Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reiterat sâmbătă sprijinul necondiționat al UE pentru Ucraina, care trebuie să reziste în fața atacurilor rusești pentru a apăra valorile europene, informează Reuters, citat de Agerpres.

”Suntem alături de Ucraina, fără niciun fel de <<dacă>> sau <<dar>>”, a afirmat Ursula von der Leyen într-un discurs ţinut la un eveniment al partidului său, Uniunea Creştin-Democrată (CDU), la Düsseldorf, în Germania.

Ucraina ”luptă pentru valorile noastre comune, luptă pentru respectarea dreptului internaţional şi pentru principiile democraţiei şi de aceea Ucraina trebuie să câştige acest război”, a completat oficialul european.

În egală măsură, aceasta a pledat pentru trecerea în forță a Germaniei la energia regenerabilă, pentru binele climatului și pentru a reduce veniturile Moscovei, conform DPA.

Ursula von der Leyen și mai mulți comisari europeni urmează să organizeze la 3 februarie un summit în Kiev pentru a-și exprima sprijinul față de Ucraina, care se confruntă cu multiple atacuri rusești.

Într-o ședință de guvern, premierul Denys Shmyhal a apreciat că țara sa va avea nevoie de o finanțare suplimentară în valoare de 17 miliarde de dolari pentru a-și reface infrastructura energetică avariată în conflictul declanșat de Rusia.

Uniunea Europeană a plătit deja prima tranșă de 3 miliarde de euro din ajutorul destinat Ucrainei, a cărui valoare se ridică la 18 miliarde de euro.

Ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, a declarat în cadrul unei conferințe ce a avut loc la Roma pe tema ”Perspective europene pentru o apărare comună” că ar începe al Treilea Război Mondial” dacă tancurile rusești ar ajunge la Kiev, informează EFE, citat de Agerpres.

Guido Crosetto a făcut această declaraţie, difuzată de media italiene, după o întâlnire cu omologul său francez Sebastien Lecornu în marja reuniunii care se axase pe sprijinul necesar Ucrainei şi pe apărarea flancului estic al NATO, conform unui comunicat publicat ulterior de Ministerul italian al Apărării.

Potrivit ministrului italian, cel de-al Treilea Război Mondial ar putea începe ”în momentul în care tancurile ruseşti ar ajunge la Kiev” şi deci ”la frontierele Europe”.

”A ne asigura ca acest lucru să nu se întâmple este singura modalitate de a opri declanşarea celui de-al Treilea Război Mondial”, a subliniat Crosetto.

Acesta a ținut să clarifice că țările NATO nu fac decât să sprijine Ucraina să se apere împotriva agresiunii ruse. El a dat asigurări înaintea acestui moment că țara sa va trimite doar arme defensive care să permită apărarea Ucrainei și pentru a ”opri” o escaladare a conflictului.

”Trebuie să avem curajul de a lua decizii dificile pentru a evita situaţii mai grave. Ţările europene şi din NATO sunt primele care doresc să evite escaladarea. Cu toţi aşteptăm posibilitatea de a se ajunge la negocieri pentru pace”, a spus ministrul în cadrul unui interviu difuzat pe postul de televiziune La7.

Aceast crez le-a determinat pe unele țări NATO să ia decizia de a livra Ucrainei tancuri, după ce insistențele Varșoviei auspra Berlinului au fost încununate de succes și au fost urmate de o hotărâre similară din partea Statelor Unite, care au anunțat că se vor alătura acestui efort aliat și vor furniza Kievului 31 de tancuri Abrams.

Generalul în retragere Petr Pavel, fost șef al Statului Major al Apărării din Cehia și fost președinte al Comitetului Militar al NATO, a câștigat alegerile prezidențiale în fața fostului premier ceh Andrej Babis, relatează Deutsche Welle. Alegătorii din Republica Cehă au votat sâmbătă în turul doi al alegerilor prezidențiale, în care generalul în retragere Petr Pavel l-a învins pe fostul premier Andrej Babis.

Cu 85% din voturi deja numărate, Pavel a primit 57% din voturi, față de cele 43% ale lui Babis, arată sursa citată. Secțiile de votare s-au închis sâmbătă, la ora locală 14:00, în cea de-a doua zi de scrutin. Presa locală a raportat o prezență ridicată la vot în ultimele ore ale scrutinului.

Pavel a ieșit în față în primul tur al alegerilor prezidențiale de la începutul acestei luni, dar cu doar 35,4% din voturi față de 35% pentru Babis, trimițându-i pe cei doi în turul doi de scrutin. Dar, pe măsură ce se apropia turul al doilea, Pavel era în avantaj în cele mai recente sondaje de opinie, cu 58% la 59% de susținere, față de 41% la 42% pentru Babis.

Generalul NATO în retragere a declarat vineri, în timp ce își exprima votul, că dorește să fie “un președinte demn” pentru țară. Babis, care este unul dintre cei mai bogați oameni din Cehia, a fost prim-ministru din 2017 până în 2021 și s-a confruntat cu probleme juridice. El a numit alegerile “un referendum despre Babis”.

Câștigătorul alegerilor urmează să îl înlocuiască pe Milos Zeman, care a fost un președinte deschis și care a provocat diviziuni. Zeman a favorizat legături strânse cu Moscova, dar, pe măsură ce Rusia a invadat Ucraina anul trecut, el s-a aliniat la opoziția față de Rusia la nivelul UE și la susținerea Kievului.

Funcția de președinte al Cehiei este în mare parte ceremonială, dar atribuțiile prezidențiale includ numirea guvernului, selectarea guvernatorului băncii centrale și a judecătorilor constituționali. De asemenea, președintele Cehiei deține și funcția de comandant al forțelor armate.

Petr Pavel, născut la data de 1 noiembrie 1961, este un general de armată ceh în retragere, care a ocupat funcția de președinte al Comitetului Militar al NATO între 2015 și 2018 și pe cea de șef al Statului Major General al Forțelor Armate Cehe între 2012 și 2015.

După absolvirea studiilor, Petr Pavel a lucrat în cadrul Serviciului de Informații Militare (1991-1993) și a servit în contingentul de trupe cehoslovace al Forței de protecție a Națiunilor Unite în Bosnia, fiind recunoscut și premiat în Cehia și Franța pentru acțiunile sale din timpul unei operațiuni de salvare a unor soldați francezi aflați sub asediul trupelor sârbe.

După operațiunea din Bosnia, Pavel a ocupat diverse funcții în armata cehă, inclusiv în domeniul informațiilor militare, al diplomației (atașat militar adjunct în Belgia) și comandant al unei brigăzi de forțe speciale. A fost numit general de brigadă în 2002. Apoi a fost reprezentant militar național la Comandamentul Central al Statelor Unite și a reprezentat armata cehă în mai multe organizații internaționale și naționale.

Pavel a ocupat funcția de șef adjunct al Statului Major General al Forțelor Armate ale Republicii Cehe din iulie 2011 până în iunie 2012. La 1 iunie 2012 a fost promovat în funcția de șef al Statului Major General. A fost nominalizat de guvernul ceh ca președinte al Comitetului militar al NATO în iulie 2014 și numit în această funcție la Vilnius în septembrie 2014, fiind primul președinte al Comitetului Militar al NATO din partea unui fost membru al Pactului de la Varșovia. Mandatul său a început în 2015.

La finalul mandatului său, în 2018, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, căruia Pavel i-a fost consilier, l-a lăudat pe Pavel pentru că a condus Comitetul Militar cu mare distincție într-o perioadă-cheie din istoria NATO.

După plecarea din armată, în 2018, Pavel a devenit conferențiar și consultant.

La 6 aprilie 2020, Pavel a lansat inițiativa Spolu silnější (Mai puternici împreună), cu scopul de a ajuta persoanele legate de lupta împotriva pandemiei COVID-19, în special prin strângere de fonduri pentru asistență financiară pentru voluntarii care ajută în spitale și creează instrumente medicale. Inițiativa a avut ca scop, de asemenea, pregătirea Republicii Cehe pentru crize viitoare.