Președintele francez Emmanuel Macron a transmis, marți, un mesaj amplu pe X la împlinirea a patru ani de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, denunțând un război de agresiune și reafirmând sprijinul ferm al Franței și al Europei pentru Kiev.
„Acum patru ani, Europa s-a trezit în sunetul bombelor rusești care cădeau asupra Ucrainei”, a declarat liderul de la Palatul Élysée.
El a vorbit despre „patru ani ai unui război de agresiune ales de Rusia, în sfidare flagrantă a dreptului internațional, a suveranității unui popor și a vieții umane”.
Macron a descris impactul conflictului asupra populației civile, evocând „patru ani de orașe lovite, de școli și spitale distruse, de infrastructură energetică vizată metodic pentru a arunca familiile în frig și teroare”. Potrivit acestuia, bilanțul uman este dramatic: „patru ani: 15.000 de civili ucraineni uciși”, precum și „patru ani de vieți frânte — violență, violuri, tortură, crime de război și teroare” și „mii de copii ucraineni smulși din țara și din familiile lor”.
Four years ago, Europe awoke to the sound of Russian bombs falling on Ukraine.
Four years of a war of aggression chosen by Russia, in blatant defiance of international law, of a people’s sovereignty, and of human life.
Four years of cities struck,…
— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) February 24, 2026
În același timp, președintele francez a subliniat rezistența Kievului. „Și totuși, de patru ani Ucraina rezistă și rămâne neclintită”, a afirmat el. Referindu-se la evoluția de pe front, Macron a arătat că „doar 1% din teritoriul ucrainean a fost ocupat după stabilizarea frontului în noiembrie 2022. Luna trecută, Ucraina chiar a recâștigat teren”.
În privința pierderilor ruse, liderul francez a susținut că „peste 1,2 milioane de soldați ruși au fost răniți sau uciși — cel mai ridicat număr de pierderi de luptă rusești de la Al Doilea Război Mondial încoace”, calificând conflictul drept „un triplu eșec pentru Rusia: militar, economic și strategic”. Potrivit acestuia, războiul „a întărit NATO — tocmai extinderea pe care Rusia dorea să o împiedice — a galvanizat europenii pe care spera să-i slăbească și a scos la iveală fragilitatea unui imperialism din altă epocă”.
Macron a reafirmat sprijinul european pentru Ucraina, precizând că „Europa a mobilizat deja 170 de miliarde de euro” și că liderii au convenit asupra „unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru a oferi Ucrainei o finanțare previzibilă în următorii doi ani”. „Nu există nicio justificare pentru a pune acest lucru sub semnul întrebării. Acum trebuie să îl punem în aplicare”, a insistat el.
În plan militar, Franța și Europa vor continua sprijinul „pentru ca Ucraina să reziste — și pentru ca Rusia să înțeleagă că timpul nu este de partea sa”. De asemenea, Parisul va menține sancțiunile și va continua acțiunile împotriva „flotei din umbră” a Rusiei.
În plan diplomatic, președintele francez a amintit că „la Paris, pe 6 ianuarie, am construit o convergență solidă cu Statele Unite privind viitoarele garanții de securitate”, iar noua reuniune „trebuie să ne permită să mergem mai departe”, subliniind că interesele europenilor vor fi „luate pe deplin în considerare”, inclusiv în privința viitoarei arhitecturi de securitate a continentului.
În încheiere, Emmanuel Macron s-a adresat direct celor care mizează pe oboseala Occidentului: „Celor care cred că pot conta pe oboseala noastră: se înșală. Suntem și vom rămâne alături de Ucraina.”
Rusia a lansat în zorii zilei de 24 februarie 2022 o invazie pe scară largă împotriva Ucrainei – terestră, aeriană şi navală -, cel mai mare atac al unui stat împotriva altui stat în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial. Anunțul a fost făcut de președintele rus Vladimir Putin, în vreme ce președintele Volodimir Zelenski a decretat legea marțială în Ucraina ca urmare a atacurilor Rusiei, afirmând că țara sa este în stare de război. Răspunsul coordonat al Occidentului a presupus primele valuri de sancțiuni europene, americane, canadiene și la nivelul G7 împotriva Rusiei, summit-uri de urgență ale Consiliului European, NATO și G7 și activarea în premieră a planurilor de apărare ale Alianței Nord-Atlantice pentru flancul estic și a Forței sale de Reacție Rapidă.
După patru ani de la declanșarea conflictului, curajul ucrainenilor și sprijinul financiar, militar și umanitar al Occidentului s-au dovedit decisive pentru ca Rusia să nu câștige războiul declanșat împotriva Ucrainei. Potrivit datelor Institutului Kiel, Europa și Statele Unite au furnizat Ucrainei sprijin de peste 315 miliarde de euro, cu sprijinul european cifrat la 200 de miliarde de euro, iar cel american la 115 miliarde. Totodată, europenii au mai angajat un ajutor financiar, militar și umanitar de încă 178 de miliarde de euro care urmează a fi alocat în viitor.
Dincolo de front, războiul a produs una dintre cele mai grave crize umanitare din Europa postbelică. Milioane de ucraineni au fost strămutați intern sau au fugit în statele membre ale Uniunea Europeană. Infrastructura energetică a fost și este ținta unor atacuri repetate, iar economia ucraineană este susținută prin pachete consistente de asistență financiară și militară din partea Occidentului.
Războiul a remodelat și politica de securitate a Europei. NATO și-a consolidat flancul estic, iar state tradițional neutre precum Finlanda și Suedia au decis să adere la Alianță, invocând amenințarea reprezentată de Rusia. În paralel, Uniunea Europeană a impus 19 pachete de sancțiuni împotriva Moscovei, a aprobat decuplarea de energia rusească, îndeosebi gaze naturale și petrol, și a accelerat discuțiile privind autonomia strategică și investițiile în industria de apărare. Cel de-al 20-lea pachet de măsuri restrictive la adresa Rusiei este în curs de negociere.
Pentru a marca acest moment, președintele Consiliului European, Antonio Costa și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se află marți la Kiev pentru a reafirma sprijinul de neclintit pentru Ucraina. În același timp, la cartierul general al NATO de la Bruxelles are loc o ceremonie găzduită de secretarul general al Alianței, Mark Rutte.
În seara zilei de 24 februarie, dar trecut de miezul nopții în Europa, va susține și președintele american Donald Trump primul său discurs anual privind Starea Uniunii din cel de-al doilea mandat de președinte. Revenirea sa la Casa Albă, relațiile tensionat-cordiale cu Zelenski și cu liderii europeni și dialogul reluat cu președintele rus Vladimir Putin, au alimentat perspectiva unei eventuale negocieri rapide cu Rusia, însă Moscova nu s-a arătat dispusă la concesii. Ucraina și Europa cer o pace justă și durabilă, iar aliații europeni au format o Coaliție de Voință pentru Ucraina condusă de Franța și Marea Britanie pentru a garanta că un nou război nu va mai avea loc pe sol european.
Reuniți la începutul lunii ianuarie la Paris, membrii Coaliției de Voință, alături de Ucraina și Statele Unite, marcat de participarea în premieră a SUA la o reuniune a Coaliției, au convenit într-o declarație comună asupra a cinci elemente-cheie pentru viitoarele garanții de securitate ale Ucrainei: implicarea Statelor Unite într-un mecanism de monitorizare și verificare a armistițiului, sprijinul pe termen lung pentru Forțele Armate ale Ucrainei, crearea unei forțe multinaționale pentru Ucraina, asumarea unor angajamente obligatorii de intervenție în cazul unui viitor atac al Rusiei și aprofundarea cooperării în domeniul apărării cu Kievul.
