentat de componente provenite din statele membre ale Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European sau din statele terțe cu care UE are încheiate parteneriate de securitate și apărare.
Anunțul Guvernului privind lista de proiecte nu precizează cu ce companii vor fi realizate aceste programe de înzestrare și dezvoltare a industriei.
Cu toate acestea programul include achiziția a minimum 12 elicoptere multi-misiune H225M, cu o alocare de 852 milioane de euro, precum și sisteme portabile de apărare aeriană de tip MANPAD, respectiv 231 de sisteme cu 934 de rachete, în valoare totală de 625,56 milioane de euro. Cele două tipuri de înzestrări sunt așteptate a fi realizate cu industria franceză, elicopterele H225M fiind produse pe platforma gigantului Airbus, în vreme ce sistemele MANPAD sunt realizate de compania europeană MBDA, cu sediul la Paris. De altfel, Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Forţelor Armate şi al Veteranilor din Republica Franceză, prin Direcțiile generale pentru armamente, au semnat în luna noiembrie contractul privind achiziția sistemelor de rachete antiaeriene cu bătaie apropiată/rază foarte scurtă de acțiune, portabile – MANPAD MISTRAL, finanțat prin SAFE.
De asemenea, Franța, prin companii precum Thales, este furnizor de soluții pentru platforma software C4ISR, inclusă în lista de proiecte. Totodată, Franța deține expertiză, prin compania Naval Group, pentru producția de nave.
Lista de proiecte a României cuprinde două nave de patrulare maritimă de tip OPV, finanțate cu 700 milioane de euro, precum și șapte sisteme de rachete navale Naval Strike Missile, în valoare de 207 milioane de euro.
Ce alte subiecte au fost abordate la întrevederea Miruță – Warnery?
Dialogul a abordat cooperarea româno-franceză în domeniul apărării, atât din perspectiva aliată, cât și a contribuției celor două state la inițiativele Uniunii Europene. A fost subliniat rolul Franței în sprijinirea securității României și a regiunii, grupul de luptă de la Cincu fiind un exemplu concret al angajamentului francez.
Totodată, potrivit MApN, cei doi oficiali au purtat discuții privind coordonarea pozițiilor României și Franței în cadrul NATO și al Uniunii Europene și prioritățile pentru Summitul NATO de la Ankara din 2026, inclusiv importanța implementării deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Haga de anul trecut privind creșterea investițiilor în apărare și relevanța strategică a regiunii Mării Negre pentru securitatea euroatlantică.
„România acordă o importanță deosebită consolidării cooperării cu Franța, partener strategic și aliat de prim rang, în sprijinul securității regionale, europene și euroatlantice, precum și al întăririi posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic aliat. În acest context, aprofundarea cooperării bilaterale în domeniul apărării, inclusiv prin dezvoltarea de parteneriate concrete în industria de apărare, reprezintă o prioritate strategică pentru România, menită să consolideze interoperabilitatea, capabilitățile militare și reziliența comună”, a declarat ministrul apărării naționale.
Întrevederea a confirmat dinamica pozitivă a Parteneriatului Strategic româno-francez și perspectivele de aprofundare a cooperării în domeniul apărării, în actualul context de securitate.
