Articol de opinie co-semnat de Dolors Montserrat, eurodeputat și autor al raportului Comisiei speciale pentru pandemia de COVID-19, și de Marian-Jean Marinescu, eurodeputat

Pandemia COVID-19 ne-a reamintit că orice pregătire pentru o criză ar trebui să înceapă cu trei întrebări:

1. Cum pot face față?
2. Ce trebuie să am la îndemână pentru a putea face față?
3. Cum pot asigura tot ce am nevoie pentru a face față?

Sunt întrebări pe care ar trebui să ni le punem și în cazul unui război sau a unui dezastru natural, de pildă. Dacă nu vă puteți imagina următoarea criză, sarcina va fi mai grea. Cu toții am depășit însă crize în trecut, care ne-au învățat lecții valoroase.   Aceasta este exact situația în care se află Uniunea Europeană după pandemia COVID-19.

În Parlamentul European, lucrăm de mai bine de un an la o listă de învățăminte pe care Uniunea Europeană le-a acumulat în timpul recentei crize din domeniul sănătății. Uniunea Europeană a reacționat cu toate instrumentele pe care le avea la dispoziție iar rolul său de lider, în special în ceea ce privește stimularea cercetării și dezvoltării de vaccinuri, precum și coordonarea la nivelul Uniunii în toate domeniile sănătății, a fost decisiv în salvarea a milioane de vieți în ultimii trei ani.

Principala noastră recomandare este ca UE să devină mai autonomă în domeniul sănătății, inclusiv în producția de medicamente. Uniunea trebuie să evite dependența de țările terțe si să își mărească capacitatea de producție. În acelasi timp, UE trebuie să își diversifice lanțul global de aprovizionare asigurând o mai bună coordonare a strategiilor naționale de sănătate. Aceasta este ce trebuie să avem la îndemână atunci când ne vom confrunta cu următoarea criză. Reindustrializarea Europei cu un sector farmaceutic competitiv va consolida și mai mult autonomia strategică deschisă a UE în domeniul sănătății. Acesta trebuie să fie planul nostru pentru a evita repetarea greșelilor din trecut.

Este esențial ca UE să stabilească reguli clare – reguli care să nu presupună că trebuie să închidem din nou școlile sau parlamentele pentru o perioadă lungă de timp. Mediul de afaceri trebuie protejat de restrictii prea dure sau neanunțate din timp. Nu trebuie să-i expunem pe cei mai vulnerabili unor situații în care să se simtă și mai slabi, și mai speriați și incapabili să înțeleagă măsurile pe care le ia țara lor. Din acest motiv, este, de asemenea, foarte important să învățăm din răspândirea dezinformării, care a avut un impact extrem de nociv în timpul crizei. Avem nevoie de o protecție sporită împotriva campaniilor de dezinformare, inclusiv împotriva atacurilor cibernetice care vizează serviciile fundamentale.

Parlamentul European adoptat în plen lista sa de recomandări în luna iulie. Dar nu ne vom opri aici. Vom continua să lucrăm pentru a ne asigura că majoritatea sugestiilor sunt puse în aplicare cât mai repede posibil.

Ne dorim ca Raportul final COVI să fie o cale pentru viitorul Europei – o Europă capabilă să facă față oricărei amenințări, nu doar asupra sănătății noastre, securității noastre, bunăstării noastre și modelului nostru de viață.

Uniunea Europeană a făcut un pas important în direcția protejării jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului împotriva plângerilor nefondate sau a procedurilor judiciare abuzive, după ce președinția spaniolă a Consiliului și Parlamentul European au ajuns la un acord politic cu privire la o directivă care să protejeze aceste persoane de procesele strategice împotriva participării publice (SLAPP).

Utilizarea acestor procese pentru a reduce la tăcere persoanele care se exprimă în legătură cu probleme de interes public este un fenomen în creștere. Directiva va institui garanții procedurale împotriva unor astfel de acțiuni în materie civilă cu implicații transfrontaliere, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Democrațiile noastre sunt în pericol atunci când cei bogați și puternici pot reduce la tăcere criticii în instanță doar pentru că vorbesc despre chestiuni de interes public. Prin această nouă lege, UE îi apără pe jurnaliști și pe apărătorii drepturilor omului împotriva proceselor nefondate și abuzive”, a declarat Félix Bolaños, ministrul spaniol al justiției

Persoanele vizate de cazurile SLAPP vor beneficia de o serie de garanții și protecții procedurale. Aceștia pot solicita instanței să:

– Să respingă o cerere în fază incipientă. În cazul în care o cerere este considerată vădit nefondată, un judecător poate decide să respingă cererea în cea mai timpurie etapă posibilă a procedurii. Instanța ar trebui să accelereze astfel de cereri din partea pârâților;

– Să ceară o garanție financiară de la persoana sau societatea care a introdus cererea. O instanță poate decide să solicite ca reclamantul, adică persoana sau societatea care a inițiat o acțiune SLAPP, să depună o garanție financiară pentru cheltuielile de judecată.

– Să solicite alte tipuri de căi de atac. O instanță poate decide, de exemplu, că reclamantul trebuie să suporte costurile procedurii, inclusiv costurile de reprezentare juridică a victimei SLAPP. Un judecător poate decide, de asemenea, că partea care a inițiat cazul SLAPP ar putea fi supusă unei sancțiuni sau altor măsuri la fel de eficiente

Cazuri SLAPP transfrontaliere

Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord cu privire la modul de definire a caracterului transfrontalier al unui caz SLAPP. Se va considera că o chestiune are implicații transfrontaliere, cu excepția cazului în care ambele părți sunt domiciliate în același stat membru ca și instanța sesizată și toate celelalte elemente relevante pentru situație se află în acel stat membru.

Hotărâri judecătorești din țări terțe

În cazul în care o persoană care locuiește în UE este vizată de un caz SLAPP într-o țară terță, statele membre ale UE trebuie să refuze recunoașterea și executarea acestei hotărâri dintr-o țară terță dacă aceasta ar fi considerată vădit nefondată sau abuzivă în statul membru în cauză.

Măsuri în sprijinul victimelor SLAPP

Pentru a sprijini în continuare victimele SLAPP, statele membre vor trebui să furnizeze, într-un singur loc, informații privind garanțiile procedurale și căile de atac.

Pentru a înțelege mai bine amploarea fenomenului, statele membre vor colecta, de asemenea, date specifice disponibile privind cazurile SLAPP de la instanțe.

Acordul va trebui să fie aprobat de reprezentanții statelor membre în cadrul Consiliului (Coreper). Dacă va fi aprobat, textul va trebui apoi să fie adoptat în mod oficial atât de Consiliu, cât și de Parlamentul European.

Președintele Partidului Popular European, Manfred Weber, a avertizat marți că Uniunea Europene trebuie să controleze migrația dacă vrea să evite o creștere a extremei drepte pe continent.

“Dacă nu găsim o soluție sau o înțelegere comună adecvată pentru a gestiona migrația, atunci sunt foarte îngrijorat în legătură cu următoarele alegeri europene”, a declarat acesta în cadrul unui eveniment al Politico Europe.

Weber a indicat alegerile din Olanda – unde populistul de extremă dreapta Geert Wilders a obținut o victorie surprinzătoare săptămâna trecută – ca exemplu, vorbind despre cum “un mic, mic detaliu … a creat căderea guvernului”.

În mod similar, Alternativa pentru Germania (AfD), de extremă dreapta din Germania, a câștigat teren, propulsată de preocupările legate de migrație, un lucru pe care Weber îl numește “un mare șoc și o chestiune de îngrijorare”.

La nivel european, Weber a îndemnat țările să finalizeze acordul privind migrația. “Trebuie să îi dăm viață”, a spus el.

“Oamenii trebuie să vadă că nu vorbim doar despre migrație, că nu facem apel doar la rezolvarea problemelor, ci suntem cu adevărat capabili să facem legislație și să găsim cu adevărat o soluție la nivel european pentru a opri sosirile ilegale pe teritoriul european”, a conchis liderul PPE.