Connect with us

INTERNAȚIONAL

Stratfor.com: Rusia vrea iar să devină un imperiu.

Published

on

Rusia: reconstruirea unui imperiu cât încă mai poate, este titlul unui articol publicat de Stratfor.com.

Puteţi citi mai jos un sumar al articolului.

“Relaţiile americano-ruse par să se liniştit în ultima vreme, deşi există numeroase opinii contradictorii la Washington cu privire la adevărata natură a actualei politici externe a Rusiei. Îndoieli rămân şi în legătură cu sinceritatea Departamentului de Stat despre “resetarea” relaţiilor cu Rusia, termen folosit în 2009 când Hillary Clinton a înmânat un buton de resetare omologului său rus ca simbol al îngheţării tensiunilor dintre Moscova şi Washington. Preocuparea este dacă acestă “resetare”  se va transpune într-adevăr într-o schimbare în relaţiile dintre cei doi foşti adversari sau se va dovedi a fi doar un răgaz până când relaţiile se vor deteriora din nou.

Această “resetare” a avut foarte puţin de a face cu dorinţa SUA de a avea Rusia drept prieten şi aliat. Mai degrabă Washington a dorit să lase loc şi unor alte situaţii-în principal Iran şi Afganistan- şi pentru a-i cere ajutor. Între timp, Rusia îşi dorea, de asemenea, mai mult spaţiu pentru a configura un sistem care ar putea să ajute la crearea unei versiuni noi a imperiului trecut.

Planul final al Rusiei este să restabilească controlul asupra majorităţii fostelor sale teritorii. Acest lucru va duce inevitabil la o nouă confruntare anulând orice aşa-numită resetare, întrucât puterea Rusiei în întreaga Eurasie este o ameninţare pentru capacitatea SUA de a menţine influenţa la nivel mondial. Acesta este modul în care Rusia a acţionat de-a lungul istoriei, cu scopul de a supravieţui. Uniunea Sovietică nu a acţionat diferit faţă de imperiile ruseşti de dinainte, iar Rusia de astăzi funcţionează după acelaşi model comportamental.

Există însă două probleme în crearea unui imperiu: poporul şi economia. Pentru că absorb atât de multe ţări, imperiile ruse s-au confruntat cu dificultăţi în a furniza resurse pentru u număr atât de mare de oameni şi i-au suprimat pe cei care nu s-au conformat. Acest lucru conduce la o economie în mod inerent slabă care nu poate depăşi provocările de infrastructură pentru populaţia unui vast imperiu. Cu toate acestea, acest lucru nu a împiedicat niciodată Rusia să fie o forţă majoră pentru perioade lungi de timp, în ciuda dezavantajelor sale economice, pentru că Rusia scoate în evidenţă adesea aparatul militar şi de securitate decât dezvoltarea economică.

Atunci când conducerea Rusiei pierde controlul asupra aparatului de securitate, regimul rus intră în colaps. De exemplu, atunci când ţarul  pierdut controlul asupra armatei în timpul primului război mondial, el a pierdut puterea şi Rusia s-a destrămat (…) Slăbiciunea economică a unui regim brutal au acceptate în cele din urmă ca preţul unei inevitabil pentru securitate şi pentru a fi o putere strategică.

Moscova foloseşte acceaşi logică şi aceleaşi strategii şi astăzi. Când Putin a venit la putere, în 1999, statul rus era vulnerabil la alte puteri mondiale. Pentru a recâştiga stabilitatea Rusiei, şi , eventual, locul său pe scara mondială, Putin a consolidat puterea Kremlinului în interiorul ţării, ceea ce a însemnat consolidarea ţării din punct de vedere economic, politic şi social. Acest lucru s-a întâmplat după ce Putin a reorganizat şi întărit aparatele de securitate, oferindu-i o capacitate mai mare de a domina oamenii, de a epura economia de influenţa străină şi de a construi un cult al personalităţii în rândul oamenilor.

Putin a anuţat în septembrie că vrea să se întoarcă la preşedinţia Rusiei în 2012 şi că a început stabilizarea obiectivelor sale pentru viitoarea sa domnie. El a spus că Rusia ar formaliza relaţiile sale cu fostele state sovietice, prin crearea unei Uniuni Eurasia (EuU); alte state sovietice au propus acest concept în urmă cu 10 ani, dar Rusia este acum în poziţia din care se poate începe implementarea sa. Rusi a va începe iteraţia acestui nou imperiu rus prin crearea unei uniuni între fostele state sovietice, bazându-se pe asociaţiile curente ale Moscovei: Uniunea Vamală, Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă. Acest lucru va permite EuU să cuprindă atât sfera economică, cât şi cea a securităţii.

Acest lucru ar putea plasa scena unei noi versiuni a Războiului Rece, deşi nu ar fi la fel de lungă durată ca şi cel precedent. Alt motiv de-al lui Putin pentru restabilirea unui fel de nou imperiu rus este că elştie că următoarea criză care va afecta Rusia o va împiedica să revină în plină forţă. Rusia este pe moarte.  Datele demografice ale ţării sunt cele mai grave alelumii, scăzând în mod constant după primul război mondial. Ratele natalităţii sunt mult sub ratele de deces şi are deja mai mulţi cetăţeni de peste 50 de ani decât are adolescenţi. Rusia ar putea fi o mare putere chiar şi fără o economie solidă, însă nicio ţară nu poate fi o putere mondială fără oameni. Acesta este motivul pentru care Putin încearcă să consolideze Rusia acum, înainte de a fi slăbită demografic. Cu toate acestea, ţinând seama de datele sale demografice, Rusia va putea să susţină în forţă rata creşterii economice pentru încă o nouă generaţie, cel puţin. Acest lucru înseamnă că în următorii câţiva ani vor fi, cel mai probabil, punctul culminant al Rusiei, care va fi marcat de revenirea ţării ca un imperiu regional şi o nouă confruntare cu adversarii lor mai vechi, SUA.”

Articolul integral poate fi accesat aici: Stratfor.com

Sursa foto: geopolitikon.wordpress.com

NATO

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

Published

on

© MAE

Reuniunea şefilor diplomaţiilor din ţările membre NATO, desfăşurată la Bucureşti, înseamnă “foarte mult” pentru prestigiul României, dar şi pentru securitatea ei, a declarat ministrul român al afacerilor externe, Bogdan Aurescu, subliniind că reuniunea ministerială aliată este unul dintre “cele mai importante evenimente” care au avut loc la Bucureşti în ultimii ani, fiind primul eveniment la nivel înalt pe care România îl găzduieşte după Summitul NATO din 2008, prima reuniune a miniştrilor de externe după Summitul de la Madrid, prima reuniune la care participă miniştrii de externe din Finlanda şi din Suedia, în calitate de state care urmează să adere la NATO, iar o altă premieră a reprezentat-o participarea ministrului de externe din Republica Moldova și găzduirea de către România a unei reuniuni G7 pentru prima dată.

“România îşi vede recunoscut la nivel internaţional profilul pe care îl are în Alianţa Nord-Atlantică şi care este un profil foarte bine conturat. România este un aliat foarte apreciat în interiorul NATO. În al doilea rând, este recunoscut angajamentul nostru puternic pentru valorile Alianţei Nord-Atlantice şi pentru obiectivele Alianţei. Aşa cum spunea şi domnul preşedinte, România a fost un participant extrem de activ, extrem de substanţial la foarte multe operaţii ale Alianţei, la foarte multe misiuni. România este un aliat pe care se poate conta. Aceasta este percepţia pe care în acest moment aliaţii o au faţă de România. (…) Eu cred că această reuniune înseamnă foarte mult pentru prestigiul României, dar înseamnă foarte mult, în termeni concreţi, pentru securitatea României. Eu cred că această reuniune aduce şi a adus deja mai multă securitate pentru România şi cetăţenii români”, a precizat Aurescu, în conferinţa de presă susţinută la finalul reuniunii miniştrilor afacerilor externe din statele membre NATO, desfăşurată marţi şi miercuri la Bucureşti, informează Agerpres.

El a subliniat că România se află “sub umbrela de securitate” a NATO, care este “cea mai puternică alianţă politico-militară” din istorie.

Aurescu a menţionat că, după agresiunea militară a Rusiei în Ucraina, prezenţa aliată s-a consolidat atât în nordul, cât şi în sudul Flancului Estic şi că au fost create grupurile de luptă. Pe teritoriul României există în jur de 5.000 de militari aliaţi, atât în cadrul Grupului de Luptă, cât şi prin prezenţa americană, subiecte despre care șeful diplomației române a discutat și cu omologul american Antony Blinken, aflat pentru prima dată într-o vizită în România.

“Summitul de la Madrid a adus în plus faţă de asta posibilitatea creşterii la nivel de brigadă, de la nivel de batalion, a Grupului de Luptă din România, în general a grupurilor de luptă de pe Flancul Estic, precum şi necesitatea de a avea trupe de reîntărire precis alocate fiecărui grup de luptă, deci fiecărui stat de pe Flancul Estic, la care se adaugă pre-poziţionarea de echipamente în statele din Flancul Estic. Noi trebuie în continuare să lucrăm – şi asta am atras atenţia în aceste zile colegilor din alianţă – trebuie să lucrăm pentru implementarea acestor decizii. Iar această implementare trebuie să aibă loc într-un ritm accelerat, având în vedere evoluţia de securitate din zonă, în aşa fel încât la Summitul de la Vilnius să putem înregistra cât mai multe progrese”, a spus Bogdan Aurescu.

Bogdan Aurescu a făcut referire şi la modul în care România a “obţinut” desfăşurarea acestei reuniuni la Bucureşti, menţionând că NATO are practica organizării “din când în când a unor reuniuni ministeriale şi în afara sediului” de la Bruxelles, iar aceste reuniuni “au întotdeauna o anumită semnificaţie” prin locul ales.

“Încă de la începutul lui 2021 am înaintat candidatura României pentru a găzdui această reuniune ministerială. Au existat demersuri diplomatice la nivelul statelor membre, demersuri diplomatice la nivelul Secretariatului internaţional, au existat demersuri pe care le-am făcut şi la nivel de ministru şi la nivel de ambasadori şi, într-un final, am reuşit să securizăm organizarea acestei reuniuni în România, în timpul anului 2022. După care a izbucnit războiul din Ucraina, atacul Federaţiei Ruse împotriva statului vecin, care a determinat luarea unei decizii în primăvara acestui an cu privire la desfăşurarea Ministerialei în România”, a afirmat el.

Conform şefului diplomaţiei române, a existat la un moment dat şi varianta organizării Ministerialei din România înaintea Summitului de la Madrid, însă “după o reflecţie mai serioasă” s-a considerat că este mai importantă organizarea acestei reuniuni în implementarea deciziilor Summitului de la Madrid. 

Vreme de trei zile, între 28 și 30 noiembrie, România a fost capitala diplomatică europeană și euroatlantică, în contextul în care Bucureștiul a fost gazda a două evenimente diplomatice de amploare la sfârșitul acestei luni, reuniunea miniștrilor afacerilor externe ai NATO și reuniunea liderilor Conferinței de Securitate de la München, fiind pentru prima dată când România a găzduit o ministerială de externe a Alianței Nord-Atlantice în timp ce tot pentru prima dată, reuniunea liderilor de la München a avut loc pe flancul estic al NATO.

Continue Reading

NATO

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

Published

on

© Republic of Turkey Ministry of Foreign Affairs/ Facebook

Suedia și Finlanda au făcut ”pași pozitivi” în lupta împotriva terorismului, o condiție pusă de Ankara pentru a da undă verde aderării lor la NATO, a apreciat miercuri ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, transmit AFP și Reuters, citate de Agerpres.

”Noul guvern din Suedia este mai determinat decât precedentul şi noi primim acest lucru cu satisfacţie (…) Au făcut schimbări legislative şi toate acestea constituie paşi pozitivi”, a declarat Cavusoglu într-o conferinţă de presă la Bucureşti, la finalul reuniunii miniştrilor de externe din statele NATO.

Acesta a amintit și de întâlnirea pe care a avut-o cu omologii suedez și finlandez în contextul ministerialei NATO de la București.

”Am avut o întâlnire foarte bună ieri (…) Trebuie să spun că, după această reuniune, am simţit progrese”, a dat asigurări ministrul suedez Tobias Billstrom, precizând că se va deplasa în curând la Ankara pentru a pleda din nou în favoarea primirii ţării sale în NATO.

Cavusoglu a adăugat totuşi că, în pofida ”declaraţiilor frumoase şi a unei bune determinări” din partea celor două ţări nordice, Turcia aşteaptă în continuare ”măsuri concrete”.

”Nu am văzut încă măsuri concrete în domenii precum extrădarea criminalilor, îngheţarea activelor grupărilor teroriste şi stoparea activităţilor lor. Da, au existat paşi pozitivi, precum schimbări legislative, dar trebuie să vedem aplicarea lor”, a spus ministrul turc.

Schimbările legislative la care face trimitere oficialul de la Ankara sunt cele adoptate recent de Suedia, care a decis să-și modifice Constituția prin introducerea a unor măsuri mai dure împotriva terorismului, pentru a debloca astfel intrarea sa în NATO.

Să nu uităm că Suedia și Finlanda aspiră să devină membre ale Alianței, dar parcursul către atingerea acestui obiectiv a fost inițial blocal de Ankara, invocând presupusul sprijin al celor două țări nordice pentru ”organizaţii teroriste”.

Helsinki şi Stockholm au respins aceste acuzaţii şi, la sfârşitul lui iunie, cele trei ţări au semnat un memorandum de înţelegere pentru a aborda această problemă, astfel că, șefii de stat sau de guvern ai statelor membre NATO, reuniți în cadrul summitului de la Madrid, au invitat Finlanda și Suedia, prin declarația finală, să devină membre ale Alianței.

Citiți și: 
Erdogan: Turcia își “dorește sincer” ca Suedia să adere la NATO. Premierul suedez asigură că va respecta toate obligațiile asumate față de Turcia

Potrivit prevederilor, toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, cele două țări să poată beneficia de prevederile Articolului 5, ce funcționează sub principiul unui răspuns colectiv în cazul în care unul dintre membri este atacat.

Conform Adunării Parlamentare a NATO, statele care mai trebuie să parcurgă această procedură legislativă sunt Ungaria și Turcia.

Dacă Ankara șovăie, Budapesta, prin vocea premierului Viktor Orban, a anunțat că Parlamentul va ratifica aderarea Finlandei și Suediei la NATO la începutul anului viitor.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Șeful diplomației americane, mesaj de la București: SUA colaborează cu parteneri din întreaga lume pentru a ”contracara influența malignă a Rusiei”

Published

on

© [State Department photo by Ronny Przysucha/Public Domain]

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a susținut o conferință de presă la București în urma reuniunii miniștrilor de externe ai NATO, prilej cu care a trasmis ferm că SUA vor susține în continuare sprijinul colectiv pentru Ucraina, pledând pentru o colaborare consolidată cu parteneri din întreaga lume pentru a ”contracara influența malignă a Rusiei.”

„Vom continua să dovedim că Putin greşeşte. Asta vreau să spun tare şi aşa au spus toate ţările aliate, aici, la Bucureşti, în mod tare şi ferm. Stăm alături de poporul ucrainean. Susţinem Ucraina cu orice preţ pentru aliaţi, pentru că inacţiunea ar avea un cost şi mai ridicat dacă am ceda în faţa agresiunii Rusiei, care vrea să redeseneze frontierele cu forţa, să intervină brutal, ne ameninţă securitatea tuturor, ceea ce va avea consecinţe în Europa şi în întreaga lume”, a subliniat şeful diplomaţiei americane, potrivit Agerpres.

De asemenea, acesta a subliniat că sprijinul nu va continua doar pe parcursul acestei ierni: „Aşa că mesajul care reiese din întâlnirile noastre de până acum este acesta: hotărârea noastră colectivă de a sprijini Ucraina este şi va continua să fie de fier acum, pe parcursul întregii ierni şi atât timp cât va fi nevoie până când Ucraina va învinge”.

Totodată, oficialul american a reamintit că rămâne esențial conceptul strategic, adoptat la summitul de la Madrid: „Este proiectul NATO pentru a face față provocărilor unei noi realități de securitate. Colaborăm cu parteneri din întreaga lume pentru a contracara influența malignă a Rusiei și pentru a da putere guvernelor și societății civile să construiască societăți reziliente”, a mai transmis Blinken într-un mesaj pe contul de Twitter. 


Citiți și: Bogdan Aurescu: Vizita lui Antony Blinken în România este “istorică”. Parteneriatul Strategic cu SUA, pilon-cheie al politicii externe și de securitate a României

Vreme de trei zile, între 28 și 30 noiembrie, România a fost capitala diplomatică europeană și euroatlantică, în contextul în care Bucureștiul a fost gazdă a două evenimente diplomatice de amploare la sfârșitul acestei luni, reuniunea miniștrilor afacerilor externe ai NATO și reuniunea liderilor Conferinței de Securitate de la München, fiind pentru prima dată când România găzduiește o ministerială de externe a Alianței Nord-Atlantice în timp ce tot pentru prima dată, reuniunea liderilor de la München are loc pe flancul estic al NATO.

Citiți și: Miniștrii de externe din NATO au adoptat Declarația de la București, “aproape de țărmul Mării Negre, reafirmând deciziile summitului din 2008” privind aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei

 

 

Continue Reading

Facebook

NATO8 hours ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

ROMÂNIA12 hours ago

Bogdan Aurescu: Profilul României în NATO și contribuțiile la contracararea efectelor războiului Rusiei în Ucraina au avut un rol important în discuțiile privind aderarea la Schengen

NATO12 hours ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Ucraina: Comisia Europeană alocă 5,5 milioane de euro pentru cazarea în siguranță a persoanelor care fug de război

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Șeful diplomației americane, mesaj de la București: SUA colaborează cu parteneri din întreaga lume pentru a ”contracara influența malignă a Rusiei”

NATO12 hours ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO12 hours ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

U.E.13 hours ago

Josep Borrell participă în Polonia la Consiliul ministerial al OSCE, unde va vizita și Misiunea de asistență militară a UE pentru Ucraina

CONSILIUL UE13 hours ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, mulțumește președinției cehe a Consiliului UE pentru sprijinul acordat aderării țării noastre la Schengen

NATO13 hours ago

Mircea Geoană: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București, o nouă piatră la proiectul unei Românii aflate în centrul și nu la periferia Europei

NATO8 hours ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO12 hours ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO12 hours ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO12 hours ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO13 hours ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI15 hours ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL1 day ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO1 day ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO1 day ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO2 days ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

Team2Share

Trending