Președintele Franței, Emmanuel Macron, a transmis la finele săptămânii trecute un mesaj de mulțumire pompierilor români și italieni aflați în Franța ca parte a Mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene pentru a sprijini eforturile autorităților franceze.

”Mulțumesc. Grazie. La Marsilia și Narbonne, la rândul lor, pompierii români și italieni dau o mână de ajutor forțelor noastre în cadrul Mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene. Acesta este spiritul european: ajutorul reciproc, solidaritatea practică, forța colectivului”, a scris președintele Franței, pe rețeaua socială X, un mesaj preluat ulterior de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

Mulțumesc. Grazie.

À Marseille et Narbonne, à leur tour, des pompiers roumains et italiens prêtent main-forte à nos forces dans le cadre du Mécanisme de protection civile de l’Union européenne.

C’est l’esprit européen : l’entraide, la solidarité concrète, la force du collectif. pic.twitter.com/RjWL1waRjU

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) July 10, 2025

Zeci de pompieri români au plecat spre Franța la sfârșitul lunii iunie pentru a participa la un program european de pre-poziționare cu scopul de a reduce timpul de reacție în caz de incendii de pădure.

Misiunea se desfășoară în cadrul unui mecanism de protecție civilă al Uniunii Europene și este coordonată de Direcția Generală pentru Protecție Civilă Europeană și Operațiuni de Ajutor Umanitar.

România a trimis 40 de pompieri, însoțiți de 8 autospeciale, care vor rămâne timp de trei săptămâni în sudul Franței, o regiune cu risc ridicat de incendii în sezonul estival.

Pe 16 iulie va avea loc schimbarea efectivelor, urmând ca alţi 40 de pompieri să înlocuiască personalul.

Pe durata misiunii, echipajele române vor fi integrate în sistemul francez de intervenție și vor acționa alături de pompieri din alte state membre.

Ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, va reprezenta România marți la reuniunea miniștrilor de externe din statele membre ale Uniunii Europene, care va avea loc la Bruxelles, unde un punct esențial al reuniunii îl reprezintă discuțiile privind Republica Moldova, ca urmare a demersului diplomatic inițiat de România, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

La propunerea Bucureștiului, subiectul va fi abordat atât în cadrul unei sesiuni informale, cât și în secțiunea Afaceri curente a agendei oficiale. Întâlnirea va aborda teme majore de pe agenda internațională, printre care războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, situația din Orientul Mijlociu, evoluțiile politice din Georgia și avansarea Pactului Uniunii pentru Mediterana.

„Salut agenda tematică a Consiliului Afaceri Externe de mâine la Bruxelles. Împreună cu miniștrii de externe ai statelor membre, voi participa la un mic dejun găzduit de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, alături de ministrul de externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi”, a transmis ministrul Oana Țoiu într-o postare pe platforma X.

I welcome the topical agenda of tomorrow’s 🇪🇺 Foreign Affairs Council (#FAC) in Brussels. Together with Foreign Affairs Ministers from the Member States, I will attend a breakfast hosted by the EU High Representative for Foreign Affairs and Security Policy, @kajakallas, with the… pic.twitter.com/JZ7KbemSIs

— Toiu Oana (@oana_toiu) July 14, 2025

Potrivit acesteia, formatul organizat la inițiativa României va permite „o discuție aplicată, multisectorială despre Republica Moldova și procesul său de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană”.

Tot la solicitarea României, subiectul Republicii Moldova va fi inclus și pe agenda formală a CAE, la secțiunea Afaceri curente. În acest cadru, miniștrii europeni de externe vor avea ocazia să discute despre provocările curente cu care se confruntă Chișinăul și despre sprijinul necesar pentru avansarea negocierilor de aderare și consolidarea rezilienței democratice a Republicii Moldova în fața presiunilor externe.

Alte subiecte care vor fi tratate în cadrul reuniunii de la Bruxelles includ relațiile UE–CELAC (Comunitatea Statelor Latino-Americane și Caraibiene), situația din Somalia, precum și informări din partea Înaltului Reprezentant Kaja Kallas privind dialogul strategic UE–China și pregătirea summit-urilor UE–Japonia și UE–China.

Uniunea Europeană și Republica Moldova au organizat pe 4 iulie primul lor summit din istorie, la Chișinău, întâlnirea marcând un moment istoric în relațiile UE–Moldova, reafirmând angajamentul comun pentru pace, securitate și prosperitate în întreaga Europă și evidențiind viitorul european al Republicii Moldova.

În cadrul summitului, președintele Consiliului European, Antonio Costa, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președinta Republicii Moldova Maia Sandu au adoptat o declarație comună care trasează o viziune comună și stabilește rezultate concrete pentru calea europeană a Moldovei, inclusiv propunerea de eliminare a tarifelor de roaming cu Uniunea Europeană de la data de 1 ianuarie 2026 și alocarea a 270 milioane de euro, sub formă de prefinanțare, din Planul de Reformă și Creștere pentru Republica Moldova, cel mai amplu program financiar de la independența țării, în valoare de 1,9 miliarde de euro.

Uniunea Europeană va sprijini Armenia cu investiții estimate la 2,5 miliarde de euro, în cadrul strategiei Global Gateway, pentru a susține dezvoltarea economică, conectivitatea regională și reformele democratice. Anunțul a fost făcut luni, la Bruxelles, în urma unei reuniuni tripartite la nivel înalt între președintele Consiliului European, António Costa, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și premierul armean Nikol Pashinyan.

În cadrul întâlnirii, liderii europeni și-au exprimat sprijinul ferm pentru suveranitatea, integritatea teritorială și agenda de reforme democratice a Armeniei. De asemenea, a fost salutat acordul politic recent privind textul noii Agende de Parteneriat UE-Armenia, anunțat în iunie, care marchează un pas important în aprofundarea relațiilor bilaterale.

„Salutăm angajamentul Armeniei pentru integrarea europeană și progresul în procesul de liberalizare a vizelor”, au transmis oficialii europeni, apreciind și adoptarea recentă a legii armene „Privind lansarea procesului de integrare europeană”.

Sub umbrela strategiei Global Gateway, investițiile UE în Armenia vor atinge 2,5 miliarde de euro, susținând creșterea economică incluzivă și conectivitatea. Pachetul aferent Planului de Reziliență și Creștere, anunțat în aprilie 2024, a majorat cu 50% sprijinul financiar european pentru Armenia, aducând 270 milioane de euro în fonduri — 200 de milioane în granturi directe și 70 de milioane pentru atragerea de investiții suplimentare. Aceste fonduri vizează reforme socio-economice, cooperare sectorială extinsă și investiții în energie, transport și mediul de afaceri.

Uniunea Europeană și-a reafirmat și sprijinul pentru inițiativa armeană Crossroads of Peace, care urmărește creșterea conectivității regionale și reconcilierea în Caucazul de Sud. Liderii europeni au încurajat eforturile Armeniei de normalizare a relațiilor cu Azerbaidjan și Turcia, subliniind și importanța integrării țării în inițiativele economice și regionale ale UE, inclusiv în cadrul Strategiei pentru Marea Neagră.

Pe planul cooperării în domeniul securității, UE și Armenia au lansat consultări oficiale în materie de securitate și apărare, marcând o nouă etapă în parteneriatul strategic. Discuțiile au inclus teme precum combaterea dezinformării, interferențelor externe și a amenințărilor cibernetice. În sprijinul ecosistemului informațional, Comisia Europeană a anunțat o nouă finanțare de 1,5 milioane de euro pentru întărirea presei independente din Armenia.

Oficialii europeni au salutat, totodată, cooperarea Armeniei în prevenirea eludării sancțiunilor internaționale și au convenit asupra continuării eforturilor comune în acest sens.

În plan diplomatic, Armenia va găzdui viitorul Summit al Comunității Politice Europene și cea de-a 17-a Conferință a Părților la Convenția privind Diversitatea Biologică.

Reuniunea de la Bruxelles a fost descrisă de liderii UE drept „un pas important în relațiile UE-Armenia”, cu perspective clare de consolidare la următorul Consiliu de Parteneriat programat pentru toamna acestui an.