Connect with us

ROMÂNIA

Sorin Cîmpeanu: Proiectul „România Educată” va beneficia de 3,6 mld. de euro din cele 4 mld. alocate educației prin PNRR

Published

on

@ Sorin Cîmpeanu - Facebook

Proiectul „România Educată”, inițiat de președintele Klaus Iohannis, va beneficia de 3,6 miliarde de euro din cele 4 miliarde alocate pentru educație prin Planul Național de Redresare și Reziliență, a declarat miercuri ministrul educației Sorin Cîmpeanu, potrivit Agerpres.

„Avem şi o serie de oportunităţi – finalizarea proiectului de viziune România Educată. Va trebui să începem foarte rapid consultările pentru operaţionalizarea măsurilor asupra cărora vom cădea de acord în scurt timp atunci când vom avea dezbateri finale pe proiectul România Educată. Va trebui să avem resurse. Din fericire, alături de bugetul naţional, (…) avem şi această oportunitate a PNRR care trebuie să se constituie într-un suport financiar care să facă diferenţa, care să genereze acea ruptură de ritm din perspectiva schimbărilor pe care le considerăm atât de necesare fiecare dintre noi şi despre care vorbim. (…) Apreciez foarte mult că a existat înţelegere să creştem alocarea de la 1 miliard de euro din total PNRR la ceea ce avem acum şi când spun acum înseamnă acum în aceste minute, ore, zile, pe masa negocierilor cu Comisia Europeană 4 miliarde de euro. De la unu la patru miliarde de euro. Dintre care pot deja să îmi asum această afirmaţie – cele 3,6 miliarde vor rămâne sub tutela România Educată”, a afirmat ministrul.

Sorin Cîmpeanu a mai precizat că o parte din resurse vor fi direcționate spre învățământul superior, în vederea digitalizării și susținerii formării studenților pentru o piață a muncii în transformare.

„Va trebui să vedem împreună cum reuşim să utilizăm mai eficient aceste resurse care, spre exemplu, trebuie să susţină universităţile în a susţine studenţii pentru pregătirea în vederea meseriilor emergente. Trebuie să susţină universităţile pentru partea aceasta, acest concept de digitalizare, dar care în practică se pune mult mai greu decât poate părea la prima vedere”, a mai susţinut Sorin Cîmpeanu.

Ministrul educației a participat la deschiderea Conferinţei Naţionale “Învăţământul superior din România, competitiv în noul Spaţiu European al Educaţiei” organizată de Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România în parteneriat cu Consiliul Naţional al Rectorilor, sub egida proiectului ”România Educată”.

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) va fi prezentat miercuri în plenul camerelor reunite ale Parlamentului României de către premierul Florin Cîțu, iar fiecare grup parlamentar va avea un timp pentru a-şi exprima punctul de vedere.

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care România va putea beneficia de aproape 30 de miliarde de euro din cele 672,5 miliarde de euro ale Mecanismului de redresare și reziliență, este grupat pe 30 de componente care acoperă toți cei 6 piloni ai acestui mecanism, așa cum a fost el adoptat de instituțiile europene: 1. Tranziţie verde; 2. Transformare digitală; 3. Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; 4. Coeziune socială şi teritorială; 5. Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; 6. Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele. 

Acesta ar urma să fie depus la Comisia Europeană la 31 mai, conform mențiunilor ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea. 

De altfel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat asigurări la finalul lunii aprilie că instituția pe care o conduce se va asigura că planurile naționale de redresare și reziliență vor reflecta nivelul înalt de ambiție

Pentru a beneficia de aceste fonduri, toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene trebuie să aprobe Decizia privind sistemul de resurse proprii ale UE, pentru a permite Comisiei Europene să înceapă să contracteze împrumuturi în vederea finanțării redresării.

Președintele Klaus Iohannis a solicitat Parlamentului României încă de la mijlocul lunii februarie să ratifice sistemul de resurse proprii ale UE. Nivelul contribuţiei României pentru anul 2021 este de 2,357 miliarde de euro.

Noua decizie privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene (2020/2053) a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2021, însă prevederile sale se aplică numai după ratificare şi sunt direct aplicabile statelor membre, fără a mai fi necesară transpunerea lor în legislaţia naţională.

După ratificarea noii decizii, Comisia Europeană va recalcula contribuţiile statelor membre pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 şi data intrării în vigoare.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini: Guvernul are ca prioritate sprijinirea investițiilor în domenii precum digitalizare, inovare, dezvoltare de noi tehnologii

Published

on

© Guvernul României

Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă s-a întâlnit, la Palatul Victoria, cu reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini.

Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, în cadrul dialogului, au fost abordate o serie de teme privind regimul fiscal, digitalizarea administrației, reducerea birocrației, stabilitatea și predictibilitatea cadrului fiscal și planurile de investiții în țara noastră.

Premierul României a transmis aprecierea sa pentru creșterea interesului investitorilor străini, confirmată de volumul record al investițiilor străine directe de anul trecut, care au depășit 11,3 miliarde euro, cel mai înalt nivel din ultimii 30 de ani.

Totodată, a arătat întreaga deschidere a Guvernului pentru susținerea și consolidarea acestui ritm, prin politici guvernamentale orientate în acest sens și disponibilitate în a prelua și implementa cele mai bune proceduri agreate de mediul privat în relația cu autoritățile statului. În acest sens, prim-ministrul a transmis că Guvernul are ca prioritate sprijinirea investițiilor cu valoare adăugată ridicată, în special în domenii precum digitalizare, inovare, dezvoltare de noi tehnologii.

”Valorificarea resurselor naturale ale României trebuie să se facă în primul rând prin procesarea în țară și valorificarea acestora ulterior, motiv pentru care încurajăm dezvoltarea capacităților de procesare și utilizarea în acest sens a celor mai inovatoare soluții. În același timp, tratăm cu respect nevoia de predictibilitate fiscală a mediului de afaceri și, după modelul anului trecut, vom avea consultări pe marginea acestui cadru. Am încredere că vom reuși și în acest an, prin investiții guvernamentale masive, printr-un proces dinamic de atragere a banilor europeni, să dezvoltăm și să modernizăm economia României. Agenția Română de Investiții și Comerț Exterior, înființată la nivelul Guvernului, va reprezenta un partener de dialog, dar și un catalizator activ în relația cu mediul de afaceri, atât din perspectiva investitorilor străini, cât și pentru a sprijini capitalul românesc”, a  declarat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă.

Reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini și-au arătat susținerea pentru această abordare, subliniind nevoia de consultare permanentă în cazul unor modificări legislative și de asigurare a unei perioade de adaptare în situația unor schimbări complexe. În privința politicilor guvernamentale privind utilizarea fondurilor europene și atragerea de noi investiții, aceștia au transmis disponibilitatea de a sprijini aceste eforturi, prin oferirea de expertiză și implicare activă în derularea acestora.

Continue Reading

ROMÂNIA

Eurobarometru: 87% dintre români susțin planul REPowerEU pentru obținerea independenței energetice față de Rusia cu bani din Mecanismul de Redresare și Reziliență

Published

on

© European Union 2022 - Source : EC Audiovisual

Un sondaj Eurobarometru publicat luni arată că marea majoritate a cetățenilor UE sprijină planul de redresare al UE, NextGenerationEU. Mai exact, datele arată că mai mult de șapte din zece respondenți susțin principiul solidarității care stă la baza NextGenerationEU, statele membre fiind de acord să se sprijine reciproc din punct de vedere financiar pentru a ieși consolidate din pandemia COVID-19.

Respondenții din Malta (85%) și Portugalia (86%) susțin cel mai mult acest lucru. O mare majoritate, aproape două treimi dintre respondenți, sunt de acord, de asemenea, că plățile către statele membre în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), principalul instrument care se află în centrul NextGenerationEU, ar trebui să fie condiționate de realizarea reformelor și investițiilor convenite. Respondenții din Croația (78%) și Cipru (76%) au fost cei mai entuziasmați de acest lucru.

Întrebați care sunt domeniile de politică care ar trebui să primească cel mai mult sprijin din partea UE, respondenții au acordat prioritate sănătății (57%), urmată îndeaproape de energie, probleme de mediu și schimbări climatice (48%) și de ocuparea forței de muncă și îmbunătățirea condițiilor de muncă (37%). Domeniile preferate de cetățeni corespund, în linii mari, celor șase piloni ai MRR, demonstrând o aliniere strânsă între concepția instrumentului și așteptările și nevoile cetățenilor.

66% dintre respondenți consideră că NextGenerationEU va avea un impact pozitiv asupra generațiilor viitoare. Respondenții polonezi sunt cei mai pozitivi în această privință, 78% dintre ei fiind optimiști cu privire la impactul pe termen lung al planului de redresare. 61% dintre toți respondenții consideră că planul va duce la creștere economică și la crearea de locuri de muncă.

În cele din urmă, trei sferturi dintre respondenți susțin planul REPowerEU, care utilizează MRR pentru a ajuta statele membre să obțină o mai mare independență energetică față de Rusia. În fiecare stat membru, o majoritate a cetățenilor sprijină planul, cele mai ridicate niveluri de sprijin fiind înregistrate în România (87%) și Portugalia (91%).

Continue Reading

ROMÂNIA

Raport Transparency International: România, pe locul 63 din cele 180 de țări în care a fost analizată percepția asupra corupției

Published

on

© Transparency International

Raportul anul al Transparency Internațional privind indicele de percepție a corupției relevă că marea majoritate a țărilor au eșuat în a lupta împotriva corupției, 95% dintre acestea înregistrând progrese reduse în acest capitol din 2017 încoace, informează Agerpres.

Conform unui comunicat al organizației, pentru anul trecut au fost clasificate după CPI 180 de ţări şi teritorii, fiecăreia fiindu-i atribuit un indice de la 0 (foarte corupte) la 100 (foarte corecte).

Media mondială a rămas nemodificată în ultimul deceniu, la valoarea de 43, în timp ce 26 de ţări au atins în 2022 minime istorice. În ciuda eforturilor, 155 de state nu au înregistrat progrese semnificative în combaterea corupţiei, unele aflându-se chiar în declin faţă de 2012.

Pacea mondială a suferit un declin în ultimii 15 ani, corupția fiind atât o cauză, cât și un efect al acestui fenomen Corupția subminează capacitatea guvernelor de a proteja oamenii și erodează încrederea publică, provocând amenințări de securitate tot mai multe și mai greu de controlat. Pe de altă parte, conflictul creează oportunități pentru corupție și subminează eforturile guvernelor de a o opri.

Transparency International atrage atenția că și țările cu scoruri ridicate la IPC joacă un rol în amenințările pe care corupția le reprezintă pentru securitatea globală. Timp de decenii, acestea au primit bani murdari din străinătate, permițând cleptocraților să își sporească averea, puterea și ambițiile geopolitice distructive.

”Liderii pot lupta împotriva corupției și pot promova pacea în același timp. Guvernele trebuie să deschidă un spațiu pentru a include publicul în procesul decizional – de la activiști și proprietari de întreprinderi la comunitățile marginalizate și tineri. În societățile democratice, oamenii își pot ridica vocea pentru a ajuta la eradicarea corupției și pentru a cere o lume mai sigură pentru noi toți”, a precizat Daniel Eriksson, directorul executiv al Transparency International.

Cu toate eforturile şi în ciuda unor progrese obţinute cu greu, CPI pentru anul 2022 arată scara enormă a corupţiei: peste două treimi din ţări (68%) au indici sub 50, calculaţi pe baza a 13 surse de date independente.

Țările cu cele mai consolidate instituții și democrații care funcționează în parametrii domină, de obicei, clasamentul. Danemarca se află în fruntea acestuia, cu un scor de 90 de puncte, urmată de Finlanda și Noua Zeelandă (87 de puncte). Norvegia (84), Singapore (83), Suedia (83), Elveția (82), Olanda (80), Germania (79), Irlanda (77) și Luxemburg (77) completează topul primelor 10 țări din acest an.

La polul opus, țările care trec prin conflicte sau unde libertățile individuale și politice sunt puternic restricționate se situează pe ultimele locuri în clasament: Anul trecut, Somalia (12 puncte), Siria (13 puncte), Sudanul de Sud (13 puncte), Venezuela (14 puncte), Yemen (16 puncte), Libia (17 puncte), Coreea de Nord (17 puncte), Haiti (17 puncte), Guineea Ecuatorială (17 puncte) și Burundi ocupă primele 10 poziții din coada topului.

Doar opt ţări au reuşit în ultimii cinci ani să îşi amelioreze semnificativ indicii, în timp ce zece state – inclusiv unele bine situate în ierarhie, cum ar fi Austria, Luxemburg sau Regatul Unit – au coborât vizibil. În restul de 90% din ţări, nivelul corupţiei a fost staţionar; de exemplu, România s-a situat anul trecut pe locul 63 din 180, în urcare cu o poziţie faţă de 2021, cu un punctaj de 43 de puncte din 100.

© Transparency International

Transparency International lansează o serie de recomandări la adresa guvernelor, care ar trebui să transforme combaterea corupției în principala sarcină a activităților.

Guvernele trebuie să acorde prioritate transparenţei, supravegherii instituţiilor şi angrenării complete şi semnificative a societăţii civile.

Principalele direcţii de acţiune ar fi, aşadar, întărirea controlului reciproc şi separarea puterilor; publicarea informaţiilor şi susţinerea dreptului de acces la informaţii; limitarea influenţei private, prin reglementarea activităţilor de lobby şi promovarea accesului liber la procesele de luare a deciziilor; combaterea corupţiei transnaţionale.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA5 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini: Guvernul are ca prioritate sprijinirea investițiilor în domenii precum digitalizare, inovare, dezvoltare de noi tehnologii

GENERAL6 hours ago

Parlamentul European decide joi poziția de negociere referitoare la noile măsuri de îmbunătățire a condițiilor de muncă pentru lucrătorii platformelor digitale

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Politico Europe: Următorul secretar general al NATO ar putea fi… o femeie, cineva din Europa de Est sau tot Jens Stoltenberg?

ROMÂNIA6 hours ago

Eurobarometru: 87% dintre români susțin planul REPowerEU pentru obținerea independenței energetice față de Rusia cu bani din Mecanismul de Redresare și Reziliență

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: Un război comercial UE-SUA ar veni în cel mai prost moment posibil, dar ”UE trebuie să rămână atractivă pentru investițiile în energia verde”

REPUBLICA MOLDOVA7 hours ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

U.E.7 hours ago

30 de ani de Piață Unică: Rapoartele UE confirmă că piața internă stă la baza capacității Europei de a face față provocărilor. România, țara cu cel mai mare deficit la transpunerea directivelor

Marian-Jean Marinescu7 hours ago

Marian-Jean Marinescu: PPE dorește să examineze modul în care a fost negociat acordul aerian UE-Qatar pentru a elimina orice suspiciune de ingerințe străine

ROMÂNIA8 hours ago

Raport Transparency International: România, pe locul 63 din cele 180 de țări în care a fost analizată percepția asupra corupției

ROMÂNIA8 hours ago

Ajutorul de stat de 1,6 mld. de euro pentru înființarea Băncii Române de Investiții și Dezvoltare a fost aprobat de Bruxelles

REPUBLICA MOLDOVA7 hours ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO3 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.4 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO4 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO5 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

INTERNAȚIONAL6 days ago

SUA aprobă trimiterea a 31 de tancuri Abrams în Ucraina. NATO afirmă că “împreună, tancurile americane, britanice și germane” pot face diferența în lupta împotriva Rusiei

Team2Share

Trending