Connect with us

ROMÂNIA

SRI: Mai multe instituţii ale statului, vizate de un atac cibernetic al unor grupări extremist-teroriste

Published

on

computerMai multe instituţii ale statului sunt vizate de un nou atac cibernetic de anvergură, conform unor declaraţii ale purtătorului de cuvânt al Serviciului Român de Informaţii (SRI), Sorin Sava, citat de Adevarul.ro. Acesta a precizat că atacul are ca sursă grupări de criminalitate informatică, grupări extremist-teroriste şi chiar actori statali.

SRI a anunţat că în acest moment sunt în desfăşurare mai multe anchete pentru că nu este doar un atac cibernetic, ci unul care vizează mai multe instituţii ale statului.

Atacul a fost descoperit de o firmă de securitate informatică care a alertat autorităţile pentru că au fost vizate instituţii ale statului, ministere, instituţii guvernamentale dar şi persoane private. Hackerii ar fi avut acces la informaţii confidenţiale.

Metoda după care lucrau hackerii ar fi fost una simplă aceştia virusau anumite pagini de internet pe care le foloseau în mod obişnuit pentru a se documenta despre Uniunea Europeană sau agricultură, iar când accesau aceste site-uri, nu era nevoie să descarce niciun document, doar să le răsfoiască. Atunci, calculatoarele acestora erau virusate, iar hackerii aveau acces la informaţii confidenţiale.

„Confirm faptul ca este vorba despre un atac cibernetic, în fapt sunt în derulare mai multe atacuri cibernetice asupra cărora SRI derulează investigaţii. Unele acţiuni sunt de natură să afecteze securitatea naţională a României. Am mai avut parte în trecutul apropiat de asemenea atacuri cibernetice, sunt acţiuni cărora noi le acordam atenţie tot mai sporită”, a declarat Sorin Sava, purtător de cuvânt SRI, citat de Digi24.

„Aceste atacuri cibernetice au ca sursă grupări de criminalitate informatică, grupări extremist-teroriste şi chiar actori statali”, a spus purtătorul de cuvânt al SRI.

POLITICĂ

Liderul PMP Cristian Diaconescu salută noul plan de apărare al NATO: Noi structuri aliate, de reacție rapidă, pentru securitatea României

Published

on

© Cristian Diaconescu/ Facebook

Președintele PMP, Cristian Diaconescu, salută decizia NATO de a crea un plan general de apărare a Alianței Nord-Atlantice, în situații de criză și conflict.

Hotărârea miniștrilor de Apărare din cadrul NATO vine ca o măsură de prevenție în fața provocărilor lansate de noua geopolitică, trasată de conflictele hibrid, din ultima perioadă, mai ales la granița de Est a Europei, se arată într-o postare a formațiunii politice.

În acest context, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a subliniat, din nou că ”Marea Neagră are o importanță strategică pentru Alianța Nord-Atlantică.

Cristian Diaconescu a precizat că factorii de decizie din NATO au avut în vedere crearea unor structuri militare, care să reacționeze la locul potrivit, la momentul potrivit, ca răspuns la amenințarea sistemelor de rachete din Rusia.

Președintele PMP apreciază rolul implicării active a Pentagonului în construirea acestor capacități de apărare la granițele de Est ale NATO, care cuprind îmbunătățiri semificative ale apărării antiaeriene și antirachetă ale Alianței.

“Vizita șefului Pentagonului în România demonstrează întărirea relațiilor strategice cu SUA și NATO, care intră într-o nouă etapă de adâncire a interoperabilității militare în cadrul Alianței și care generează noi structuri de securitate la Marea Neagră”, conchide sursa citată.

Miniștrii apărării din cele 30 state membre ale NATO au aprobat joi un nou plan general de apărare a Alianței Nord-Atlantice în situații de criză și de conflict, a anunțat secretarul general Jens Stoltenberg după prima zi a reuniunii miniștrilor apărării aliați, care se desfășoară joi și vineri la Bruxelles. Întrebat, în context, despre turneul secretarului american al apărării în țările din regiunea Mării Negre, inclusiv în România, Stoltenberg a răspuns că “Marea Neagră are o importanță strategică pentru NATO”.

Această decizie, anunțată cu o zi în urmă, a fost luată “pentru a ne asigura că vom continua să avem forțele potrivite la locul potrivit, la momentul potrivit” și “pentru a ne proteja cei un miliard de oameni de orice amenințare”, a punctat el.

“Miniștrii au convenit, de asemenea, asupra obiectivelor de capacitate ale NATO. Acest lucru face parte din procesul de planificare a apărării NATO, iar aceste obiective contribuie la asigurarea faptului că dispunem de capacitățile necesare pentru o descurajare și o apărare credibile”, a precizat Stoltenberg.

Miniștrii apărării au analizat, de asemenea, progresele înregistrate în răspunsul alianței la amenințarea tot mai mare reprezentată de sistemele de rachete ale Rusiei.

Potrivit Pentagonului, acest pachet include îmbunătățiri semnificative ale apărării antiaeriene și antirachetă a Alianței. De asemenea, prevede consolidarea capacităților convenționale cu avioane de generația a cincea, adaptarea exercițiilor și a serviciilor de informații, precum și îmbunătățirea pregătirii și eficienței descurajării nucleare.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Reprezentanța Comisiei Europene în România și 20 de ambasade la București, declarație comună pentru combaterea violenței împotriva femeilor: Pandemia face această cauză și mai importantă

Published

on

© Comisia Europeană/Twitter

Este foarte important ca autoritățile să formuleze și să implementeze politici și strategii specifice pentru a proteja și ajuta supraviețuitoarele violenței de gen, subliniază 20 de misiuni diplomatice acreditate la București, printre care Ambasada SUA, Franței, Regatului Unit, dar și Reprezentanța Comisiei Europene în România într-un mesaj dat publicității în preambulul marcării Zilei Internaționale pentru Eliminarea Violenţei împotriva Femeilor.

”Violența împotriva femeilor și fetelor există în toate țările și la toate nivelurile societății.  Fiecare stat are o responsabilitate fundamentală ce ține de drepturile omului să ofere protecție împotriva acestui tip de violență. Aceasta nu reprezintă o chestiune privată. În preajma Zilei Internaționale pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor, ce are loc pe data de 25 Noiembrie, în lumea întreagă se desfășoară numeroase inițiative pentru conștientizarea acestei probleme existente la nivel global”, este precizat în mesaj.

În acesta este specificat că ”în România se depun eforturi semnificative de către Reţeaua pentru Prevenirea şi Combaterea Violenţei împotriva Femeilor (VIF), care cuprinde 25 de organizaţii ale societăţii civile implicate în promovarea drepturilor femeilor, protecţia supravieţuitoarelor violenţei de gen şi combaterea discriminării pe criterii de gen”.

Conform acestora, VIF îşi va concentra eforturile de ridicare a gradului de conştientizare asupra unei campanii online – #togetherforwomenssafety – în perioada premergătoare Zilei Internaţionale pentru Eliminarea Violenţei împotriva Femeilor.

Cu acest prilej, reprezentanții ambasadelor au anunțat că se alătură ”Rețelei VIF în condamnarea fermă a tuturor formelor de violență împotriva fetelor și femeilor”, această cauză devenind și mai importantă în contextul pandemiei.

”Convenția de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice cere statelor semnatare să implementeze politici comprehensive și coordonate împotriva acestui tip de violență. Drepturile supraviețuitoarelor trebuie să se regăsească în centrul tuturor măsurilor. Activitatea societății civile trebuie să fie încurajată și susținută”, mai este subliniat în mesaj.

Implementarea Convenției de la Istanbul privind combaterea violenței împotriva femeilor reprezintă o etapă importantă pentru a ajunge la egalitate și pace, protejând drepturile a milioane de femei și fete, transmitea acum un an președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care va prezenta în luna decembrie o propunere de combatere a violenței bazate pe gen, potrivit programului de lucru al instituției

Printre aceste drepturi se regăsește și egalitatea de șanse, evocată și de președintele Consiliului European, Charles Michel, care consideră că ”omenirea nu-și poate permite luxul de a se lipsi de jumătate din talentul umanității.” 

Într-un raport realizat de Curtea de Conturi Europeană, Uniunea Europeană are un angajament de lungă durată în ceea ce privește egalitatea de gen, dar cu toate acestea, au fost luate prea puține măsuri pentru a integra egalitatea de gen, pentru a promova în mod sistematic și activ egalitatea de gen în elaborarea politicilor și în cheltuirea bugetului UE, informează un raport realizat de Curtea de Conturi Europeană

Comisia Europeană a acordat puțină atenție analizelor de gen ale politicilor și programelor UE și a utilizat foarte puțin datele și indicatorii defalcați pe sexe. De exemplu, auditorii au constatat că doar 4 din cele 58 de programe de cheltuieli pentru perioada 2014-2020 aveau obiective explicite legate de gen și doar 5 programe de cheltuieli aveau indicatori de gen.

Cu toate acestea, au constatat că, în domeniile în care cerințele legale au fost stabilite în detaliu, acest lucru a facilitat încorporarea egalității de gen în programe.

O sumă semnificativă din fondurile UE va fi cheltuită în cadrul instrumentului Next Generation EU (NGEU) și al noului Cadru Financiar Multianual 2021-2027, iar auditorii formulează o serie de recomandări specifice pentru a ajuta UE să își respecte angajamentul de a integra dimensiunea de gen.

De asemenea, aceștia au remarcat faptul că, deși noua Strategie privind egalitatea de gen 2020-2025 a intensificat angajamentul Comisiei în ceea ce privește integrarea perspectivei de gen, lipsesc în continuare condiții prealabile fundamentale și acțiuni specifice.

În cadrul fondului de redresare Next Generation EU, există un angajament de a lua în considerare egalitatea de gen în cadrul Mecanismului de Redresare și de Reziliență, cea mai mare parte a instrumentului. Planurile naționale de redresare și de reziliență vor trebui să explice modul în care se așteaptă ca măsurile propuse să contribuie la egalitatea de gen.

Cu toate acestea, auditorii subliniază faptul că lipsa unor indicatori comuni va îngreuna monitorizarea rezultatelor, inclusiv în ceea ce privește egalitatea de gen.

De altfel, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că ”pandemia a scos la iveală fragilitatea societăților în ceea ce privește egalitatea și drepturile femeilor” și că misiunea UE este să promoveze o societate mai echitabilă.

Comisia Europeană a prezentat la 5 martie 2020 Strategia UE privind egalitatea de gen care conține obiective de politică și acțiuni care ar putea duce la progrese mari.

Până în 2025, Europa s-ar putea apropia mult de dezideratul de a deveni un continent în care femeile sunt egale cu bărbații.

Ideea este ca toți europenii – femei sau bărbați, fete sau băieți – să se bucure de libertatea de a-și urma propria cale, să aibă șanse egale de a prospera, să poată fi membri egali în societate și să poată deveni lideri dacă o merită.

Obiectivele-cheie ale acesteia sunt:

  • încetarea violenței împotriva femeilor; combaterea stereotipurilor de gen;
  • eliminarea disparităților de gen de pe piața forței de muncă;
  • asigurarea unei participări egale a femeilor și a bărbaților în diferite sectoare ale economiei;
  • eliminarea diferenței de remunerare între femei și bărbați și a disparităților de gen în ceea ce privește pensiile;
  • eliminarea discrepanțelor de gen în ceea ce privește asumarea responsabilităților familiale și atingerea echilibrului de gen în procesul decizional și în politică.

Strategia urmează o abordare dublă: integrarea perspectivei de gen în toate celelalte politici, combinată cu acțiuni specifice. 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis: România a primit sprijin de la opt state europene. De ce trebuie să dăm ascultare la unii care vorbesc prostii și vă fac să nu vă vaccinați ca să ajungeți la spital și la terapie intensivă?

Published

on

© Administrația Prezidențială

România a primit sprijin de la opt state membre ale Uniunii Europene și altele s-au declarat dispuse să ajute țara noastră în lupta împotriva COVID-19, a afirmat vineri președintele Klaus Iohannis, menționând că le-a “mulțumit partenerilor și prietenilor noștri” și făcând un nou apel la vaccinare. Șeful statului a subliniat că aceste lucruri arată că “solidaritatea europeană este un fapt”, însă că și România trebuie să joace rolul său.

“Am vorbit eu despre o tragedie, despre o catastrofă în domeniu. Spitalele sunt arhipline, medicii, personalul medical sunt terminați că lucrează non-stop, locuri la terapie intensivă nu mai sunt disponibile. Am apelat la Mecanismul European de Sprijin și am primit deja efectiv sprijin de la opt state europene, alții s-au declarat deja dispuși să ne ajute. Este un lucru important și arată în această situație disperată în care suntem că solidaritatea europeană nu este doar o expresie, ci este un fapt. Le-am mulțumit partenerilor și prietenilor noștri care ne ajută și vin cu locuri la terapie intensivă, cu medicamente, cu aparate de oxigen și așa mai departe, și sar în ajutorul nostru. Însă, noi trebuie să jucăm rolul nostru. Şi aici, repet, foarte clar: nu există altă soluție decât vaccinarea și trebuie să fim serioși și să acceptăm odată și odată acest lucru”, a punctat președintele, într-o declarație de presă susținută la Bruxelles, în marja participării sale la Consiliul European.

El a lansat cetățenilor români și un îndemn să nu mai dea crezare dezinformărilor de pe rețelele sociale în ce privește vaccinarea și a dat exemplul situațiilor din țările vest-europene.

“Uitați-vă la alții, în vestul Europei. Suntem aici, în Bruxelles. În toate statele din vestul Europei pandemia a fost domolită prin vaccinare. Sunt rate de vaccinare de 80%-90% și au ajuns în ultimele săptămâni puțin oameni la terapie intensivă și în spitale. Noi de ce nu putem așa ceva? De ce trebuie să dăm ascultare la unii care vorbesc prostii în spațiul public și pe Facebook și vă fac să nu vă vaccinați ca să ajungeți la spital și la terapie intensivă? Este fundamental eronat. Soluția este clară, este gratuită, este disponibilă, se numește vaccin”, a subliniat, ferm, Klaus Iohannis.

“Dragi români, mergeți și vă vaccinați, să nu ajungeți la spital, să nu dați boala mai departe, să terminăm odată cu această pandemie. Până atunci avem sprijin din toate părțile, toți ne ajută, dar să fim serioși, nimeni nu poate să se vaccineze în locul nostru, asta trebuie să o facem noi”, a conchis șeful statului.

 

Cei 27 de lideri ai statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți joi și vineri la Bruxelles, și-au manifestat îngrijorarea față de situația evoluției și luptei împotriva COVID-19 în unele state membre. Campaniile de vaccinare desfășurate în întreaga Europă au dus la progrese semnificative în lupta împotriva COVID-19. Cu toate acestea, situația din unele state membre rămâne foarte gravă“, au consemnat Angela Merkel, aflată la ultimul său summit european, Emmanuel Macron și ceilalți șefi de stat sau de guvern în concluziile Consiliului European adoptate joi noaptea.

Potrivit liderilor europeni, pentru a îmbunătăți în continuare ratele de vaccinare în întreaga Uniune, ar trebui intensificate eforturile de depășire a reticenței față de vaccinare, inclusiv prin combaterea dezinformării, mai ales pe platformele de comunicare socială.

“Trebuie să rămânem vigilenți în privința apariției și răspândirii unor posibile noi variante”, au avertizat cei 27 de șefi de stat sau de guvern.

Valul al patrulea al pandemiei coincide în România cu o recrudescență a cazurilor și deceselor cauzate de COVID-19. Media noilor cazuri de infectări este de aproximativ 13.000 de persoane/ zi în ultimele șapte zile și de 368 de decese/ zi în ultima săptămână. Rata de vaccinare este de 37,6% (cu o singură doză) și 35,6% (cu schemă completă), potrivit datelor Centrului European pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (ECDC). Noile restricții anunțate de autorități au crescut însă tendința de vaccinare.

Pe fondul creșterii semnificative a numărului de cazuri de infectări cu COVID-19, România a activat Mecanismul European de protecție civilă și a primit deja sprijin din partea statelor membre. De asemenea, prim-miniștrii Poloniei și Sloveniei i-au transmis lui Klaus Iohannis disponibilitatea de a sprijini România în criza COVID-19, în timp ce preşedintele Consiliului European s-a angajat să faciliteze sprijinul la nivel european pentru țara noastră.

Mai întâi, România a început transferul pentru tratament a pacienţilor COVID-19 aflaţi în stare gravă în Ungaria, după ce autoritățile de la Budapesta s-au oferit să preia din România 50 de pacienți infectați cu COVID-19, care au nevoie de îngrijire la terapie intensivă. În acel context, Klaus Iohannis i-a mulțumit lui Viktor Orban pentru ajutorul oferit pacienților români, interpretându-l drept “un gest de adevărată solidaritate europeană”.

O aeronavă C-27J Spartan a Forțelor Aeriene Române a adus, din Milano, Italia, circa 5.200 de doze de anticorpi monoclonali, care fac parte din schema de tratament împotriva COVID-19.

În paralel, România a mai primit alte 250 de concentratoare de oxigen din partea Olandei și Poloniei prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene, iar autoritățile de la București au solicitat și sprijinul țărilor NATO pentru astfel de dispozitive și medicamente. În plus, 15 ventilatoare și 8 concentratoare de oxigen au fost direcționate din Danemarca către România prin mecanismul UE.

De asemenea, ministrul interimar al sănătății a avut mai multe runde de discuții telefonice cu comisarul european pentru sănătate, solicitând Comisiei Europene să ajute România cu stocuri de medicamente anti-COVID și medici din UE. Drept urmare, Polonia a preluat trei pacienți români care necesită internare într-o secție ATI, Austria a oferit României 1075 de cutii de diferite tipuri de medicamente benefice tratării pacienților aflați în stare gravă pozitivi SARS-CoV-2, în vreme ce Franța a răspuns solicitărilor României, punând la dispoziție 89.030 de flacoane de medicamente, 18 ventilatoare, echipamente și accesorii medicale.

Într-un alt gest de solidaritate fraternă, o echipă din Republica Moldova formată din 22 medici și asistenți și 9 reprezentanți ai IGSU Republica Moldova (8 paramedici și 1 medic coordonator) a ajuns luni la spitalul modular de la Lețcani, Iași pentru a ajuta corpul medical de acolo.

De la începutul, dar și pe parcursul situației pandemice, România s-a remarcat printr-o politică de solidaritate la nivel european și aliat, trimițând echipe de medici și specialiști în țări precum ItaliaSlovaciaRepublica Moldova sau SUA, găzduind rezerva strategică de echipamente medicale a UE și oferindu-se să găzduiască o unitate similară la nivelul NATO. De asemenea, România a fost primul stat aliat care a utilizat capabilităţile de transport strategic aerian NATO în contextul COVID-19.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
CONSILIUL EUROPEAN43 mins ago

Barack Obama, reverență pentru Angela Merkel în cadrul ultimului summit UE al cancelarului german: “Mulțumită ție am rezistat la multe furtuni”

COMISIA EUROPEANA54 mins ago

Comisia Europeană adoptă măsuri pentru a face programele Erasmus+ și Corpul european de solidaritate mai incluzive: Toată lumea trebuie să poată beneficia de aceleași oportunități

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Angela Merkel, elogiată la cel de-al 107-lea și (probabil) ultimul său Consiliu European dintr-un total de 214. Veteranul lider al UE se îndreaptă către panteonul integrării europene

U.E.2 hours ago

Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, s-a întâlnit la Bruxelles cu Marine Le Pen, liderul extremei drepte franceze și oponentă a lui Emmanuel Macron

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană invită tinerii să participe la un sondaj dedicat Anului European al Tineretului 2022: Fă-ți și tu vocea auzită

POLITICĂ2 hours ago

Liderul PMP Cristian Diaconescu salută noul plan de apărare al NATO: Noi structuri aliate, de reacție rapidă, pentru securitatea României

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Reprezentanța Comisiei Europene în România și 20 de ambasade la București, declarație comună pentru combaterea violenței împotriva femeilor: Pandemia face această cauză și mai importantă

NATO3 hours ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL UE3 hours ago

Consiliul UE va aproba pe 28 octombrie planul național de redresare și reziliență al României. Bucureștiul va putea accesa o prefinanțare de 3,6 miliarde de euro

CONSILIUL EUROPEAN4 hours ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

NATO3 hours ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN4 hours ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ1 day ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu1 day ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi1 day ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi1 day ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi2 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending