Connect with us

NATO

Sondaj INSCOP: România, între două jumătăți. Aproape 50% au ”puțină și foarte puțină încredere” în Uniunea Europeană și NATO

Published

on

Peste 70% dintre români consideră că direcția în care se îndreaptă România este greșită, în ceea ce reprezintă o creștere ușoară a percepției că țara merge într-o direcție greșită, relevă un sondaj INSCOP, realizat la comanda Fundației Konrad Adenauer și remis CaleaEuropeană.ro, și care conține cifre și mai alarmante: aproape jumătate dintre cetățenii români au ”puțină și foarte puțină încredere” în NATO (46,4%) și în Uniunea Europeană (49,2). În schimb, apropierea de momentul alegerilor europarlamentare, dar și evenimente recente care au mediatizat puternic activitatea instituțiilor europene în România – preluarea de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene și suita de evenimente generată de acest eveniment excepțional, procedurile privind desemnarea viitorului procuror european -, par să fi favorizat semnificativ îmbunătățirea percepției asupra direcției în care merg lucrurile în Europa.

Comparativ cu sondajul de luna trecută al INSCOP, NATO și Uniunea Europeană au rămas pe primele două poziții în topul încrederii românilor în instituțiile internaționale, cu același capital de încredere ce se situează la 49.9%, respectiv 47.8%. Pe de altă parte, procentele arată o relativă similitudine în ceea ce privesc percepțiile negative, 46,4% dintre români precizând că au ”puțin și foarte puțină” încredere în NATO, și 49,2% au aceeași părere defavorabilă privind Uniunea Europeană.

Mai mult decât atât, datele colectate arată că din cei 49,9% dintre români care au încredere în NATO, 13% au răspuns ”foarte multă”, iar 36,9% ”multă. În ce privește cei 46,4% situați la polul opus referitor la nivelul de încredere în Alianța Nord-Atlantică, 30,7% au ”puțină” încredere și 15,7% au ”foarte puțină”.

În privința Uniunii Europene, 12,3% dintre respondenți au ”foarte multă” încredere și 35,5% au ”multă” încredere. La polul opus, 34% au ”puțină” încredere în UE și 15,2% au ”foarte puțină” încredere.

În sondajul INSCOP sunt incluse și alte două instituții ale Uniunii Europene – Parlamentul European și Comisia Europeană, iar în privința acestora, procentul majoritar al celor care au ”puțină și foarte puțină încredere” este de 51,9% în cazul PE și 52,5% în cazul Comisiei.

Rezultatele sondajului INSCOP relevă o îngrijorare majoră în condițiile în care, între timp, o recentă măsurătoare sociologică realizată de IRES arată 48% dintre români susțin că naționalismul ar fi o mișcare necesară pentru România, în timp ce 50% dintre cetățeni nu au încredere în străinii care critică țara noastră.

Astfel, 72,8% dintre români consideră că direcția în care se îndreaptă România este greșită. Un procent de 17,8% este de părere că direcția în care merge țara este bună, în timp ce 9,4% dintre respondenți nu știu sau aleg să nu răspundă.

Comparativ cu sondajul publicat luna trecută, a crescut ușor atât procentul respondenților care cred că țara merge într-o direcție greșită, cât și al celor care cred că țara merge într-o direcție bună. Față de 2017, procentul optimiștilor s-a înjumătățit. Astfel, de la 36,6% dintre români care erau de părere în iulie 2017 că România merge într-o direcție bună, mai împărtășeau această percepție doar 22,8% în noiembrie 2017, 19,9% în februarie 2018, 19,1% în octombrie 2018, 18,7% în noiembrie 2018 și 16,9% în ianuarie-februarie 2019.

Cei mai mulți respondenți (46,7%) sunt de părere că Europa se îndreaptă într-o direcție bună, în timp ce 35,3% apreciază că Europa merge în direcția greșită. Procentul non-răspunsurilor este de 17,9%.

Sondajul INSCOP Research a fost realizat în perioada 5 – 13 martie 2019, la comanda Fundației Konrad Adenauer, pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Volumul eșantionului, de tip multi-stratificat, probabilistic, a fost de 1053 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

NATO

NATO la 70 ani: Cascada Niagara a fost iluminată în albastru, culoarea drapelului Alianței Nord-Atlantice

Published

on

© NATO

Cascadele din Niagara au fost iluminate duminică seară, 14 iulie, în culorile drapelului NATO, marcând aniversarea a 70 de ani de la înființarea Alianței și vizita secretarului general Jens Stoltenberg în America de Nord.

La ora 22:00 ora locală, ambele părți ale cascadei au fost proiectate în albastru – culoarea steagului oficial al NATO, adoptat în 1953, informează Alianța într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Salutând momentul, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că ”a fost minunat să vedem atât cascadele canadiene cât și cele din Niagara din SUA, iluminate cu albastru pentru aniversarea a 70 de ani de la NATO”.

”Apa poate fi mai degrabă un pod decât o barieră: Cascada aduce Canada și Statele Unite împreună, la fel cum Atlanticul de Nord unește Alianța noastră “, a continuat Stoltenberg, care a început duminică o vizită în Canada și Statele Unite.

Luni, va participa alături de prim-ministrul Justin Trudeau la o întâlnire cu trupele canadiene din Baza Petawawa și se va adresa Colegiului Massey al Universității din Toronto.

Miercuri, Stoltenberg va susține discursul principal la Aspen Security Forum din Colorado.

NATO a împlinit 70 de ani de la înființare la 4 aprilie, moment care a fost celebrat printr-o reuniune a miniștrilor de Externe din țările aliate, organizată chiar în acea zi la Washington. Acum șapte decenii, la 4 aprilie 1949, 12 state din Europa Occidentală și America Nord înființau alianța politico-militară prin semnarea, la Washington, a Tratatului Atlanticului de Nord.

Momentul va fi marcat și la 3-4 decembrie 2019, când va avea loc la Londra, primul sediu al Alianței, Summit-ul aniversar al șefilor de stat și de guvern din țările NATO.

Puteți citi pe larg despre
Aniversarea a 70 ani de la înființarea NATO

Continue Reading

NATO

Criză în cadrul NATO: Alianța avertizează Turcia după ce primele componente ale rachetelor rusești S-400 au fost livrate Ankarei

Published

on

© NATO/ Flickr

NATO avertizează Turcia asupra unor “potenţiale consecinţe” legate de achiziţionarea sistemului rusesc de rachete sol-aer S-400, după sosirea primelor componente, informează DPA şi France Presse, citate de Agerpres.

Depinde de aliaţi să decidă ce echipamente militare cumpără. Cu toate acestea, suntem preocupaţi de posibilele consecinţe ale deciziei Turciei de a achiziţiona sistemul S-400“, a declarat un oficial al NATO sub acoperirea anonimatului.

Interoperabilitatea forţelor noastre armate este fundamentală pentru NATO în desfăşurarea operaţiunilor şi a misiunilor noastre“, a adăugat acest oficial, salutând de asemenea faptul că Turcia colaborează cu alţi aliaţi în dezvoltarea sistemelor de apărare cu rachete cu rază lungă de acţiune.

Livrarea sistemului S-400 către Turcia a început vineri, a anunţat Ministerul turc al Apărării.

Statele Unite consideră că rachetele ruseşti nu sunt compatibile cu echipamentele NATO şi că există riscul ca operatorii ruşi care îi vor instrui pe militarii turci pentru folosirea sistemelor S-400 să afle secrete tehnologice privind avioanele F-35. Turcia este parteneră a SUA atât în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, cât şi a programului de producţie a aeronavelor de ultimă generaţie.

SUA spun că rachetele S-400 compromit înţelegerea legată de avioanele de luptă F-35 ale companiei americane Lockheed Martin, pentru care Turcia este producător şi cumpărător. De asemenea, Washingtonul a început oficial procesul de a exclude Turcia din programul privind avioanele F-35, oprind instruirea piloţilor turci în SUA.

Recent, preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan declara că oferta americanilor privind rachetele Patriot pentru Turcia nu este la fel de bună ca aceea a Rusiei, motiv pentru care achiziţia şi instalarea sistemului rusesc S-400 va continua, precizează Digi24.

Sistemul de rachete rusești S-400 este destinat interceptării la mare distanţă a rachetelor balistice şi de croazieră, a bombardierelor strategice şi a altor tipuri de avioane, dar şi atacării ţintelor terestre.

Sistemul antiaerian rus S-400 (SA-21 Growler potrivit terminologiei NATO) este de ultimă generaţie, are o rază lungă de acţiune şi este conceput pentru a distruge aeronave, rachete de croazieră şi balistice, dar şi ţinte de la suprafaţă.

Continue Reading

NATO

SUA au transferat temporar drone militare MQ-9 Reaper în România. Aparatele pot fi folosite pentru operațiuni de intelligence în Europa de Est și la Marea Neagră

Published

on

Departamentul american al Apărării a dispus transferul temporar a unor drone militare de tip MQ-9 Reaper la Baza aeriană Câmpia Turzii, a anunțat într-un comunicat Comandamentul Forțelor Aeriene americane pentru Europa și Africa

„Drone de tip MQ-9 Reaper, personalul aferent şi echipamentele de susţinere ale Detaşamentului al II-lea al Grupului de operaţiuni expediţionare 52 de la Baza aeriană Miroslawiec (Polonia) au fost transferate în mod temporar la Baza aeriană Câmpia Turzii din România, pe durata lucrărilor la pista Bazei Miroslawiec”, arată sursa citată

Acest Detaşament este o unitate separată din punct de vedere geografic fiind încredinţat Unităţii de lupte aeriene 52, cu sediul în Spangdahlem AB, Germania, care are misiuni de colectare de informaţii, de supraveghere şi recunoaştere, în scopul răspunderii necesităţilor combatante ale centrelor de comandă.

”Dronele de tip MQ-9 efectuează operaţiuni în Polonia începând din mai 2018. Această relocare temporară este efectuată prin cooperarea totală cu aliatul nostru NATO, România. Statele Unite colaborează îndeaproape cu România şi cu alţi parteneri NATO pentru consolidarea capabilităţilor colective de apărare şi pentru intensificarea securităţii regionale”, mai precizează subliniază Comandamentul Forţelor Aeriene SUA pentru Europa şi Africa.

Anul trecut, publicația Defense News anunța că forțele aeriene ale Statelor Unite ar putea amplasa avioane de luptă fără pilot de tip MQ-9 Reaper la Baza Aeriană 71 de la Câmpia Turzii, acolo unde forțele americane au construit un hangar care ar putea fi folosit în acest scop. Potrivit sursei citate, locația ar putea deopotrivă să găzduiască drone MQ-9 Reaper și să sprijine operațiunile de strângere de informații în Europa de Est și Marea Neagră.

Reaper, fabricat de General Atomics, poate fi dotat cu rachete pentru misiuni de luptă, dar poate fi desfăşurat şi într-o configuraţie doar pentru misiuni de culegere de informaţii, supraveghere şi recunoaştere.

MQ-9 Reaper este un avion de luptă fără pilot utilizat de către Forțele aeriene americane și care poate căuta și ataca ținte la sol cu până la 14 rachete ghidate aer-sol AGM-114 Hellfire.

Senzorii cu care este dotat MQ-9 ar putea fi folosiţi pentru a furniza o imagine în timp real a activităţilor Rusiei în Marea Neagră – ce nave intră şi ies, activitatea submarină, transportul de senzori sau echipamente de apărare aeriană precum S-400 în apropierea litoralului rusesc – în special în apropiere de Crimeea, şi ar putea furniza alerte timpurii privind activităţi ostile

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending