Connect with us

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII

Sondaj BEI cu privire la climă: Românii cunosc într-o oarecare măsură cauzele și consecințele schimbărilor climatice, dar le lipsesc cunoștințele despre soluții

Published

on

© European Communities, 2009/Source: EC - Audiovisual Service

Românii cunosc într-o oarecare măsură cauzele și consecințele schimbărilor climatice, dar le lipsesc cunoștințele despre soluții, relevă un sondaj realizat de Banca Europeană de Investiții cu privire la climă, care ne clasează sub media Uniunii Europene când vine vorba de punctatul obținut.

Potrivit unui comunicat al instituției financiare remis CaleaEuropeană.ro, a VI-a ediție a sondajului BEI cu privire la climă se concentrează asupra a trei zone cheie: definiții și cauze, consecințe și, în fine, soluții.

Participanții au răspuns la 12 întrebări și au fost clasificați pe o scară de la 0 la 10, unde 10 indică nivelul cel mai înalt de cunoștințe.

 Cu peste 30 000 de participanți din 35 de țări, inclusiv UE, Regatul Unit, SUA, China, Japonia, India și Canada, Sondajul BEI cu privire la climă oferă informații valoroase despre înțelegerea schimbărilor climatice de către cetățeni la nivel global.

Potrivit acestui sondaj, respondenții români au obținut un punctaj de 5,77/10, situându-se destul de mult sub media UE de 6,37/10.

Pe tabela de marcaj, Finlanda conduce (7,22/10), urmată de Luxemburg (7,9/10) și de Suedia (6,96/10).

Asemănător cu constatările din majoritatea țărilor europene, o mare parte dintre respondenții români nu au știut că reducerea limitelor de viteză pe șosele (80 %) și o mai bună izolare a clădirilor (65%) pot contribui la combaterea schimbărilor climatice.

Înțelegerea cauzelor schimbărilor climatice

Prima sub-dimensiune a indexului se concentrează pe definiția și cauzele schimbărilor climatice. În această zonă, românii au obținut punctaje mult sub media UE (6,83/10 față de 7,21/10).

În ceea ce privește definiția schimbărilor climatice, majoritatea respondenților români (70 %) au selectat definiția corectă („O schimbare pe termen lung a modelelor climatice la nivel global”), în timp ce numai 5 % consideră că schimbările climatice sunt o farsă.

De asemenea, aproape trei sferturi (72 %) știu că principalele cauze ale schimbărilor climatice sunt activitățile umane, precum defrișările, agricultura, industria și transporturile.

În același timp, peste un sfert din populație are altă părere (20 % consideră că schimbările climatice sunt provocate de fenomene naturale extreme, precum erupțiile vulcanice și valurile de căldură, iar 9 % consideră că sunt cauzate de gaura de ozon).

Întrebați care sunt principalii trei emitenți de gaze cu efect de seră din lume, cei mai mulți români (64 %, dar cu 8 puncte sub media UE) au selectat corect SUA, China și India.

Totuși, peste o treime (36 %) dintre respondenți au ales un răspuns din care China era absentă, indicând că nu au neapărat cunoștințe despre prezența acesteia în clasamentul primilor trei emitenți, cu atât mai puțin despre statutul Chinei ca principal emitent de CO2 la nivel global.

Conștientizarea consecințelor schimbărilor climatice

Întrebați despre consecințele schimbărilor climatice, românii au obținut un punctaj de 6,90/10 puncte, destul de mult sub media europeană de 7,65/10.

80 % dintre respondenți au menționat corect că schimbările climatice agravează foametea la nivel mondial prin afectarea randamentului culturilor ca urmare a condițiilor meteorologice extreme.

68 % știu că acestea au un impact negativ asupra sănătății umane (de exemplu, pot duce la creșterea poluanților atmosferici, precum ozonul la nivelul solului și particulele în suspensie).

În ceea ce privește impactul schimbărilor climatice asupra nivelului mării, numai 57 % dintre români au răspuns corect că nivelul global al mării este în creștere, peste patru din zece respondenți (43 %) dând răspunsuri greșite: mai exact, 20 % dintre respondenți au indicat că este în scădere, iar 23 %, că schimbările climatice nu au niciun impact specific asupra nivelului mării.

Impactul schimbărilor climatice asupra migrației, cu strămutări forțate mai mari la nivel mondial, este clar pentru două treimi dintre respondenții români (66 %).

Cunoaștere mixtă a noțiunilor și acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice

În ultima sub-dimensiune a indexului, românii au primit un punctaj de 3,59/10 (față de media UE de 4,25/10), ceea ce arată cunoștințe semnificativ mai reduse despre acțiunile care pot contribui la atenuarea schimbărilor climatice, față de celelalte două zone investigate. Acest lucru evidențiază o tendință generală în toate țările europene, majoritatea obținând un punctaj mic la acest capitol. În urma acestui punctaj, România s-a situat pe locul 27 în UE.

Cei mai mulți români (69 %) știu că folosirea unor produse reciclabile poate contribui la atenuarea schimbărilor climatice.

De asemenea, 64 % au menționat corect că folosirea transportului în comun în locul mașinilor personale este o altă metodă de combatere.

Dar numai o minoritate (35 %, cu 9 puncte sub media UE) pare să știe că și o mai bună izolare termică a clădirilor poate să ajute.

Deocamdată, doar un sfert dintre respondenți (27 %, cu 15 puncte sub media UE) sunt conștienți de faptul că achiziționarea mai puțin frecventă de haine noi ar putea fi o altă pârghie relevantă..

Foarte puțini respondenți (20 %, cu 6 puncte sub media UE) par să știe că reducerea limitei de viteză pe șosele ar ajuta la atenuarea schimbărilor climatice.

În fine, majoritatea românilor nu sunt conștienți de emisiile semnificative de CO2 legate de utilizarea digitală, doar 6 % declarând că și vizionarea unui număr mai mic de videoclipuri pe internet ar putea ajuta.

Ca în majoritatea țărilor europene, numai o minoritate a românilor atribuie corect definiția amprentei de carbon a unui individ drept „cantitatea totală a emisiilor de gaze cu efect de seră emisă de o persoană într-un an”(34 %).

Banca Europeană de Investiții (BEI) este instituția de creditare pe termen lung a Uniunii Europene deținută de statele membre ale acesteia. Este activă în peste 160 țări și pune la dispoziție finanțare pe termen lung pentru investiții solide, cu scopul de a contribui la atingerea obiectivelor politicilor UE.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII

Banca Transilvania, acord cu Grupul BEI pentru prima sa tranzacție de securitizare sintetică în valoare de 2 miliarde de lei: Accelerăm accesul la finanțare a IMM-urilor locale, unul dintre pilonii economiei romanești

Published

on

© Banca Transilvania

Grupul Băncii Europene de Investiții (Grupul BEI), format din Banca Europeană de Investiții (BEI) și Fondul European de Investiții (FEI), consolidează cooperarea pe termen lung cu Banca Transilvania (BT) prin aprobarea unei securitizări sintetice și a unor noi angajamente de creditare.

Potrivit unui comunicat al BT, acordul are ca scop eliberarea capitalului alocat unui portofoliu de active care fac obiectul abordării standardizate, creând astfel o capacitate de creditare care va fi folosită pentru a sprijini IMM-urile și companiile medii din România. FEI oferă protecție pentru o tranșă în valoare de peste 324 de milioane de lei, care la rândul său este contragarantată de BEI. F

EI oferă, de asemenea, protecție pentru o tranșă în valoare de peste 1,67 miliarde lei, din care 50% este contragarantată de BEI. Structura provine dintr-un portofoliu de credite micro, IMM și corporate, cu un sold total de peste 2 miliarde lei.

Banca Transilvania marchează astfel prima tranzacție de securizate și prima tranzacție de recuperare a capitalului (capital relief) cu Grupul BEI.

”Mă bucur să văd un nou proiect în cadrul colaborării noastre cu Grupul BEI, prin care accelerăm accesul la finanțare a IMM-urilor locale, unul dintre pilonii economiei romanești. Pe lângă consolidarea capacității de finanțare, BEI aduce expertiză și bune practici, capabilități care ne ajută la o gestionare și mai eficientă a capitalului”, a declarat Omer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania.  

”Această tranzacție cu Banca Transilvania subliniază angajamentul nostru de a sprijini afacerile din România pentru ca ele să se poată dezvolta cât mai bine în astfel de vremuri dificile. Mă bucur că Banca Transilvania s-a bazat pe expertiza noastră dovedită pentru prima lor tranzacție de securitizare și că suntem, împreună, în poziția de a crea noi ocazii de dezvoltare pentru economia românească, valorificând securitizarea pentru promovarea investițiilor durabile”, a menționat, la rândul său, Marjut Falkstedt, directorul executiv al FEI.

În cele din urmă, Ioannis Tsakiris, vicepreședinte BEI, și-a exprimat încrederea că participarea instituției din care face parte ”va reprezenta un semnal pentru alte instituții financiare internaționale și va contribui la dezvoltarea pieței de capital din România”.

În cadrul acestui acord, BT se angajează să acorde noi credite de peste 2,64 miliarde de lei IMM-urilor și companiilor medii pe o perioadă de trei ani.

Cel puțin 20% din această finanțare va fi alocată unor proiecte aliniate acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice și de sustenabilitate a mediului, subliniind angajamentul BT și al Grupului BEI de a sprijini tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon.

Banca Transilvania este cea mai mare bancă din România și din sud-estul Europei. Ca bancă universală, acoperă toate segmentele de clienți și linii de business din sectorul financiar. Are peste 20% cotă de piață, 4,3 milioane de clienți, peste 10.000 de angajați, soluții de online banking și 500 de sedii în 180 de localități. Valoarea brandului Banca Transilvania a ajuns la 686,5 milioane de dolari, pe locul 252 în Brand Finance Banking 500 2024.

Continue Reading

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII

Liderii din Germania, Franța, România, Polonia și alte 10 țări UE cer Băncii Europene de Investiții să majoreze finanțarea pentru apărarea europeană

Published

on

© Administrația Prezidențială

Germania şi Franţa s-au alăturat altor 12 state membre UE, prin care se numără şi România, care cer Băncii Europene de Investiţii să îşi majoreze finanţarea pentru sectorul apărării, ca o modalitate pentru a consolida securitatea europeană în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei, transmite Bloomberg.

Aceste ţări au trimis o scrisoare, datată 17 martie, către preşedintele BEI, Nadia Calvino, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi premierul belgian, Alexander De Croo, în care cer o nouă strategie de finanţare, susţine Bloomberg care a consultat o copie a acestei scrisori.

Liderii europeni urmează să se reunească în perioada 21-22 martie pentru Consiliul European de primăvară pentru a discuta și aspecte ce ţin de securitate, inclusiv rolul Băncii Europene de Investiții în pregătirea apărării europene.

Scrisoarea vine într-un moment în care Ucraina are dificultăţi în a obţine mai multă muniţie şi încearcă să îi convingă pe aliaţi să îi acorde ajutoare mai mari. 

“Trebuie să analizăm diferite posibilităţi care ar permite BEI să investească în activităţi care au legătură cu sectorul apărării, dincolo de actualele proiecte cu dublă utilizare. Asta ar însemna discuţii şi re-evaluarea actualelor definiţii ale proiectelor cu dublă utilizare şi a listei activităţilor excluse precum şi regândirea politicilor de creditare către industria de apărare şi a altor elemente restrictive”, se precizează în scrisoarea consultată de Bloomberg și citată de Agerpres.

Liderii din Finlanda, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Estonia, Franţa, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Ţările de Jos, Polonia, România şi Suedia au semnat scrisoarea. De altfel, președintele Klaus Iohannis a ridicat acest subiect în cadrul unei întrevederi pe care a avut-o pe 8 martie, la București, cu președinta BEI, Nadia Calvino. Atunci, șeful statului, candidat la funcția de secretar general al NATO,  a insistat asupra “importanței deosebite a dimensiunilor de securitate și apărare și a apreciat lansarea, de către BEI, a programului Inițiativa Europeană Strategică de Securitate (SESI), care finanțează proiecte de infrastructură de securitate civilă și proiecte privind tehnologiile avansate”.

Anterior, Bloomberg a informat că BEI, instituţie denumită şi braţul financiar al UE, a avut discuţii cu Executivul european şi alţi decidenţi cu privire la începutul investiţiilor în companii care realizează produse de apărare.

În scrisoarea lor, liderii statelor membre susţin că o nouă politică din partea BEI ar putea avea un “efect de semnal” care ar aduce noi investiţii private şi ar face acest tip de credite mai acceptabil pentru pieţele financiar şi bănci.

“În prezent, finanţarea BEI în domeniul securităţii şi apărării este, totuşi, limitată la proiectele cu dublă utilizare. Iniţiativa Europeană Strategică de Securitate a BEI şi recentul Fond european de apărare (EIF) sunt iniţiative binevenite dar acestea formează doar o mică parte din activităţile actuale ale BEI”, se mai arată în scrisoarea consultată de Bloomberg.

Cu bilanţ total de 544,6 miliarde de euro (590,78 miliarde de dolari), BEI este cea mai mare instituţie financiară multilaterală din lume în funcţie de active, cu împrumuturi acordate şi promise de 562 miliarde de euro în 2022, faţă de cele 171 miliarde de dolari ale Băncii Mondiale.

Este un jucător cheie în finanţarea tranziţiei ambiţioase a Europei către zero emisii de dioxid de carbon şi o economie mai digitalizată, dar nu poate finanţa producţia de arme sau infrastructură pentru scopuri militare.

Citiți și Un proiect Germania-România privind producția de pulberi pentru muniții, finanțat de UE cu 47 de milioane de euro. UE alocă 500 de milioane de euro pentru a produce 2 milioane de obuze până în 2025

La începutul lunii martie, Comisia Europeană a prezentat prima strategie industrială de apărare și un nou program pentru industria de apărare pentru a spori gradul de pregătire și securitatea Europei, ambele documente ambițioase urmărind ca statele membre “să investească mai mult, mai bine, împreună și european”.

Continue Reading

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII

Klaus Iohannis și președinta Băncii Europene de Investiții au discutat despre securitate și industria apărării în contextul războiului Rusiei în Ucraina

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis, a primit vineri, la Palatul Cotroceni, o delegație a Grupului Băncii Europene de Investiții, condusă de președinta instituției de finanțare a proiectelor strategice ale UE, Nadia Calvino, în cadrul întrevederii fiind abordate teme de actualitate aflate pe agenda europeană, precum tranziția verde, digitalizarea, inovarea, dar și aspecte privind securitatea și industria apărării în contextul războiului Federației Ruse împotriva Ucrainei.

În cadrul întâlnirii, președintele Klaus Iohannis a felicitat-o pe Nadia Calvino pentru preluarea mandatului de Președinte al BEI începând cu 1 ianuarie 2024 și a subliniat cooperarea foarte bună dintre țara noastră și instituția financiară a UE, cooperare consolidată de-a lungul a peste trei decenii de parteneriat, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro.

Conform sursei citate, în cadrul discuțiilor a fost evidențiat “portofoliul consistent al BEI în țara noastră”, concentrat pe finanțarea programelor operaționale, susținerea finanțării sectorului privat în domenii importante pentru dezvoltarea economică și socială a României, precum transport, energie, sănătate, dezvoltare urbană și educație.

La întâlnirea șefului statului cu delegația BEI au fost abordate și teme de actualitate aflate pe agenda europeană, precum tranziția verde, digitalizarea, inovarea, dar și aspecte privind securitatea și industria apărării în contextul războiului Federației Ruse împotriva Ucrainei.

“Președintele Klaus Iohannis a insistat asupra importanței deosebite a dimensiunilor de securitate și apărare și a apreciat lansarea, de către BEI, a programului Inițiativa Europeană Strategică de Securitate (SESI), care finanțează proiecte de infrastructură de securitate civilă și proiecte privind tehnologiile avansate”, precizează Administrația Prezidențială.

Cei doi oficiali au accentuat necesitatea investițiilor în noile tehnologii, luând în considerare provocările existente în legătură cu tehnologiile viitorului, abordare care să contribuie la un profil relevant al Uniunii Europene pe piețele internaționale.

În domeniul tranziției verzi, România este interesată să continue și să dezvolte cooperarea cu BEI.

Astfel, a fost subliniat faptul că Pactul Verde European trebuie să aducă prosperitate pentru toți și să implice constructiv cetățenii și mediul economic. Finanțarea oferită de BEI trebuie să facă economia europeană mai puternică, prin investiții care să susțină dezvoltarea industriilor verzi și competitivitatea economică.

Șeful statului și șefa Băncii Europene de Investiții au convenit că “implementarea agendei climatice este strâns legată de creșterea competitivității și a coeziunii la nivelul UE” și au subliniat, totodată, faptul că dialogul în domeniul finanțării și cel al tehnologiei verzi trebuie amplificat și cu state din afara Uniunii”, pentru o tranziție verde incluzivă și eficientă.

În ceea privește prioritățile României în colaborarea cu BEI pentru următorii ani, președintele Klaus Iohannis “a indicat avantajul competitiv regional pe care țara noastră îl are în anumite domenii”, iar parteneriatul cu Banca Europeană de Investiții “poate facilita o serie de proiecte ambițioase, aflate deja în implementare, în domeniul infrastructurii de transport, precum și a infrastructurii de sănătate”.

La rândul său, președinta BEI, Nadia Calvino, “a confirmat importanța României în calitate de stat membru al Grupului BEI și a evidențiat potențialul de dezvoltare și diversificare a serviciilor financiare oferite țării noastre”. 

Totodată ea a mulțumit pentru buna cooperare și a apreciat implicarea autorităților române, atât în derularea proiectelor BEI din România, cât și în efortul comun de construire a unei economii europene competitive și coezive.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA DIGITALĂ3 hours ago

Ministrul Bogdan Ivan: Pregătim peste 2000 de IMM-uri pentru digitalizare prin PNRR

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Volodimir Zelenski și-a stabilit ca obiectiv ca în noiembrie să aibă toate elementele unui nou plan de pace

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Ministrul german de externe începe o vizită în Africa de Vest: Răspândirea instabilității în regiune va avea un impact direct asupra securității în Europa

U.E.5 hours ago

UE prelungește măsurile restrictive împotriva Iranului în contextul sprijinului militar pentru războiul Rusiei în Ucraina și pentru grupurile și entitățile armate din Orientul Mijlociu și regiunea Mării Roșii

U.E.6 hours ago

Care este viziunea pentru politică externă a noii șefe a diplomației UE, Kaja Kallas, potrivit experților (DW)

ROMÂNIA6 hours ago

Sebastian Burduja dă asigurări că Ministerul Energiei face tot ”posibilul pentru a menține sistemul energetic stabil și sigur” și sugerează populației o serie de măsuri pentru a evita supraîncărcarea rețelei

ROMÂNIA8 hours ago

Guvernul a semnat cu Google un memorandum pentru dezvoltarea infrastructurii digitale a României și a obiectivelor Deceniului Digital al Europei

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Comisarul european pentru Transporturi Adina Vălean a demisionat pentru a-și prelua mandatul de eurodeputat. Responsabilitățile sale în materie de transport vor fi preluate temporar de comisarul Wopke Hoekstra

ROMÂNIA9 hours ago

Sebastian Burduja va discuta cu omologii din UE despre rolul energiei geotermale în mixul energetic european și implementarea cadrului politic privind energia în 2030

ROMÂNIA10 hours ago

Directorul general Adrian-Victor Vevera, mesaj la ceas aniversar: ICI București celebrează 54 de ani de excelență. Ne vom continua misiunea de a inova și de a contribui la transformarea digitală a societății

SUA11 hours ago

Joe Biden, discurs către națiune din Biroul Oval după tentativa de asasinat asupra lui Trump: În America, ne rezolvăm diferendele la urnele de vot, nu cu gloanțe

NATO3 days ago

“NATO este ca o căsnicie, trebuie să fi implicat în fiecare zi”, afirmă Stoltenberg la ultimul summit ca secretar general înainte de a preda ștafeta

NATO3 days ago

Amfitrion al celebrării a 75 de ani de NATO, Joe Biden a încheiat un summit bântuit de gafa confundării lui Zelenski cu Putin alăturându-se tradiției SUA care se întinde “de la Truman la Reagan și până la mine” de apărare a NATO

INTERVIURI3 days ago

VIDEO INTERVIU Mircea Geoană, la summitul NATO de la Washington: Sprijinul NATO, o garanție suplimentară că Ucraina și R. Moldova își pot îndeplini calea europeană

NATO4 days ago

Summitul NATO: România, reprezentată de Nicolae Ciucă la lansarea “Pactului pentru Ucraina”, alături de Biden, Zelenski, Macron și ceilalți lideri euro-atlantici

ROMÂNIA4 days ago

Guvernul aprobă Strategia națională în domeniul inteligenței artificiale

MAREA BRITANIE4 days ago

În prima întâlnire cu Volodimir Zelenski, noul premier britanic îl asigură de sprijinul de neclintit al Regatului Unit: Schimbarea guvernului nu schimbă cu nimic sprijinul pe care îl vom oferi

ROMÂNIA4 days ago

Investiție de peste 100 milioane de dolari a PepsiCo într-un depozit automatizat din Popești-Leordeni. Ciolacu: Contribuiți la reducerea deficitului comercial al țării prin exportul producției către alte 17 state din lume

NATO5 days ago

La 75 de ani de NATO, liderii aliați au adoptat Declarația de la Washington: “Cale ireversibilă” a Ucrainei către NATO și o “Alianță capabilă” să apere flancul estic împotriva oricărui adversar

NATO5 days ago

Klaus Iohannis, la Washington: România susține ca perspectiva transatlantică a Ucrainei să fie ireversibilă. Ajutăm Ucraina și R. Moldova pentru că putem să o facem

Trending