Statele membre ale Uniunii Europene au decis marți, cu două zile înainte de summitul Comunității Politice Europene de la Chișinău, să sporească de aproape de două ori valoarea asistenței macrofinanciare pentru Moldova, pe care au convenit să o acorde cu un an în urmă.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, în aprilie 2022, cu o zi înainte ca România, Germania și Franța să lanseze platforma de sprijin pentru Republica Moldova, instituția care grupează statele membre ale Uniunii adoptase legislația care permite UE să ajute financiar Moldova cu 150 de milioane de euro. Astăzi, în ajunul summitului CPE de la Chișinău, Consiliul a majorat această sumă cu 145 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că Moldova va avea la dispoziție în total 295 de milioane de euro.

Asistența macrofinanciară a Uniunii are ca scop sprijinirea stabilizării economice și a agendei de reforme structurale a Republicii Moldova, suplimentând resursele puse la dispoziție în cadrul acordului financiar cu FMI.

“Moldova poate continua să se bazeze pe UE. Vom continua să sprijinim Moldova, inclusiv din punct de vedere financiar. Având în vedere circumstanțele actuale, este oportun să dublăm fondurile pe care le punem la dispoziția Moldovei”, a declarat Elisabeth Svantesson, ministrul de finanțe al Suediei.

Din suma maximă de 295 de milioane de euro, UE va oferi până la 220 de milioane de euro sub formă de împrumuturi și până la 75 de milioane de euro sub formă de granturi. Asistența va contribui la acoperirea necesităților balanței de plăți a Moldovei, așa cum au fost identificate în programul FMI.

Există efecte negative considerabile ale războiului Rusiei din Ucraina asupra economiei moldovenești. Având în vedere că există în continuare un deficit rezidual semnificativ de finanțare externă în balanța de plăți a Moldovei pentru 2023, în plus față de resursele furnizate de FMI și de alte instituții multilaterale, Consiliul a considerat că este necesar să se majoreze asistența macrofinanciară a Uniunii acordată Moldovei. Această majorare este, în circumstanțele excepționale actuale, considerată a fi un răspuns adecvat la solicitarea Moldovei de sprijin pentru stabilizarea sa economică, în conjuncție cu programul FMI.

Prezenta decizie va intra în vigoare în a treia zi de la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

UE și statele sale membre sunt unite în sprijinul lor neclintit pentru Moldova.

Moldova a primit statutul de țară candidată la UE în iunie 2022. Încă înainte de a i se acorda statutul de candidat la UE, Moldova a primit asistență financiară din partea UE în cadrul Instrumentului european de vecinătate. Această asistență este acum în creștere.

UE ajută Moldova în paralel cu programul Fondului Monetar Internațional (FMI) pentru Moldova din 20 decembrie 2021, în cadrul mecanismului extins de creditare/mediu extins de creditare. În mai 2022, ca urmare a nevoilor de finanțare în creștere care decurg în mare parte din efectele războiului din Ucraina asupra economiei moldovenești, FMI a adoptat, de asemenea, o decizie de a crește sprijinul financiar acordat Moldovei.

Ungaria nu va permite Parlamentului European să-i blocheze dreptul de exercitare a președinției semestriale a Consiliului Uniunii Europene, pe care o va deține în cea de-a doua jumătate a anului viitor, a susținut joi ministrul ungar al Justiției, Judit Varga, amintind că instituția legislativă europeană nici nu are competențe în această chestiune, informează presa ungar, citată de EFE, conform Agerpres.

”Parlamentul European vrea încă o dată să-i ia ceva Ungariei. Săptămâna viitoare va vota din nou o rezoluţie împotriva Ungariei, prin care vor să blocheze preşedinţia ungară” a Consiliului UE, a anunțat Judit Varga, care a completat că Guvernul de la Budapesta ”nu va permite” acest lucru.

Reacția acesteia răspunde astfel relatărilor din presa internațională conform cărora mai multe grupuri politice din Parlamentul European vor cere printr-o rezoluție pe care o vor prezenta să fie inclusă și o mențiune care să pună la îndoială capacitatea Ungariei de a exercita această președinție, aducând în discuție încălcarea principiului statului de drept de către premierul Viktor Orban.

Oficialul de la Budapesta a amintit că statele membre, în Consiliul UE, și nu Parlamentul European, decid cu unanimitate de voturi asupra președinției rotative.

La mijlocul lunii decembrie, statele membre UE au dat undă verde Planului Național de Redresare și Reziliență al Ungariei, cu o alocare de 5,8 milioane de euro sub formă de granturi, însă, în egală măsură, ambasadorii țărilor UE au aprobat suspendarea a 6,3 miliarde de euro din fondurile europene destinate Budapestei, ca urmare a încălcării principiului statului de drept.

Disputele guvernului conservator al lui Orban cu Bruxellesul asupra statului de drept ţin de numeroase teme, printre acuzaţiile Comisiei Europene la adresa Ungariei numărându-se deficienţele în funcţionarea independentă a justiţiei, corupţia, neregulile în atribuirea contractelor publice, afectarea independenţei presei, contestarea întâietăţii dreptului UE asupra celui naţional, nerespectarea drepturilor migranţilor şi ale persoanelor LGBT.

Ministrul de externe Bogdan Aurescu a anunțat luni că a participat în aceeași dimineață, la Bruxelles, la un mic dejun de lucru al “Grupului de prieteni pentru votul cu majoritate calificată”, un format alcătuit de nouă state ale UE, în frunte cu Franța și Germania, care își propun să reformeze regulile de vot în materie de politică externă pentru a restrânge aplicarea dreptului de veto.

“Am participat deja, în această dimineață, la un mic dejun de lucru al Grupului de prieteni pentru votul cu majoritate calificată, care a fost convocat și prezidat de colega noastră germană, dna Baerbock. Acest grup de prieteni intenționează să realizeze un proces de reflecție cu privire la modul de eficientizare a procesului decizional în cadrul Uniunii Europene, în cadrul tratatelor actuale”, a spus Aurescu, în cadrul unor declarații de presă susținute la Bruxelles.

Șeful diplomației române a precizat că intenția nu este aceea de a modifica tratatele actuale ale UE.

“Este vorba doar despre votul prin majoritate calificată în cadrul politicii externe și de securitate comună. Așadar, aștept cu nerăbdare rezultatele acestui grup”, a subliniat el.

Un grup de nouă țări ale Uniunii Europene, în frunte cu Franța și Germania, și-au unit forțele pentru a reforma regulile de vot care se aplică în prezent deciziilor de politică externă și de securitate ale blocului, care sunt guvernate de unanimitate și care adesea cad victime dreptului de veto al unui singur stat membru.

Țările au susținut că invazia Rusiei în Ucraina și schimbările geopolitice tectonice pe care aceasta le-a declanșat sunt motive suficient de puternice pentru a lansa această revizuire și pentru a trece treptat de la unanimitate la majoritatea calificată, cerință care se aplică în marea majoritate a domeniilor de politică ale UE, cum ar fi acțiunea climatică, normele digitale, piața unică și migrația.

“Politica externă a UE are nevoie de procese și proceduri adaptate pentru a consolida UE ca actor de politică externă Îmbunătățirea procesului de luare a deciziilor este, de asemenea, esențială pentru ca UE să fie pregătită pentru viitor”, au scris cele nouă țări într-o scurtă declarație publicată la începutul lunii mai. 

“Grupul de prieteni privind votul cu majoritate calificată” nou format este format din Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda, Slovenia și Spania, și este deschis și altor țări care doresc să se alăture.

Amintim că Parlamentul European a adoptat în iunie 2022 o rezoluție prin care solicită liderilor UE să declanșeze convenția de revizuire a tratatelor, iar eliminarea dreptului de veto se regăsește printre modificările dorite de eurodeputați.

Anterior, tot Parlamentul European a adoptat rezoluție de susținere a modificării tratatelor, iar la evenimentul de încheiere a Conferinței privind viitorul Europei, din 9 mai 2022, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și președintele francez Emmanuel Macron s-au declarat în favoarea acestei idei.

Printre care care susțin eliminarea dreptului de veto, deci a regulii unanimității, în chestiuni de politică externă și de politică fiscală se numără și cancelarul german Olaf Scholz.

În schimb, România s-a numărat pe 9 mai 2022 printre cele 13 state membre ale Uniunii Europene care nu susțin revizuirea tratatelor de funcționare ale UE, conform unei scrisori de poziție dată publicității de Ziua Europei, în aceeași zi în care a avut loc ceremonia de încheiere a lucrărilor Conferinței privind viitorul Europei, între ale cărei recomandări se numără și reformarea tratatelor.