Experiența României cu Parchetul European este una pozitivă, țara noastră având ocupată întreaga schemă de 20 de posturi de procurori europeni delegați, a subliniat ministrul Justiției, Alina Gorghiu, în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne, la care au participat comisarul european pentru Justiție, Didier Reynders, și procurorul-șef al Parchetului European, Laurei Codruța Kövesi.

Potrivit unui comunicat al ministerului, cei doi oficiali au avut un schimb de opinii cu miniștrii de Justiție din țările membre pe tema relației EPPO cu autoritățile naționale.

”Extinderea competențelor Parchetului European a fost un numitor comun al luărilor de poziție din partea miniștrilor de Justiție participanți. România este deschisă acestei extinderi, precum și demersurilor de consolidare a cadrului normativ şi instituțional necesar combaterii infracționalității la nivel european”, precizează ministerul în comunicatul mai sus amintit.

În viziunea Alinei Gorghiu, ”în perioada următoare trebuie stabilite clar prioritățile și ajustările necesare pentru a consolida activitatea EPPO, având în vedere rolul important pe care această instituție îl joacă în combaterea criminalității organizate”.  

Astfel, ”obiectivul trebuie să fie subminarea capacităților financiare ale grupurilor de criminalitate organizată”, consideră aceasta.

Au fost prezentate, de asemenea, cele mai recente demersuri din aria răspunsului sistemului judiciar și luptei împotriva impunității în ceea ce privește crimele comise în legătură cu agresiunea Rusiei în Ucraina. Unul dintre demersurile relevante este cel al consolidării regimului de sancțiuni UE.

În contextul reuniunii, Alina Gorghiu a avut o întrevedere cu ministrul Justiției din Franța, Eric Dupond-Moretti. Principala temă de discuție a fost cooperarea judiciară bilaterală.

Ministrul Justiției a avut un dialog și cu omologul belgian, Paul Van Tigchelt. Discuțiile s-au concentrat pe prioritățile din aria justiției ale viitoarei Președinții belgiene a Consiliului UE, pe combaterea criminalității organizate și a traficului de droguri.

Un alt subiect s-a referit la condițiile de detenție din penitenciarele românești, care se ridică la standardele CEDO. Ministrul belgian al Justiției a afirmat că „există mereu deschidere pentru dezvoltarea cooperării bilaterale între Regatul Belgiei și România pentru combaterea traficului de droguri”.

Pe lângă relația Parchetului European cu autoritățile naționale, pe agenda reuniunii Consiliului JAI s-a aflat și actualizarea Directivei europene privind protecția și drepturile victimelor, moment în care Alina Gorghiu a prezentat viziunea României și a detaliat măsurile pe care țara noastră le-a implementat deja.  

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, și-a exprimat marți speranța că până la finalul anului va fi adoptată o decizie pozitivă cu privire la aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, informează Agerpres.

”Am avut recent o misiune de informare în Bulgaria, care a fost cu adevărat reuşită. Voi folosi acest prilej pentru a vorbi despre acest lucru şi despre cât de bine pregătite sunt ambele ţări – atât România, cât şi Bulgaria – pentru a adera la spaţiul Schengen şi am în continuare ca obiectiv să avem această decizie în acest an”, a declarat Ylva Johansson înaintea reuniunilor miniştrilor de interne din Uniunea Europeană, ce are loc la Bruxelles.

Citiți și: Cătălin Predoiu, la reuniunea JAI: Astăzi nu se votează procesul de extindere a spațiului Schengen. Discutăm aspectele de progres sau de vulnerabilități în toate statele membre

Conform agendei oficiale, situația la zi privind demersurile de aderare a României și a Bulgariei la spațiul Schengen va fi abordată de miniștrii afacerilor interne din UE în cadrul reuniunii care are loc marți, dar chestiunea nu va fi supusă votului.

Motivul acestei decizii este acela că țara noastră așteaptă să afle dacă Olanda va susţine aderarea Bulgariei la spaţiul de liberă circulaţie europeană pentru a lua o decizie în dosarul Schengen.

Există posibilitatea, conform declarațiilor susținute la finalul lunii noiembrie de ministrul de Interne Cătălin Predoiu, ca în cursul acestei luni, după ce se va fi clarificat poziția Olandei, să fie organizate și alte reuniuni extraordinare ale Consiliului Justiție și Afaceri Interne, având în vedere că dialogul României cu Austria s-a îmbunătățit în ultima perioadă, doar că Suedia, prin ministrul său pentru Migrație, a devenit reticentă față de primirea de noi membri în Schengen, considerând că ”sistemul trebuie reformat” înainte, că ”trebuie să preluăm controlul asupra migrației”, conform Digi24.

România și Bulgaria au demonstrat că pot contribui la consolidarea spațiului Schengen și nu la slăbirea lui, dovadă stând activitatea din proiectele-pilot privind procedurile rapide de azil și de returnare demarate de Comisia Europeană împreună cu cele două țări.

Executivul european a publicat în iunie un raport preliminar pozitiv, iar evoluțiile în cazul Pactului pe migrație și azil, asupra căruia țările membre au ajuns la un compromis, creează climatul necesar pentru a aborda temele de interes major ale României.

Recent, Comisia Europeană a recomandat statelor membre Schengen să intensifice cooperarea în ceea ce privește zona de liberă circulație, a prezintat o serie de bune practici cu rezultate pozitive în ceea ce privește procedurile de azil ale UE pentru a consolida în continuare cooperarea între statele membre și a lansat o Alianță Globală pentru Combaterea Traficului de Migranți.

Situația la zi privind demersurile de aderare a României și a Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen se află pe agenda finală a Consiliului Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene, fără ca supunerea la vot să figureze pe agendă. Inițial primirea celor două state la Spaţiul Schengen era menționată ca “decizie posibilă” pe ordinea de zi provizorie a reuniunii miniștrilor de interne din țările UE.

Subiectul va fi discutat marți, 5 decembrie, la reuniunea miniștrilor afacerilor interne în două rânduri, potrivit agendei oficiale.

Mai întâi, va avea loc reuniunea Comitetului mixt Schengen, unde va fi discutată “Decizia Consiliului privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria și România – situația actuală“.

La indigo, subiectul va fi abordat și la prima sesiune a discuțiilor dintre miniștrii de interne.

La ambele sesiuni va fi discutată și situația generală a spațiului Schengen și îmbunătățirea eficienței sistemelor de returnare.

România şi Bulgaria au primit, în cadrul Consiliului JAI din 8-9 decembrie 2022, un vot negativ din partea Olandei şi Austriei pentru aderarea la Spaţiul Schengen. Croaţia a primit, însă, un vot pozitiv, fiind acceptată în spaţiul de liberă circulaţie.

Ministrul de interne, Cătălin Predoiu, a explicat săptămâna trecută că extinderea spațiului Schengen cu România și Bulgaria nu este discutată în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 4-5 decembrie pentru că Olanda nu și-a exprimat oficial poziția față de Bulgaria după recentele alegeri care au avut loc, unde extrema dreaptă a obținut cele mai multe voturi la scrutinul parlamentar, îngreunând negocierile pentru formarea unei coaliții de guvernare pro-europene.

Demnitarul român nu a exclus posibilitatea unei reuniuni extraordinare a Consiliului JAI în care să fie abordată această temă.