Președinta Republicii Moldova Maia Sandu a transmis un mesaj de solidaritate cu Ucraina la împlinirea a patru ani de la declanșarea invaziei ruse, subliniind rezistența poporului ucrainean și necesitatea unei păci drepte.
„În zorii unei zile care a schimbat istoria, Ucraina a ales să reziste. Și a rămas în picioare. Dârzenia poporului ucrainean este o lumină pentru întreaga lume liberă”, a afirmat șefa statului moldovean, într-o postare pe Facebook.
Maia Sandu a adus un omagiu victimelor războiului și a transmis un mesaj de compasiune pentru familiile afectate de conflict. „Ne înclinăm în fața memoriei celor care și-au pierdut viața în cei patru ani de război. Împărtășim durerea celor care au pierdut pe cineva drag. Purtăm în amintire suferința celor care au fost răniți sau au fugit din calea armelor. Nu uităm chinul prizonierilor de război torturați și umiliți în captivitate”, a declarat ea.
Lidera de la Chișinău a reiterat sprijinul ferm al Republica Moldova pentru Kiev, apreciind rolul Ucrainei în apărarea securității regionale și europene. „Vom fi mereu recunoscători ucrainenilor pentru că au apărat pacea și libertatea noastră și a întregii Europe. Ucraina merită o pace dreaptă. Iar noi vom sprijini Ucraina cu solidaritate neștirbită”, a subliniat Maia Sandu, într-o postare pe Facebook.
Rusia a lansat în zorii zilei de 24 februarie 2022 o invazie pe scară largă împotriva Ucrainei – terestră, aeriană şi navală -, cel mai mare atac al unui stat împotriva altui stat în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial. Anunțul a fost făcut de președintele rus Vladimir Putin, în vreme ce președintele Volodimir Zelenski a decretat legea marțială în Ucraina ca urmare a atacurilor Rusiei, afirmând că țara sa este în stare de război. Răspunsul coordonat al Occidentului a presupus primele valuri de sancțiuni europene, americane, canadiene și la nivelul G7 împotriva Rusiei, summit-uri de urgență ale Consiliului European, NATO și G7 și activarea în premieră a planurilor de apărare ale Alianței Nord-Atlantice pentru flancul estic și a Forței sale de Reacție Rapidă.
După patru ani de la declanșarea conflictului, curajul ucrainenilor și sprijinul financiar, militar și umanitar al Occidentului s-au dovedit decisive pentru ca Rusia să nu câștige războiul declanșat împotriva Ucrainei. Potrivit datelor Institutului Kiel, Europa și Statele Unite au furnizat Ucrainei sprijin de peste 315 miliarde de euro, cu sprijinul european cifrat la 200 de miliarde de euro, iar cel american la 115 miliarde. Totodată, europenii au mai angajat un ajutor financiar, militar și umanitar de încă 178 de miliarde de euro care urmează a fi alocat în viitor.
Dincolo de front, războiul a produs una dintre cele mai grave crize umanitare din Europa postbelică. Milioane de ucraineni au fost strămutați intern sau au fugit în statele membre ale Uniunea Europeană. Infrastructura energetică a fost și este ținta unor atacuri repetate, iar economia ucraineană este susținută prin pachete consistente de asistență financiară și militară din partea Occidentului.
Războiul a remodelat și politica de securitate a Europei. NATO și-a consolidat flancul estic, iar state tradițional neutre precum Finlanda și Suedia au decis să adere la Alianță, invocând amenințarea reprezentată de Rusia. În paralel, Uniunea Europeană a impus 19 pachete de sancțiuni împotriva Moscovei, a aprobat decuplarea de energia rusească, îndeosebi gaze naturale și petrol, și a accelerat discuțiile privind autonomia strategică și investițiile în industria de apărare. Cel de-al 20-lea pachet de măsuri restrictive la adresa Rusiei este în curs de negociere.
Pentru a marca acest moment, președintele Consiliului European, Antonio Costa și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se află marți la Kiev pentru a reafirma sprijinul de neclintit pentru Ucraina. În același timp, la cartierul general al NATO de la Bruxelles are loc o ceremonie găzduită de secretarul general al Alianței, Mark Rutte.
În seara zilei de 24 februarie, dar trecut de miezul nopții în Europa, va susține și președintele american Donald Trump primul său discurs anual privind Starea Uniunii din cel de-al doilea mandat de președinte. Revenirea sa la Casa Albă, relațiile tensionat-cordiale cu Zelenski și cu liderii europeni și dialogul reluat cu președintele rus Vladimir Putin, au alimentat perspectiva unei eventuale negocieri rapide cu Rusia, însă Moscova nu s-a arătat dispusă la concesii. Ucraina și Europa cer o pace justă și durabilă, iar aliații europeni au format o Coaliție de Voință pentru Ucraina condusă de Franța și Marea Britanie pentru a garanta că un nou război nu va mai avea loc pe sol european.
Reuniți la începutul lunii ianuarie la Paris, membrii Coaliției de Voință, alături de Ucraina și Statele Unite, marcat de participarea în premieră a SUA la o reuniune a Coaliției, au convenit într-o declarație comună asupra a cinci elemente-cheie pentru viitoarele garanții de securitate ale Ucrainei: implicarea Statelor Unite într-un mecanism de monitorizare și verificare a armistițiului, sprijinul pe termen lung pentru Forțele Armate ale Ucrainei, crearea unei forțe multinaționale pentru Ucraina, asumarea unor angajamente obligatorii de intervenție în cazul unui viitor atac al Rusiei și aprofundarea cooperării în domeniul apărării cu Kievul.
