Președintele Volodimir Zelenski a marcat marți împlinirea a patru ani de la declanșarea invaziei ruse la scară largă, afirmând că Ucraina și-a apărat independența și că liderul de la Kremlin Vladimir Putin nu și-a atins obiectivele strategice.
„Astăzi se împlinesc exact patru ani de când Putin și-a început ofensiva de trei zile pentru a cuceri Kievul”, a transmis șeful statului ucrainean, într-un mesaj către poporul ucrainean, referindu-se la planul inițial atribuit președintelui rus de a prelua rapid controlul asupra capitalei Kyiv.
Zelenski a subliniat că rezistența opusă de Ucraina începând cu 24 februarie 2022 a demonstrat „curaj imens, muncă incredibil de grea, rezistență și un drum lung” parcurs de societatea ucraineană în condiții de război.
„Privind înapoi la începutul invaziei și raportându-ne la prezent, avem tot dreptul să spunem: ne-am apărat independența, nu ne-am pierdut statalitatea; Putin nu și-a atins obiectivele. Nu i-a frânt pe ucraineni; nu a câștigat acest război”, a declarat președintele ucrainean, pe X.
Today marks exactly four years since Putin started his three-day push to take Kyiv. And that says a great deal about our resistance, about how Ukraine has fought all this time. Behind those words stand millions of our people, immense courage, incredibly hard work, endurance, and… pic.twitter.com/9qiqACurhx
— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) February 24, 2026
Rusia a lansat în zorii zilei de 24 februarie 2022 o invazie pe scară largă împotriva Ucrainei – terestră, aeriană şi navală -, cel mai mare atac al unui stat împotriva altui stat în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial. Anunțul a fost făcut de președintele rus Vladimir Putin, în vreme ce președintele Volodimir Zelenski a decretat legea marțială în Ucraina ca urmare a atacurilor Rusiei, afirmând că țara sa este în stare de război. Răspunsul coordonat al Occidentului a presupus primele valuri de sancțiuni europene, americane, canadiene și la nivelul G7 împotriva Rusiei, summit-uri de urgență ale Consiliului European, NATO și G7 și activarea în premieră a planurilor de apărare ale Alianței Nord-Atlantice pentru flancul estic și a Forței sale de Reacție Rapidă.
După patru ani de la declanșarea conflictului, curajul ucrainenilor și sprijinul financiar, militar și umanitar al Occidentului s-au dovedit decisive pentru ca Rusia să nu câștige războiul declanșat împotriva Ucrainei. Potrivit datelor Institutului Kiel, Europa și Statele Unite au furnizat Ucrainei sprijin de peste 315 miliarde de euro, cu sprijinul european cifrat la 200 de miliarde de euro, iar cel american la 115 miliarde. Totodată, europenii au mai angajat un ajutor financiar, militar și umanitar de încă 178 de miliarde de euro care urmează a fi alocat în viitor.
Dincolo de front, războiul a produs una dintre cele mai grave crize umanitare din Europa postbelică. Milioane de ucraineni au fost strămutați intern sau au fugit în statele membre ale Uniunea Europeană. Infrastructura energetică a fost și este ținta unor atacuri repetate, iar economia ucraineană este susținută prin pachete consistente de asistență financiară și militară din partea Occidentului.
Războiul a remodelat și politica de securitate a Europei. NATO și-a consolidat flancul estic, iar state tradițional neutre precum Finlanda și Suedia au decis să adere la Alianță, invocând amenințarea reprezentată de Rusia. În paralel, Uniunea Europeană a impus 19 pachete de sancțiuni împotriva Moscovei, a aprobat decuplarea de energia rusească, îndeosebi gaze naturale și petrol, și a accelerat discuțiile privind autonomia strategică și investițiile în industria de apărare. Cel de-al 20-lea pachet de măsuri restrictive la adresa Rusiei este în curs de negociere.
Pentru a marca acest moment, președintele Consiliului European, Antonio Costa și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se află marți la Kiev pentru a reafirma sprijinul de neclintit pentru Ucraina. În același timp, la cartierul general al NATO de la Bruxelles are loc o ceremonie găzduită de secretarul general al Alianței, Mark Rutte.
În seara zilei de 24 februarie, dar trecut de miezul nopții în Europa, va susține și președintele american Donald Trump primul său discurs anual privind Starea Uniunii din cel de-al doilea mandat de președinte. Revenirea sa la Casa Albă, relațiile tensionat-cordiale cu Zelenski și cu liderii europeni și dialogul reluat cu președintele rus Vladimir Putin, au alimentat perspectiva unei eventuale negocieri rapide cu Rusia, însă Moscova nu s-a arătat dispusă la concesii. Ucraina și Europa cer o pace justă și durabilă, iar aliații europeni au format o Coaliție de Voință pentru Ucraina condusă de Franța și Marea Britanie pentru a garanta că un nou război nu va mai avea loc pe sol european.
Reuniți la începutul lunii ianuarie la Paris, membrii Coaliției de Voință, alături de Ucraina și Statele Unite, marcat de participarea în premieră a SUA la o reuniune a Coaliției, au convenit într-o declarație comună asupra a cinci elemente-cheie pentru viitoarele garanții de securitate ale Ucrainei: implicarea Statelor Unite într-un mecanism de monitorizare și verificare a armistițiului, sprijinul pe termen lung pentru Forțele Armate ale Ucrainei, crearea unei forțe multinaționale pentru Ucraina, asumarea unor angajamente obligatorii de intervenție în cazul unui viitor atac al Rusiei și aprofundarea cooperării în domeniul apărării cu Kievul.
