Connect with us

SECURITATE

Un soldat român a fost rănit în Afganistan

Published

on

Caporalul Dragoş Vasile Dobra aflat în misiune de patrulare pe autostrada A1, în provincia Zabul din Afganistan, a fost rănit ieri, în jurul orei 15:30, în urma exploziei unui dispozitiv improvizat. Informatia a fost confirmata de  purtătorul de cuvânt al MApN, Constantin Spânu, pentru postul de televiziune Digi 24.

Surse: Gandul.infowww.monitorulbt.ro

Foto: deveghepatriei.wordpress.com

CONSILIUL EUROPEAN

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Provocările geopolitice reclamă o Europă care să fie independentă și care să aibă puterea de a-și decide propriul viitor pentru ea însăși și să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri, a declarat miercuri președintele francez Emmanuel Macron, pledând pentru adoptarea unei Busole Strategice a UE în complementaritate cu NATO.

Șeful statului francez a prezentat în plenul de la Strasbourg prioritățile președinției franceze a Consiliului UE, care a debutat la 1 ianuarie, pledând pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și promovând din nou ideea unui dialog cu Rusia pe marginea acestui aspect. Totodată, el a cerut “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri. Între temele abordate prioritar de Macron s-au regăsit piața unică digitală, reformarea spațiului Schengen, dreptul de inițiativă legislativă pentru Parlamentul European, urgența abordării schimbărilor climatice, susținerea parcursului european al Balcanilor de Vest, situația de securitate din vecinătatea estică, relațiile post-Brexit dintre UE – Regatul Unit și relațiile UE – Africa.

În ceea ce privește apărarea europeană, un domeniu important pentru viziunea lui Macron privind suveranitatea europeană, liderul francez a opinat că “nu ne putem mulțumi doar să răspundem la crize internaționale”.

“Trebuie să fim capabili să anticipăm lucrurile și să organizăm siguranța Europei pentru a face față provocărilor pe care le vedem că multe dintre ele sunt fără precedent în ultimii ani”, a spus el, făcând trimitere și la eforturile președinției germane din 2020 în acest sens.

Un summit european informal va fi organizat pe 10 şi 11 martie, cu exact o lună înaintea primului tur al prezidenţialelor franceze, acela fiind probabil summitul consacrat apărării europene pe care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, l-a anunțat în discursul privind Starea Uniunii, pentru a facilita adoptarea Busolei Strategice a Uniunii Europene.

Busola Strategică a apărării europene a fost discutată săptămâna trecută, la Brest, într-o reuniune comună a miniștrilor de externe și ai apărării din UE. “Pentru prima dată, Uniunea Europeană va elabora o carte albă care va stabili foaia de parcurs pentru securitate și apărare până în 2030”, a transmis președinția franceză a Consiliului. Busola Strategică va combina o definiție europeană a amenințărilor, consolidarea capacității operaționale și industriale europene și apărarea intereselor și a libertății de acțiune a Uniunii Europene în domenii disputate, cum ar fi mările și oceanele, spațiul, spațiul cibernetic și informațiile. Acesta va defini acțiunile care trebuie întreprinse în patru domenii-cheie: gestionarea crizelor, consolidarea capacităților, reziliența și parteneriatele.

În acest semestru, va trebui să facem progrese considerabile în ceea ce privește adoptarea Busolei strategice lansate sub președinția germană, definirea doctrinei noastre de securitate, în complementaritate cu NATO, precum și o adevărată strategie pentru industrie, apărare și independență tehnologică, fără de care această Europă a apărării nu are niciun sens și nicio realitate”, a afirmat el.

După cum ați înțeles din această agendă, este vorba de a găsi împreună o Europă care să fie o putere a viitorului, adică o Europă capabilă să răspundă la provocările climatice, tehnologice și digitale, dar și la provocările geopolitice, o Europă independentă, în sensul că are încă mijloacele de a-și decide propriul viitor și de a nu depinde de alegerile celorlalte mari puteri”, a conchis Macron.

Continue Reading

RUSIA

Casa Albă avertizează că “Rusia ar putea ataca în orice moment Ucraina”, în timp ce Antony Blinken și Serghei Lavrov se vor întâlni la Geneva pentru a căuta o “portiţă de ieşire diplomatică” din criză

Published

on

© U.S. Department of State / Flickr

Rusia ar putea lansa un atac în orice moment asupra Ucraina, a declarat marţi purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, care a evocat o “situaţie extrem de periculoasă”, relatează Reuters şi AFP, potrivit Agerpres.

Suntem într-un stadiu în care Rusia poate lansa în orice moment un atac în Ucraina“, a apreciat Psaki, avertizând că “nicio opţiune nu este exclusă de partea americană pentru a răspunde unui astfel de atac”, întrebată în special despre posibilitatea excluderii Rusiei din “Swift”, un circuit securizat de viramente bancare internaţionale.

Afirmațiile acesteia au fost făcute după ce Departamentul de Stat a informat că secretarul de stat Antony Blinken și ministrul de externe rus Serghei Lavrov au avut marți o convorbire telefonică, context în care șeful diplomației americane i-a transmis omologului de la Moscova importanța continuării căii diplomatice pentru a detensiona tensiunile legate de consolidarea militară profund îngrijorătoare a Rusiei în Ucraina.

Ulterior, un oficial din cadrul Departamentului de Stat a informat că șeful diplomaţiei americane se va întâlni cu omologul său rus Serghei Lavrov vineri la Geneva, cu scopul de a căuta o “portiţă de ieşire diplomatică” din criza dintre Rusia şi Ucraina.

Mai mult, secretarul de stat american Antony Blinken a ajuns la Kiev miercuri dimineaţă, vizită care face parte din eforturile internaţionale pentru detensionarea situaţiei securităţii la frontiera dintre Ucraina şi Rusia. El se va afla joi la Berlin, unde se va întâlni cu omologul său german, Annalena Baerbock, care la rândul ei a efectuat luni și marți vizite la Kiev și la Moscova. Tot la Berlin, Blinken și Baerbock vor participa la o reuniune “Transatlantic Quad” alături de omologii lor britanic și francez, Liz Truss și Jean-Yves Le Drian.

Și din partea altor membri G7 și NATO se întețesc semnalele de avertisment către Rusia și de susținere față de Ucraina. Aflată tot la Kiev, șefa diplomației canadiene, Melanie Joly, a avertizat că orice incursiune în Ucraina va avea consecințe grave, inclusiv sancțiuni coordonate foarte dure. Un semnal puternic a venit și din partea premierului britanic Boris Johnson, care s-a pronunțat în favoarea dreptului suveran al Ucrainei de a ”aspira la aderarea la NATO” și l-a atenționat pe Vladimir Putin că nu poate ”rescrie normele” internaționale.

Săptămâna trecută a fost una a tratativelor pentru securitatea europeană. Diplomații Statelor Unite și Rusiei s-au întâlnit la Geneva în cadrul dialogului pentru stabilitate strategică, reprezentanții celor 30 de țări aliate și cei ai Federației Ruse s-au întrunit în cadrul Consiliului NATO-Rusia, iar ambasadorii statelor OSCE au discutat situația de securitate din Europa la Viena. Reuniunile au avut loc pe fondul acumulărilor masive de trupe rusești la frontiera cu Ucraina și a propunerilor de securitate ale Moscovei, care solicită ca Ucraina și Georgia să nu fie primite niciodată în NATO și ca Alianța Nord-Atlantică să își retragă prezența militară din țările care au aderat la NATO după 1997, între acestea regăsindu-se și România. Ambele solicitări au fost respinse de americani și europeni, care au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, pentru politica ușilor deschise a NATO și au respins orice pretenții legate de sfere de influență.

Drept urmare, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat marți, de la Berlin, o serie de reuniuni pentru a aborda “relațiile dintre NATO și Rusia”, avansând propria agendă occidentală privind securitatea europeană și o contra-propunere la ideile Rusiei.

“Aliații NATO sunt pregătiți să analizeze modul în care putem consolida liniile de comunicații militare și civile. De asemenea, încurajăm Rusia să revină asupra deciziei sale de a întrerupe legăturile diplomatice cu NATO. Ar trebui să abordăm, de asemenea, securitatea europeană, nu în ultimul rând situația din Ucraina și din jurul acesteia. Aliații NATO sunt, de asemenea, pregătiți să discute propuneri concrete privind modul de reducere a riscurilor și de sporire a transparenței în ceea ce privește activitățile militare; și cum să reducem amenințările spațiale și cibernetice”, a precizat el.

Secretarul general aliat a mai punctat că țările NATO sunt pregătite să discute cu Rusia și despre controlul armamentului, dezarmare și non-proliferare, încurajând Rusia să contribuie la reducerea amenințărilor nucleare. 

Însă, a avertizat Stoltenberg, NATO va asculta îngrijorările Rusiei fără a face compromisuri.

“Așadar, NATO este pregătită, iar aliații NATO sunt pregătiți să se implice și să asculte preocupările pe care le-ar putea avea Rusia. Dar nu vom face compromisuri cu privire la principiile fundamentale cum ar fi dreptul fiecărei națiuni de a-și alege propria cale și capacitatea NATO de a proteja și apăra toți aliații. (…) Vom continua să ne consultăm foarte îndeaproape între aliații NATO, și cu partenerii noștri, inclusiv, bineînțeles, cu Uniunea Europeană.”, a conchis el.

Situația din vecinătatea estică a NATO relevă perspective de înrăutățire pe fondul intensificării mijloacelor de dialog diplomatic.

După reuniunile cu Rusia de săptămâna trecută, intercalate de consultări la nivelul NATO și la nivelul SUA – UE, secretarul de stat al SUA Antony Blinken efectuează în această săptămână vizite la Berlin și la Kiev pentru a încuraja Rusia să aleagă diplomația și dezescaladarea, în timp ce șefa diplomației germane Annalena Baerbock s-a aflat la Kiev pentru a oferi asigurări Ucrainei și la Moscova pentru a avertiza Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”.

Însă, din punct de vedere al caracterului critic al situației, Marea Britanie a trimis arme antitanc Ucrainei în contextul unui ”comportament din ce în ce mai amenințător al Rusiei, NATO și Ucraina au semnat un nou acord de consolidare a cooperării împotriva atacurilor cibernetice, iar șeful diplomației UE a spus că Uniunea Europeană ia în calcul mai multe scenarii privind concentrarea de trupe ruse la granița Ucrainei, inclusiv ”integrarea de facto” în Rusia a regiunii Donbas.

Continue Reading

RUSIA

Antony Blinken îi cere lui Serghei Lavrov continuarea căii diplomatice pentru a detensiona situația generată de consolidarea militară a Rusiei în Ucraina

Published

on

© Russian Foreign Ministry/ Facebook

Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a discutat marți la telefon cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, context în care șeful diplomației americane i-a transmis omologului de la Moscova importanța continuării căii diplomatice pentru a detensiona tensiunile legate de consolidarea militară profund îngrijorătoare a Rusiei în Ucraina.

Convorbirea Blinken – Lavrov, ce a avut loc înaintea vizitelor secretarului de stat american la Berlin și la Kiev, este subsecventă dialogului de stabilitate strategică din 10 ianuarie, Consiliul NATO-Rusia din 12 ianuarie și reuniunile Consiliului Permanent al OSCE din 13 ianuarie.

Secretarul de stat a subliniat importanța continuării căii diplomatice pentru a detensiona tensiunile legate de consolidarea militară profund îngrijorătoare a Rusiei în Ucraina și în apropierea acesteia“, a declarat, într-un comunicat, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.

Acesta a indicat că Blinken “a reiterat angajamentul de nezdruncinat al SUA față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și a subliniat că orice discuție privind securitatea europeană trebuie să includă aliații NATO și partenerii europeni, inclusiv Ucraina”.

Săptămâna trecută a fost una a tratativelor pentru securitatea europeană. Diplomații Statelor Unite și Rusiei s-au întâlnit la Geneva în cadrul dialogului pentru stabilitate strategică, reprezentanții celor 30 de țări aliate și cei ai Federației Ruse s-au întrunit în cadrul Consiliului NATO-Rusia, iar ambasadorii statelor OSCE au discutat situația de securitate din Europa la Viena. Reuniunile au avut loc pe fondul acumulărilor masive de trupe rusești la frontiera cu Ucraina și a propunerilor de securitate ale Moscovei, care solicită ca Ucraina și Georgia să nu fie primite niciodată în NATO și ca Alianța Nord-Atlantică să își retragă prezența militară din țările care au aderat la NATO după 1997, între acestea regăsindu-se și România. Ambele solicitări au fost respinse de americani și europeni, care au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, pentru politica ușilor deschise a NATO și au respins orice pretenții legate de sfere de influență.

Drept urmare, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat marți, de la Berlin, o serie de reuniuni pentru a aborda “relațiile dintre NATO și Rusia”, avansând propria agendă occidentală privind securitatea europeană și o contra-propunere la ideile Rusiei.

“Aliații NATO sunt pregătiți să analizeze modul în care putem consolida liniile de comunicații militare și civile. De asemenea, încurajăm Rusia să revină asupra deciziei sale de a întrerupe legăturile diplomatice cu NATO. Ar trebui să abordăm, de asemenea, securitatea europeană, nu în ultimul rând situația din Ucraina și din jurul acesteia. Aliații NATO sunt, de asemenea, pregătiți să discute propuneri concrete privind modul de reducere a riscurilor și de sporire a transparenței în ceea ce privește activitățile militare; și cum să reducem amenințările spațiale și cibernetice”, a precizat el.

Secretarul general aliat a mai punctat că țările NATO sunt pregătite să discute cu Rusia și despre controlul armamentului, dezarmare și non-proliferare, încurajând Rusia să contribuie la reducerea amenințărilor nucleare. 

Însă, a avertizat Stoltenberg, NATO va asculta îngrijorările Rusiei fără a face compromisuri.

“Așadar, NATO este pregătită, iar aliații NATO sunt pregătiți să se implice și să asculte preocupările pe care le-ar putea avea Rusia. Dar nu vom face compromisuri cu privire la principiile fundamentale cum ar fi dreptul fiecărei națiuni de a-și alege propria cale și capacitatea NATO de a proteja și apăra toți aliații. (…) Vom continua să ne consultăm foarte îndeaproape între aliații NATO, și cu partenerii noștri, inclusiv, bineînțeles, cu Uniunea Europeană.”, a conchis el.

Situația din vecinătatea estică a NATO relevă perspective de înrăutățire pe fondul intensificării mijloacelor de dialog diplomatic.

După reuniunile cu Rusia de săptămâna trecută, intercalate de consultări la nivelul NATO și la nivelul SUA – UE, secretarul de stat al SUA Antony Blinken efectuează în această săptămână vizite la Berlin și la Kiev pentru a încuraja Rusia să aleagă diplomația și dezescaladarea, în timp ce șefa diplomației germane Annalena Baerbock s-a aflat la Kiev pentru a oferi asigurări Ucrainei și la Moscova pentru a avertiza Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”.

Însă, din punct de vedere al caracterului critic al situației, Marea Britanie a trimis arme antitanc Ucrainei în contextul unui ”comportament din ce în ce mai amenințător al Rusiei, NATO și Ucraina au semnat un nou acord de consolidare a cooperării împotriva atacurilor cibernetice, iar șeful diplomației UE a spus că Uniunea Europeană ia în calcul mai multe scenarii privind concentrarea de trupe ruse la granița Ucrainei, inclusiv ”integrarea de facto” în Rusia a regiunii Donbas.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA4 mins ago

Noua Agenție a UE pentru Azil își începe activitatea. 500 de experți vor asista țările care au nevoie de asistență

PARLAMENTUL EUROPEAN5 mins ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

COMISIA EUROPEANA8 mins ago

Ursula von der Leyen contează pe președinția franceză a Consiliului UE și pe noua președintă a PE în ceea ce privește promovarea femeilor în funcții de conducere

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI42 mins ago

Rareș Bogdan îi cere lui Emmanuel Macron să nu abandoneze România în afara spațiului Schengen: “Deveniți avocatul românilor pentru aderarea la Schengen”

CONSILIUL UE43 mins ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

COMISIA EUROPEANA46 mins ago

Maros Sefcovic a pledat, în plenul PE, pentru dezvoltarea producției de semiconductori în Europa: Trebuie să ne făurim propriul destin

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.1 hour ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Manfred Weber, către președintele Franței: Nord Stream 2 va trebui oprit, dacă va exista o escaladare militară în Ucraina

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

PARLAMENTUL EUROPEAN5 mins ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE43 mins ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.1 hour ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

CONSILIUL UE2 hours ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.2 hours ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

RUSIA23 hours ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

Advertisement

Team2Share

Trending