Connect with us

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII

Sondaj BEI cu privire la climă: Românii cunosc într-o oarecare măsură cauzele și consecințele schimbărilor climatice, dar le lipsesc cunoștințele despre soluții

Published

on

© European Communities, 2009/Source: EC - Audiovisual Service

Românii cunosc într-o oarecare măsură cauzele și consecințele schimbărilor climatice, dar le lipsesc cunoștințele despre soluții, relevă un sondaj realizat de Banca Europeană de Investiții cu privire la climă, care ne clasează sub media Uniunii Europene când vine vorba de punctatul obținut.

Potrivit unui comunicat al instituției financiare remis CaleaEuropeană.ro, a VI-a ediție a sondajului BEI cu privire la climă se concentrează asupra a trei zone cheie: definiții și cauze, consecințe și, în fine, soluții.

Participanții au răspuns la 12 întrebări și au fost clasificați pe o scară de la 0 la 10, unde 10 indică nivelul cel mai înalt de cunoștințe.

 Cu peste 30 000 de participanți din 35 de țări, inclusiv UE, Regatul Unit, SUA, China, Japonia, India și Canada, Sondajul BEI cu privire la climă oferă informații valoroase despre înțelegerea schimbărilor climatice de către cetățeni la nivel global.

Potrivit acestui sondaj, respondenții români au obținut un punctaj de 5,77/10, situându-se destul de mult sub media UE de 6,37/10.

Pe tabela de marcaj, Finlanda conduce (7,22/10), urmată de Luxemburg (7,9/10) și de Suedia (6,96/10).

Asemănător cu constatările din majoritatea țărilor europene, o mare parte dintre respondenții români nu au știut că reducerea limitelor de viteză pe șosele (80 %) și o mai bună izolare a clădirilor (65%) pot contribui la combaterea schimbărilor climatice.

Înțelegerea cauzelor schimbărilor climatice

Prima sub-dimensiune a indexului se concentrează pe definiția și cauzele schimbărilor climatice. În această zonă, românii au obținut punctaje mult sub media UE (6,83/10 față de 7,21/10).

În ceea ce privește definiția schimbărilor climatice, majoritatea respondenților români (70 %) au selectat definiția corectă („O schimbare pe termen lung a modelelor climatice la nivel global”), în timp ce numai 5 % consideră că schimbările climatice sunt o farsă.

De asemenea, aproape trei sferturi (72 %) știu că principalele cauze ale schimbărilor climatice sunt activitățile umane, precum defrișările, agricultura, industria și transporturile.

În același timp, peste un sfert din populație are altă părere (20 % consideră că schimbările climatice sunt provocate de fenomene naturale extreme, precum erupțiile vulcanice și valurile de căldură, iar 9 % consideră că sunt cauzate de gaura de ozon).

Întrebați care sunt principalii trei emitenți de gaze cu efect de seră din lume, cei mai mulți români (64 %, dar cu 8 puncte sub media UE) au selectat corect SUA, China și India.

Totuși, peste o treime (36 %) dintre respondenți au ales un răspuns din care China era absentă, indicând că nu au neapărat cunoștințe despre prezența acesteia în clasamentul primilor trei emitenți, cu atât mai puțin despre statutul Chinei ca principal emitent de CO2 la nivel global.

Conștientizarea consecințelor schimbărilor climatice

Întrebați despre consecințele schimbărilor climatice, românii au obținut un punctaj de 6,90/10 puncte, destul de mult sub media europeană de 7,65/10.

80 % dintre respondenți au menționat corect că schimbările climatice agravează foametea la nivel mondial prin afectarea randamentului culturilor ca urmare a condițiilor meteorologice extreme.

68 % știu că acestea au un impact negativ asupra sănătății umane (de exemplu, pot duce la creșterea poluanților atmosferici, precum ozonul la nivelul solului și particulele în suspensie).

În ceea ce privește impactul schimbărilor climatice asupra nivelului mării, numai 57 % dintre români au răspuns corect că nivelul global al mării este în creștere, peste patru din zece respondenți (43 %) dând răspunsuri greșite: mai exact, 20 % dintre respondenți au indicat că este în scădere, iar 23 %, că schimbările climatice nu au niciun impact specific asupra nivelului mării.

Impactul schimbărilor climatice asupra migrației, cu strămutări forțate mai mari la nivel mondial, este clar pentru două treimi dintre respondenții români (66 %).

Cunoaștere mixtă a noțiunilor și acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice

În ultima sub-dimensiune a indexului, românii au primit un punctaj de 3,59/10 (față de media UE de 4,25/10), ceea ce arată cunoștințe semnificativ mai reduse despre acțiunile care pot contribui la atenuarea schimbărilor climatice, față de celelalte două zone investigate. Acest lucru evidențiază o tendință generală în toate țările europene, majoritatea obținând un punctaj mic la acest capitol. În urma acestui punctaj, România s-a situat pe locul 27 în UE.

Cei mai mulți români (69 %) știu că folosirea unor produse reciclabile poate contribui la atenuarea schimbărilor climatice.

De asemenea, 64 % au menționat corect că folosirea transportului în comun în locul mașinilor personale este o altă metodă de combatere.

Dar numai o minoritate (35 %, cu 9 puncte sub media UE) pare să știe că și o mai bună izolare termică a clădirilor poate să ajute.

Deocamdată, doar un sfert dintre respondenți (27 %, cu 15 puncte sub media UE) sunt conștienți de faptul că achiziționarea mai puțin frecventă de haine noi ar putea fi o altă pârghie relevantă..

Foarte puțini respondenți (20 %, cu 6 puncte sub media UE) par să știe că reducerea limitei de viteză pe șosele ar ajuta la atenuarea schimbărilor climatice.

În fine, majoritatea românilor nu sunt conștienți de emisiile semnificative de CO2 legate de utilizarea digitală, doar 6 % declarând că și vizionarea unui număr mai mic de videoclipuri pe internet ar putea ajuta.

Ca în majoritatea țărilor europene, numai o minoritate a românilor atribuie corect definiția amprentei de carbon a unui individ drept „cantitatea totală a emisiilor de gaze cu efect de seră emisă de o persoană într-un an”(34 %).

Banca Europeană de Investiții (BEI) este instituția de creditare pe termen lung a Uniunii Europene deținută de statele membre ale acesteia. Este activă în peste 160 țări și pune la dispoziție finanțare pe termen lung pentru investiții solide, cu scopul de a contribui la atingerea obiectivelor politicilor UE.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII

Comisia Europeană și BEI anunță plata a 3,66 miliarde de euro din Fondul pentru modernizare pentru sprijinirea a 34 de proiecte energetice în nouă state membre, inclusiv România

Published

on

© European Union, 2023/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții au anunțat că au fost plătite 3,66 miliarde de euro din Fondul pentru modernizare pentru a sprijini 34 de proiecte legate de energie în nouă state membre ale UE, printre care și România. 

Potrivit comunicatului oficial, aceste investiții vor sprijini modernizarea sistemelor energetice din UE. Acestea vor reduce emisiile de gaze cu efect de seră (GES) în sectoarele energiei, industriei și transporturilor și vor îmbunătăți eficiența energetică. Proiectele vor ajuta statele membre beneficiare să își îndeplinească obiectivele în materie de climă și energie.

De asemenea, acestea vor consolida competitivitatea industrială a UE prin sprijinirea unei infrastructuri energetice moderne, eficiente și reziliente, prin încurajarea inovării și prin contribuția la reducerea importurilor UE de combustibili fosili.

Finanțată din venituri provenite din schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), aceasta este cea mai mare plată din Fondul pentru modernizare până în prezent, valoarea totală a finanțării plătite ridicându-se la 19,1 miliarde EUR începând din ianuarie 2021.

Beneficiarii plății de astăzi sunt Croația (170 de milioane EUR), Cehia (1,05 miliarde EUR), Grecia (113,6 milioane EUR), Ungaria (181,3 milioane EUR), Letonia (40 de milioane EUR), Lituania (37 de milioane EUR), Polonia (1,33 miliarde EUR), România (712,3 milioane EUR) și Slovenia (19,7 milioane EUR). Această rundă include primele investiții în Grecia, care a devenit beneficiar al Fondului pentru modernizare în ianuarie 2024.

Cele 34 de proiecte sprijinite se axează pe generarea de energie electrică din surse regenerabile, utilizarea și implementarea surselor regenerabile de energie, modernizarea rețelelor energetice și eficiența energetică. Printre exemple se numără:

  • sprijin pentru producția și utilizarea căldurii din surse regenerabile de energie și eficiența energetică în sistemele de încălzire și răcire din Croația;
  • investiții în capacitatea de stocare a energiei electrice din surse regenerabile în Cehia;
  • înlocuirea autobuzelor diesel urbane cu autobuze electrice urbane noi în Grecia;
  • îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor publice din Ungaria;
  • creșterea capacității rețelei de energie electrică în Letonia;
  • investiții în capacități de stocare a energiei la scară largă în Lituania;
  • dezvoltarea unui program privind aerul curat care să sprijine îmbunătățirea eficienței energetice și înlocuirea surselor de căldură în locuințele unifamiliale din Polonia;
  • creșterea eficienței energetice a instalațiilor EU ETS din România;
  • modernizarea și dezvoltarea rețelei de transport și distribuție a energiei electrice pentru a facilita integrarea surselor regenerabile de energie în Slovenia.

Fondul pentru modernizare, finanțat din veniturile obținute din licitarea certificatelor de emisii în cadrul EU ETS, urmărește să sprijine 13 țări din UE cu venituri mai mici (cu un produs intern brut pe cap de locuitor mai mic de 75 % din media Uniunii în perioada 2016-2018) în tranziția lor către neutralitatea climatică. Statele membre beneficiare sunt Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia, precum și Grecia, Portugalia și Slovenia, care au devenit eligibile pentru sprijin începând din ianuarie 2024, în temeiul Directivei EU ETS revizuite.

Fondul pentru modernizare sprijină investițiile în producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile, în eficiența energetică, în stocarea energiei, în modernizarea rețelelor energetice, inclusiv a încălzirii centralizate, a conductelor și a rețelelor, precum și în tranziția justă în regiunile dependente de carbon. Fondul completează alte instrumente ale UE, cum ar fi politicade coeziune, Mecanismul de redresare și reziliență  și Fondul pentru o tranziție justă. Acesta mobilizează resurse semnificative, care pot ajuta țările eligibile să sprijine investițiile în conformitate cu planul REPowerEU și cu pachetul „Pregătiți pentru 55”.  Acesta funcționează sub responsabilitatea  țărilor beneficiare, în strânsă cooperare cu Comisia Europeană și cu Banca Europeană de Investiții.

Următoarele termene pentru ca statele membre ale UE să prezinte propuneri de investiții pentru sprijinul acordat din Fondul pentru modernizare sunt 12 august 2025 pentru propunerile neprioritare și 9 septembrie 2025 pentru propunerile prioritare. Investițiile prioritare se axează pe modernizarea sistemelor energetice, pe reducerea emisiilor de GES în energie, industrie și transporturi și pe îmbunătățirea eficienței energetice enumerate în Directiva EU ETS. Toate celelalte investiții eligibile pentru Fondul pentru modernizare sunt considerate investiții neprioritare care fac obiectul unui control suplimentar.

Continue Reading

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII

Comisia Europeană și BEI anunță un nou tip de garanție care va asigura până la 5 miliarde de euro pentru a stimula investițiile globale, contribuind la integrarea europeană a țărilor candidate

Published

on

© European Union, 2017/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții (BEI) au anunțat astăzi un nou tip de acord de garantare care va asigura până la 5 miliarde de euro pentru reducerea riscului investițiilor și extinderea operațiunilor BEI în afara Uniunii Europene (UE).

Potrivit unui comunicat comun, garanția de astăzi are potențialul de a debloca până la 10 miliarde de euro în finanțare pentru proiecte esențiale în domeniul energiei curate, al infrastructurii ecologice și al accesului la finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) din țările partenere.

„Acest nou acord se va baza pe parteneriatul nostru valoros cu Banca Europeană de Investiții. Acesta va debloca resurse financiare esențiale pentru investiții în domenii-cheie precum energia, infrastructura digitală și municipală. Aceste sectoare sunt esențiale pentru integrarea fără probleme a țărilor în curs de aderare în UE și pentru creșterea economică durabilă în regiunea vecinătății noastre estice”, a transmis comisarul european pentru extindere, Marta Kos.

„Această nouă garanție a UE, în parteneriat cu Comisia Europeană, consolidează capacitatea BEI de a investi în proiecte cu impact puternic la nivel mondial, îndeplinind prioritățile Global Gateway. Aceasta susține angajamentul nostru de a promova parteneriatele cu partenerii noștri în sprijinirea conectivității, a orașelor și regiunilor, a lanțurilor valorice în domeniul materiilor prime esențiale, precum și a tranziției ecologice și durabile”, a spus președinta BEI, Nadia Calviño.

Această nouă garanție este concepută pentru a sprijini un număr mai mare de întreprinderi – întreprinderi cu participare a statului sau organizații publice – care funcționează la nivel local sau regional în țări partenere din afara UE.

Noutatea noii garanții de astăzi constă în faptul că aceasta se poate aplica și entităților care împrumută bani de pe piețele financiare în condiții proprii – fără sprijinul statului.

În timp ce garanțiile anterioare obișnuiau să sprijine doar proiectele susținute de stat. Cu noul tip de acord de garanție de astăzi, va fi mai flexibil și mai rapid să se susțină investițiile.

În cele din urmă, noua garanție va promova investițiile Global Gateway prin finanțarea proiectelor de interes public care sunt considerate prea riscante pentru creditorii tradiționali, asigurând în același timp costuri de împrumut accesibile pentru țările partenere.

Garanția va sprijini investițiile în energie, infrastructura grea, reziliența economică și IMM-urile din nordul Africii și Orientul Mijlociu.

De asemenea, aceasta va contribui la finanțarea proiectelor de infrastructură energetică și de telecomunicații și va sprijini municipalitățile din regiunile de vecinătate estică și de extindere a UE, contribuind puternic la prioritățile de aderare la UE.

În același timp, garanția va permite, de exemplu, dezvoltarea coridorului transcaspic în Asia Centrală, va spori securitatea lanțului de aprovizionare pentru materiile prime esențiale și va avansa agenda de investiții Global Gateway în America Latină și Caraibe.

Continue Reading

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII

Grupul BEI majorează plafonul de finanțare pentru 2025 la suma record de 100 de miliarde de euro pentru a intensifica investițiile în securitate și apărare, rețelele energetice și poziția de lider a UE în domeniul tehnologiei

Published

on

© EIB

Acționarii Grupului Băncii Europene de Investiții (BEI), statele membre ale UE, au aprobat un plafon de finanțare record de 100 de miliarde de euro pentru acest an și noi programe pentru consolidarea competitivității, a leadership-ului tehnologic și a securității Europei.

Consiliul guvernatorilor BEI, alcătuit din miniștrii de finanțe ai Uniunii Europene, a aprobat plafonul de finanțare pentru 2025 în cadrul unei reuniuni care a avut loc astăzi la Luxemburg.

Potrivit unui comunicat al BEI, Consiliile de administrație ale BEI și ale Fondului European de Investiții (FEI) au dat undă verde, la începutul acestei săptămâni, creșterii finanțării pentru securitate și apărare, rețelele energetice și noul program TechEU de consolidare a leadership-ului tehnologic al Europei. Ei au aprobat, de asemenea, proiecte emblematice, inclusiv pentru sprijinirea economiei Ucrainei și construirea unei baze militare importante în Lituania.

„Sprijinul unanim al acționarilor noștri, cele 27 de state membre, pentru propunerile noastre de a furniza finanțări record pentru apărare, securitate energetică și leadership tehnologic, arată rolul-cheie al Grupului BEI în sprijinirea priorităților strategice ale Europei. Într-o lume în care totul, peste tot, se schimbă în același timp, UE este un far de claritate, încredere și stabilitate”, a declarat președintele Grupului BEI, Nadia Calviño.

Noul plafon de finanțare al Grupului BEI pentru 2025, de 100 de miliarde de euro, vine în urma unei revizuiri la jumătatea anului a planului operațional al organizației, care include o creștere la 3,5 % a finanțării totale pentru sectorul european de securitate și apărare, o finanțare record de peste 11 miliarde de euro pentru rețelele electrice și stocarea energiei în Europa și un sprijin sporit pentru inovarea tehnologică și industrială a UE.

Programul TechEU

Grupul BEI lansează cel mai amplu program de finanțare al UE de până acum în sprijinul inovării și al leadership-ului tehnologic pentru a atrage talente, capital și investiții în Europa. În perioada 2025-2027, TechEU va furniza 70 de miliarde de euro sub formă de capital propriu, cvasi-capital, împrumuturi și garanții ale Grupului BEI și va atrage capital privat pentru a genera investiții de cel puțin 250 de miliarde de euro.

TechEU vine în completarea „Strategiei Startup și Scaleup” a Comisiei Europene pentru a sprijini proiectele cu risc ridicat și întreprinderile inovatoare pe tot parcursul parcursului lor investițional.

TechEU oferă mai mult sprijin pentru supercalculatoare, inteligență artificială, infrastructură digitală, materii prime critice, industrii ecologice precum energia eoliană offshore, sănătate, tehnologii de securitate și apărare, robotică și materiale avansate. Acesta va viza întreprinderile inovatoare în fiecare etapă a dezvoltării lor – de la ideile inițiale la listarea la bursă.

Acordul privind industria curată

Consiliul de administrație al BEI a aprobat, de asemenea, primul val de instrumente în cadrul TechEU pentru a sprijini poziția de lider a Europei în domeniul tehnologiilor ecologice, în conformitate cu Acordul UE pentru o industrie curată, inclusiv consolidarea garanțiilor încrucișate pentru producția de energie eoliană, precum și trei noi instrumente pentru consolidarea competitivității Europei:

  • Un pachet de 1,5 miliarde de euro pentru acordarea de contragaranții, prin intermediul băncilor partenere, producătorilor de componente de rețea, în vederea asigurării unei aprovizionări durabile, oferind întreprinderilor o mai mare siguranță în ceea ce privește creșterea producției rețelelor de energie electrică din Europa. Acest lucru va facilita integrarea energiei regenerabile în rețea și furnizarea de energie la prețuri accesibile întreprinderilor și gospodăriilor din UE.
  • Pentru a contribui la asigurarea unor costuri previzibile și accesibile ale energiei pentru întreprinderi și la accelerarea investițiilor în energia verde, BEI și Comisia Europeană lansează un program pilot în valoare de 500 de milioane de euro pentru a sprijini încheierea mai multor contracte de achiziție de energie (CAEE) pentru întreprinderi. BEI va contragaranta, prin intermediul băncilor partenere, o parte din CAEE-urile încheiate de întreprinderile mari și mijlocii mari consumatoare de energie pentru achiziționarea pe termen lung de energie electrică produsă din surse nepoluante.
  • Pentru a oferi lichidități și capital de lucru întreprinderilor mici și mijlocii foarte inovatoare active în dezvoltarea tehnologiilor ecologice, BEI și Comisia lansează un sistem de garantare CleantechEU în valoare de 250 de milioane de euro.
  • Un ajutor suplimentar de 1,5 miliarde de euro pentru un program de succes al BEI care sprijină producătorii europeni de turbine eoliene și componente.

Securitate energetică, apărare și parteneriate globale

Înaintea Consiliului guvernatorilor, consiliile de administrație ale BEI și FEI din această săptămână au aprobat noi operațiuni în valoare totală de 12,8 miliarde de euro pentru a consolida capacitățile de apărare, competitivitatea, securitatea energetică și parteneriatele mondiale ale Europei. Acestea includ inițiative în cadrul pachetului de măsuri privind industria curată al Grupului BEI și sprijin pentru dezvoltarea în Lituania a bazei militare Rūdninkai, pentru brigada germană Bundeswehr, un proiect-cheie pentru consolidarea operațiunilor NATO și a securității regionale.

Consiliul BEI a aprobat trei centrale solare fotovoltaice în România, infrastructură de apă în Irlanda și Țările de Jos, rețele electrice în Germania și instituții de învățământ în Finlanda.

În plus, BEI consolidează parteneriatele globale ale Europei prin susținerea energiei regenerabile în Columbia, a transportului fluvial durabil în Nigeria și a serviciilor de salubrizare a apei în Tanzania.

Consiliul de administrație al Fondului European de Investiții (FEI) a aprobat o tranzacție de garantare cu agenția națională germană pentru credite la export pentru a consolida sprijinul acordat întreprinderilor germane care exportă în Ucraina, precum și două tranzacții de garantare cu bănci ucrainene pentru a îmbunătăți accesul la finanțare pentru peste 1 500 de întreprinderi ucrainene. Aceste tranzacții au loc după prima semnare, în luna mai, cu Agenția daneză pentru credite de export, în vederea furnizării unei garanții paneuropene pentru întreprinderile care exportă în Ucraina.

În plus, FEI a aprobat investiții în patru fonduri de infrastructură care vor sprijini centrele de date greenfield, investițiile în wireless și fibră optică, decarbonizarea sectorului transportului maritim, mobilitatea durabilă și locuințele pentru studenți.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI28 minutes ago

Cum au votat eurodeputații români la moțiunea de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen. O treime au lipsit de la votul din plenul Parlamentului European

ROMÂNIA36 minutes ago

Sondaj INSCOP: Portretul românilor care au încredere în Trump, Putin, Macron sau Maia Sandu. Regele Charles al III-lea conduce în clasamentul încrederii în lideri ai lumii

POLITICĂ49 minutes ago

Nicușor Dan contestă la CCR legea care înăsprește pedepsele pentru fascism, legionarism, rasism sau xenofobie. Președintele invocă lipsa de claritate a noțiunii de legionar și de fascist

CHINA1 hour ago

Este nevoie ca UE să activeze proiectele miniere interne în contextul restricțiilor impuse de China asupra exportului de materii prime critice, subliniază Parlamentul European

ROMÂNIA2 hours ago

Ambasadorul Andrei Muraru a pledat pe lângă asistentul special al lui Trump pentru admiterea României în programul Visa Waiver

U.E.2 hours ago

Raport al Serviciului de Informații din Cehia: Rusia angajează migranți din afara UE pentru a comite infracțiuni, a răspândi frica și a submina încrederea în guvern

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Codul general de bune practici privind IA este acum disponibil

U.E.3 hours ago

UE anunță un nou pachet de acorduri în valoare de 2,3 miliarde de euro prin care își propune să deblocheze până la 10 miliarde de euro sub formă de investiții pentru reconstruirea Ucrainei

NATO3 hours ago

Rutte: Xi îl va suna probabil pe Putin „pentru a ține NATO ocupată în Europa”, înainte de a ataca Taiwanul

REPUBLICA MOLDOVA4 hours ago

Maia Sandu, întâlnire la Roma cu Sergio Mattarella: Președintele Italiei este un susținător ferm al moldovenilor, al R. Moldovei și al drumului nostru european

CHINA2 days ago

UE nu dorește să se decupleze de China, dar își va apăra întotdeauna interesele, subliniază Ursula von der Leyen, prezentându-le eurodeputaților trei priorități pentru o relație bazată pe predictibilitate și fiabilitate

ROMÂNIA2 weeks ago

Prelungirea PNRR presupune un proces decizional complet inițiat de CE și nu este fezabilă din perspectiva timpului, afirmă noul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene

ROMÂNIA3 weeks ago

Bogdan Ivan anunță că a transmis oficial Comisiei Europene proiectul pentru construirea unei giga-fabrici de inteligență artificială în România: Devenim un hub regional al tehnologiilor emergente

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE3 weeks ago

Luca Niculescu anunță lansarea unei campanii prin care le explică românilor „într-un limbaj clar, prietenos și interesant” aderarea României la OCDE: „Va însemna că vom juca în prima ligă a economiilor mondiale”

ROMÂNIA3 weeks ago

Predoiu: Legăturile economice și comerciale româno-germane au ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani

U.E.3 weeks ago

UE nu susține o schimbare de regim în Iran și insistă asupra unei soluții diplomatice: Securitatea durabilă nu se construiește prin acțiune militară

INTERNAȚIONAL4 weeks ago

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

INTERNAȚIONAL4 weeks ago

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

COMISIA EUROPEANA1 month ago

Sebastian Burduja i-a transmis comisarului european pentru Energie că închiderea centralelor pe cărbune în 2026 nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide: Ar vulnerabiliza sistemul energetic național

ROMÂNIA1 month ago

Premierul interimar Cătălin Predoiu: Italia și România dau împreună voce unei Europe coerente, hotărâte și solidare

Trending