Connect with us

U.E.

Studiile de impact ale Comisiei Europene dovedesc contribuția însemnată a programului Erasmus+ pentru dezvoltarea personală și profsională a studenților și internaționalizarea universităților

Published

on

© European Commission/Instagram

Noi dovezi arată că programul Erasmus+ le permite studenților să aibă mai mult succes în viața lor personală și profesională și ajută universitățile să devină mai inovatoare, în conformitate cu două noi studii independente publicate astăzi, 20 mai, de Comisia Europeană.

Între 2014 și 2018, peste 2 milioane de studenți și de cadre didactice din învățământul superior au beneficiat de o perioadă de învățare, formare sau predare în străinătate în cadrul programului Erasmus+. În aceeași perioadă, aproape 1 000 de parteneriate strategice Erasmus+ între instituții de învățământ superior și 93 de alianțe ale cunoașterii între universități și întreprinderi au beneficiat de finanțare din partea UE. Peste 40 % din aceste parteneriate și alianțe au format studenți și cadre didactice universitare în vederea dobândirii de competențe orientate spre viitor în domenii precum mediul și schimbările climatice, energia și resursele, aspectele digitale (TIC și competențe digitale) și spiritul antreprenorial.

Aceste două studii pe scară largă, care se bazează pe feedback-ul primit de la aproape 77 000 de studenți și membri de personal, precum și de la peste 500 de organizații, măsoară și analizează impactul programului Erasmus+ asupra principalilor săi beneficiari. Rezultatele arată cum îi ajută acest program al UE pe tinerii europeni să se pregătească pentru noua era digitală  și să avanseze în viitoarea lor carieră. Erasmus+ stimulează, de asemenea, capacitatea de inovare a universităților, implicarea lor la nivel internațional și capacitatea lor de a răspunde nevoilor pieței forței de muncă.

Principalele constatări ale studiilor sunt următoarele:

Erasmus+ îi ajută pe studenți să își descopere cariera pe care și-o doresc și să obțină un loc de muncă mai rapid

Peste 70 % dintre foștii studenți Erasmus+ afirmă că înțeleg mai bine ceea ce doresc să facă în cariera lor viitoare atunci când se întorc din străinătate. Experiența lor în străinătate le permite, de asemenea, să își reorienteze studiile astfel încât acestea să corespundă mai bine ambițiilor lor. Studiul de impact privind învățământul superior arată, de asemenea, că 80 % dintre aceștia au fost angajați în termen de trei luni de la absolvire, iar 72 % au declarat că experiența în străinătate i-a ajutat să obțină primul loc de muncă. Nouă din zece foști studenți Erasmus+ au declarat că utilizează competențele și experiențele dobândite în străinătate în activitatea lor zilnică. Erasmus+ abordează problema decalajelor între competențe și cererea pieței, punând accentul pe dezvoltarea competențelor non-tehnice și interdisciplinare de care au nevoie întreprinderile.

Erasmus+ accentuează sentimentul de apartenență la Uniunea Europeană

Peste 90 % din studenții Erasmus+ își îmbunătățesc, de asemenea, capacitatea de a lucra și de a colabora cu persoane din culturi diferite și consideră că au o identitate europeană. Programul a avut cel mai mare impact asupra studenților care erau mai puțin convinși în legătură cu UE înainte de a participa la programul de schimb și asupra studenților care au petrecut timp într-o țară mai diferită din punct de vedere cultural de țara lor. Dintre toți studenții Erasmus+, cei care provin din Europa de Est se identifică cel mai mult cu UE. 

Erasmus+ sprijină transformarea digitală și incluziunea socială

Datorită proiectelor de cooperare Erasmus+, majoritatea universităților participante sunt mai bine pregătite pentru transformarea digitală. Utilizarea noilor tehnologii și a metodelor inovatoare de predare și învățare contribuie la consolidarea cooperării internaționale și a capacității de inovare a acestora. Cadrele didactice universitare care au participat la programul Erasmus+ sunt mai dornice să implice în cursurile lor personal din întreprinderi decât colegii lor care nu au participat la programe de mobilitate (aproximativ 60 %, în comparație cu 40 %). Peste 80 % din cadrele didactice universitare raportează că experiența dobândită în străinătate a condus la dezvoltarea unor programe de învățământ mai inovatoare. Mai mult decât atât, două din trei universități participante au declarat că proiectele la nivelul UE contribuie, de asemenea, la sporirea incluziunii sociale și a nediscriminării în învățământul superior.

Din studii reiese și faptul că foștii studenți Erasmus+ sunt mai mulțumiți de locurile lor de muncă în comparație cu cei care nu au mers în străinătate. Aceștia au, de asemenea, o carieră mai internațională și au de aproape două ori mai multe șanse să lucreze în străinătate. Erasmus+ sprijină, de asemenea, spiritul antreprenorial. Unul din patru proiecte de cooperare a contribuit la educația antreprenorială și a consolidat spiritul antreprenorial. O treime din proiecte au contribuit la crearea de spin-off-uri și de întreprinderi nou-înființate.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Conferința privind Viitorul Europei: Statele membre doresc reprezentarea echilibrată a celor trei instituții principale ale UE și implicarea parlamentelor naționale în organizarea și desfășurarea procesului de reflecție

Published

on

© Council of the European Union

Miniștrii afacerilor europene din statele membre doresc o reprezentare echilibrată a celor trei instituții principale ale UE și implicarea deplină a parlamentelor naționale în organizarea și desfășurarea Conferinței privind Viitorul Europei, se arată într-un comunicat ulterior întrunirii Consiliului Afaceri Generale. 

În cadrul reuniunii de la Bruxelles, miniștrii au făcut schimb de opinii cu privire la propunerea legată de Conferința privind Viitorul Europei, care va începe în 2020 și se va încheia în 2022.

Consiliul European a luat în considerare ideea unei astfel de conferințe în cadrul reuniunii sale din 12 decembrie 2019 și a solicitat președinției croate a Consiliului să lucreze pentru definirea unei poziții privind conținutul, sfera de aplicare, compoziția și funcționarea conferinței și să coopereze, pe această bază, cu Parlamentul European și cu Comisia.

În cadrul discuției, miniștrii au subliniat importanța punerii cetățenilor în centrul conferinței și concentrarea pe probleme care contează cu adevărat pentru ei.

După cum s-a subliniat în concluziile Consiliului European din decembrie, ar trebui să se acorde prioritate implementării Agendei strategice pentru anii 2019-2024 și furnizării de rezultate concrete. Conferința ar trebui să contribuie la dezvoltarea politicilor UE pe termen mediu și lung pentru a aborda mai bine provocările cu care se confruntă Europa. Astfel, bazat pe succesul dialogurilor cetățenești care au avut loc în ultimii doi ani, procesul ar trebui să implice o gamă largă de părți interesate și organizații pentru a se asigura că diversitatea de opinie este bine reprezentată.

„Cetățenii trebuie să fie în centrul discuțiilor despre viitorul Europei – despre modul în care putem aborda provocările actuale și viitoare și tipul de de Europă pe care ne-o dorim. Conferința despre viitorul Europei va oferi o oportunitate valoroasă de a reflecta asupra acestor probleme. Este important să ascultăm opinii diferite într-un mod care să creeze încredere și să asigure de faptul că UE îndeplinește în mod eficient așteptările cetățenilor”, a declarat Andreja Metelko-Zgombić, secretar de stat croat pentru afaceri europene

Miniștrii și-au exprimat, de asemenea, opiniile cu privire la organizarea în detaliu a conferinței. Majoritatea acestora au subliniat necesitatea de a asigura o reprezentare echilibrată a celor trei instituții ale UE și de a implica pe deplin parlamentele naționale. Mai mulți miniștri și-au exprimat preferința pentru o guvernanță relaxată și simplă a procesului conferinței.

Președinția a concluzionat că discuțiile vor continua după ședința Consiliului în vederea definirii poziției Consiliului cu privire la eveniment și la colaborarea cu celelalte instituții ale UE.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Cum se modifică configurația politică a Parlamentului European după ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană: Popularii europeni vor fi principalii câștigători de pe urma Brexitului, în vreme ce Verzii, socialiștii și liberalii vor fi afectați

Published

on

Plecarea europarlamentarilor britanici ca urmare a ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană la 31 ianuarie va determina o schimbare a configurației Parlamentului European, care a deveni mai suplu, numărul membrilor săi scăzând cu 73 de locuri, informează AFP, citat de Agerpres.

În vreme ce dreapta va avea de câștigat, liberalii, Verzii și socialiștii vor fi afectați Brexit, fiind nevoiți să își îndrepte privirile către eurodeputații neafiliați.

Astfel, după retragerea Regatului Unit din UE, Parlamentul European se va restrânge de la 751 la 705, lăsând loc pentru posibile noi state membre.

Doar 27 din cele 73 de locuri vacantate în urma Brexitului vor fi redistribuite, restul de 46 fiind rezervate pentru noile state membre care vor adera la Uniunea Europeană.

Cel mai mare câștigător al acestui ”divorț” , ce are loc după aproape jumătate de secol, este Grupul Partidului Popular European (PPE).

Conservatorii britanici s-au desprins de PPE în urmă cu zece ani, în mai 2009, pentru a înființa un grup separat, și anume Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR), alături de formațiunea cehă ODS și Partidul Lege și Justiție (PiS) din Polonia.

Prin urmare, dreapta pro-europeană nu va pierde niciun loc. Din contră, aceasta va recupera cinci locuri în urma redistribuirii, ajungând la 187 de mandate, reconfirmându-și astfel poziția de formațiune indispensabilă pentru formarea unei majorități.

Cei mai mulți membri ai Legislativului european în urma ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană aparțin Partidului Brexit, al lui Nigel Farage, 27 la număr (23 neafiliați și patru membri ai Grupului ECR).

În acest context, cei 26 de europarlamentari britanici care nu făceau parte din niciun grup vor părăsi Parlamentul European, lucru ce va duce la scăderea numărului eurodeputaților neafiliați la jumătate, de la 52.

© www.europarl.europa.eu

Socialiștii, a doua familie politică din Legislativul european, cu 154 de membri, pierde zece europarlamentari, dar câștigă alți patru, ajungând la 148 de membri.

© www.europarl.europa.eu

Grupul politic Renew Europe, a treia forță politică, cu 107 membri în prezent, pierde 17 eurodeputați liberal-democrați britanici, dar câștigă alte șase mandate, astfel că, după Brexit, rezultatul va fi de 97 de eurodeputați.

© www.europarl.europa.eu

Grupul Verzilor pierde pe toate fronturile. În prezent, a patra forță politică în Parlament, cu 74 de membri, vor pierde după Brexit 7 eurodeputați, ajungând la 67 de europarlamentari.

© www.europarl.europa.eu

Astfel, grupul de extremă dreapta Identitate și Democrație, îi va lua locul în clasament, care va avea după Brexit 76 de membri, de la 73, cu trei mai mulți față de numărul pe care îl deține în prezent.

Grupul ECR va fi al şaselea din Parlamentul European, cu 58 de membri, după plecarea a 8 eurodeputați britanici, iar Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică, cu 40 de membri, se va plasa pe a şaptea poziţie în Parlamentul European, după ce britanica Martina Anderson va părăsi postul de eurodeputat.

© www.europarl.europa.eu

© www.europarl.europa.eu

Cei 27 de noi europarlamentari după Brexit sunt cinci francezi, cinci spanioli, trei italieni, trei olandezi, doi irlandezi şi câte un polonez, român, suedez, austriac, croat, danez, finlandez, estonian şi slovac.

Victor Negrescu, președintele PES activists România, va deveni al 33-lea eurodeputat din delegația română în Parlamentul European și al 11-lea membru al delegației române din cadrul grupului S&D după retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Săptămânile care urmează plecării britanicilor ar putea fi marcate de alte evenimente.

La 3 februarie, PPE trebuie să decidă dacă exclude sau nu din rândurile sale partidul Fidesz, al premierului ungar Viktor Orban, pentru a sancţiona astfel încălcările statului de drept. Fidesz are în prezent 14 eurodeputaţi.

Premierul Viktor Orban a declarat la 17 ianuarie că partidul Fidesz a fost la ”un pas” să părăsească PPE, justificând că majoritatea acestei familii politice ”ne-a trădat”.

Acesta a avertizat că “va trebui să lansăm o mişcare europeană creştin-democrată”, dacă PPE nu va sprijini Ungaria.

Pentru crearea unui grup europarlamentar este nevoie de minimum 25 de aleşi, reprezentând cel puţin un sfert dintre statele membre.

Continue Reading

U.E.

Epidemia de coronavirus: Uniunea Europeană a activat mecanismul de alertă rapidă

Published

on

Uniunea Europeană a activat marți sistemul intern de alertă rapidă, pentru a distribui informațiile despre răspândirea coronavirusului apărut în China, după ce s-au semnalat îmbolnăviri în Franța și Germania, anunță DPA, citat de Agerpres.

Purtătoarea de cuvânt al Comisiei Europene a anunțat că discuții pe această temă urmează să aibă loc miercuri între comisarii europeni. Aceasta a precizat că Centrul Uniunii Europene de coordonare a reacției la situații de urgență dialoghează cu statele membre.

În China, epidemia de coronavirus a făcut peste o sută de morți iar autoritățile au confirmat aproape două mii de noi infecții. Oficial, numărul total al celor infectați se ridică acum la 4.500.

Între timp, țările vecine Mongolia, Coreea de Nord și Kirghistan-ul și-au închis granițele cu China în timp ce Hong Kong și Malaysia au anunțat că nu mai permit intrarea în țară a persoanelor care vin din provincia Hubei, considerată epicentrul epidemiei.

Germania a anunțat luni primul caz de coronavirus, potrivit Politico Europe. 

Autoritățile bavareze au precizat că un bărbat de 33 de ani a fost infectat de o colegă chineză din Shanghai, când cei doi au participat la un workshop organizat săptămâna trecută de compania unde lucrează.

Femeia a fost vizitată de părinții săi care trăiesc în regiunea Wuhan înainte de a participa la workshop. Aceasta a începtul să se simtă rău pe 23 ianuarie, iar testele pentru coronavirus au ieșit pozitive.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending