Proiectul „România Educată”, inițiat de președintele Klaus Iohannis, va beneficia de 3,6 miliarde de euro din cele 4 miliarde alocate pentru educație prin Planul Național de Redresare și Reziliență, a declarat miercuri ministrul educației Sorin Cîmpeanu, potrivit Agerpres.
„Avem şi o serie de oportunităţi – finalizarea proiectului de viziune România Educată. Va trebui să începem foarte rapid consultările pentru operaţionalizarea măsurilor asupra cărora vom cădea de acord în scurt timp atunci când vom avea dezbateri finale pe proiectul România Educată. Va trebui să avem resurse. Din fericire, alături de bugetul naţional, (…) avem şi această oportunitate a PNRR care trebuie să se constituie într-un suport financiar care să facă diferenţa, care să genereze acea ruptură de ritm din perspectiva schimbărilor pe care le considerăm atât de necesare fiecare dintre noi şi despre care vorbim. (…) Apreciez foarte mult că a existat înţelegere să creştem alocarea de la 1 miliard de euro din total PNRR la ceea ce avem acum şi când spun acum înseamnă acum în aceste minute, ore, zile, pe masa negocierilor cu Comisia Europeană 4 miliarde de euro. De la unu la patru miliarde de euro. Dintre care pot deja să îmi asum această afirmaţie – cele 3,6 miliarde vor rămâne sub tutela România Educată”, a afirmat ministrul.
Sorin Cîmpeanu a mai precizat că o parte din resurse vor fi direcționate spre învățământul superior, în vederea digitalizării și susținerii formării studenților pentru o piață a muncii în transformare.
„Va trebui să vedem împreună cum reuşim să utilizăm mai eficient aceste resurse care, spre exemplu, trebuie să susţină universităţile în a susţine studenţii pentru pregătirea în vederea meseriilor emergente. Trebuie să susţină universităţile pentru partea aceasta, acest concept de digitalizare, dar care în practică se pune mult mai greu decât poate părea la prima vedere”, a mai susţinut Sorin Cîmpeanu.
Ministrul educației a participat la deschiderea Conferinţei Naţionale “Învăţământul superior din România, competitiv în noul Spaţiu European al Educaţiei” organizată de Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România în parteneriat cu Consiliul Naţional al Rectorilor, sub egida proiectului ”România Educată”.
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) va fi prezentat miercuri în plenul camerelor reunite ale Parlamentului României de către premierul Florin Cîțu, iar fiecare grup parlamentar va avea un timp pentru a-şi exprima punctul de vedere.
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care România va putea beneficia de aproape 30 de miliarde de euro din cele 672,5 miliarde de euro ale Mecanismului de redresare și reziliență, este grupat pe 30 de componente care acoperă toți cei 6 piloni ai acestui mecanism, așa cum a fost el adoptat de instituțiile europene: 1. Tranziţie verde; 2. Transformare digitală; 3. Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; 4. Coeziune socială şi teritorială; 5. Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; 6. Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele.
Acesta ar urma să fie depus la Comisia Europeană la 31 mai, conform mențiunilor ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea.
De altfel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat asigurări la finalul lunii aprilie că instituția pe care o conduce se va asigura că planurile naționale de redresare și reziliență vor reflecta nivelul înalt de ambiție.
Pentru a beneficia de aceste fonduri, toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene trebuie să aprobe Decizia privind sistemul de resurse proprii ale UE, pentru a permite Comisiei Europene să înceapă să contracteze împrumuturi în vederea finanțării redresării.
Președintele Klaus Iohannis a solicitat Parlamentului României încă de la mijlocul lunii februarie să ratifice sistemul de resurse proprii ale UE. Nivelul contribuţiei României pentru anul 2021 este de 2,357 miliarde de euro.
Noua decizie privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene (2020/2053) a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2021, însă prevederile sale se aplică numai după ratificare şi sunt direct aplicabile statelor membre, fără a mai fi necesară transpunerea lor în legislaţia naţională.
După ratificarea noii decizii, Comisia Europeană va recalcula contribuţiile statelor membre pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 şi data intrării în vigoare.