Connect with us

U.E.

Studiile de impact ale Comisiei Europene dovedesc contribuția însemnată a programului Erasmus+ pentru dezvoltarea personală și profsională a studenților și internaționalizarea universităților

Published

on

© European Commission/Instagram

Noi dovezi arată că programul Erasmus+ le permite studenților să aibă mai mult succes în viața lor personală și profesională și ajută universitățile să devină mai inovatoare, în conformitate cu două noi studii independente publicate astăzi, 20 mai, de Comisia Europeană.

Între 2014 și 2018, peste 2 milioane de studenți și de cadre didactice din învățământul superior au beneficiat de o perioadă de învățare, formare sau predare în străinătate în cadrul programului Erasmus+. În aceeași perioadă, aproape 1 000 de parteneriate strategice Erasmus+ între instituții de învățământ superior și 93 de alianțe ale cunoașterii între universități și întreprinderi au beneficiat de finanțare din partea UE. Peste 40 % din aceste parteneriate și alianțe au format studenți și cadre didactice universitare în vederea dobândirii de competențe orientate spre viitor în domenii precum mediul și schimbările climatice, energia și resursele, aspectele digitale (TIC și competențe digitale) și spiritul antreprenorial.

Aceste două studii pe scară largă, care se bazează pe feedback-ul primit de la aproape 77 000 de studenți și membri de personal, precum și de la peste 500 de organizații, măsoară și analizează impactul programului Erasmus+ asupra principalilor săi beneficiari. Rezultatele arată cum îi ajută acest program al UE pe tinerii europeni să se pregătească pentru noua era digitală  și să avanseze în viitoarea lor carieră. Erasmus+ stimulează, de asemenea, capacitatea de inovare a universităților, implicarea lor la nivel internațional și capacitatea lor de a răspunde nevoilor pieței forței de muncă.

Principalele constatări ale studiilor sunt următoarele:

Erasmus+ îi ajută pe studenți să își descopere cariera pe care și-o doresc și să obțină un loc de muncă mai rapid

Peste 70 % dintre foștii studenți Erasmus+ afirmă că înțeleg mai bine ceea ce doresc să facă în cariera lor viitoare atunci când se întorc din străinătate. Experiența lor în străinătate le permite, de asemenea, să își reorienteze studiile astfel încât acestea să corespundă mai bine ambițiilor lor. Studiul de impact privind învățământul superior arată, de asemenea, că 80 % dintre aceștia au fost angajați în termen de trei luni de la absolvire, iar 72 % au declarat că experiența în străinătate i-a ajutat să obțină primul loc de muncă. Nouă din zece foști studenți Erasmus+ au declarat că utilizează competențele și experiențele dobândite în străinătate în activitatea lor zilnică. Erasmus+ abordează problema decalajelor între competențe și cererea pieței, punând accentul pe dezvoltarea competențelor non-tehnice și interdisciplinare de care au nevoie întreprinderile.

Erasmus+ accentuează sentimentul de apartenență la Uniunea Europeană

Peste 90 % din studenții Erasmus+ își îmbunătățesc, de asemenea, capacitatea de a lucra și de a colabora cu persoane din culturi diferite și consideră că au o identitate europeană. Programul a avut cel mai mare impact asupra studenților care erau mai puțin convinși în legătură cu UE înainte de a participa la programul de schimb și asupra studenților care au petrecut timp într-o țară mai diferită din punct de vedere cultural de țara lor. Dintre toți studenții Erasmus+, cei care provin din Europa de Est se identifică cel mai mult cu UE. 

Erasmus+ sprijină transformarea digitală și incluziunea socială

Datorită proiectelor de cooperare Erasmus+, majoritatea universităților participante sunt mai bine pregătite pentru transformarea digitală. Utilizarea noilor tehnologii și a metodelor inovatoare de predare și învățare contribuie la consolidarea cooperării internaționale și a capacității de inovare a acestora. Cadrele didactice universitare care au participat la programul Erasmus+ sunt mai dornice să implice în cursurile lor personal din întreprinderi decât colegii lor care nu au participat la programe de mobilitate (aproximativ 60 %, în comparație cu 40 %). Peste 80 % din cadrele didactice universitare raportează că experiența dobândită în străinătate a condus la dezvoltarea unor programe de învățământ mai inovatoare. Mai mult decât atât, două din trei universități participante au declarat că proiectele la nivelul UE contribuie, de asemenea, la sporirea incluziunii sociale și a nediscriminării în învățământul superior.

Din studii reiese și faptul că foștii studenți Erasmus+ sunt mai mulțumiți de locurile lor de muncă în comparație cu cei care nu au mers în străinătate. Aceștia au, de asemenea, o carieră mai internațională și au de aproape două ori mai multe șanse să lucreze în străinătate. Erasmus+ sprijină, de asemenea, spiritul antreprenorial. Unul din patru proiecte de cooperare a contribuit la educația antreprenorială și a consolidat spiritul antreprenorial. O treime din proiecte au contribuit la crearea de spin-off-uri și de întreprinderi nou-înființate.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Președintele Franței îl acuză pe omologul brazilian Jain Bolsanaro că ”a mințit” cu privire la angajamentele climatice. Franța anunță că se opune acordului de liber schimb UE-Mercosur din cauza incendiilor din Pădurea Amazoniană

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat vineri că se va opune tratatului de liber schimb UE-Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay), după ce l-a acuzat în prealabil pe omologul său brazilian Jair Bolsanaro că a ”mințit” cu privire la angajamentele asumate în favoarea mediului, a indicat Palatul Elysée, transmite agenţia Belga, preluată de cotidianul La Libre Belgique în ediţia online, potrivit Agerpres.

”Ţinând cont de atitudinea Braziliei din ultimele săptămâni, preşedintele Republicii nu poate decât să constate că preşedintele Bolsonaro l-a minţit la summitul (G20) de la Osaka”, afirmă Palatul Elysée, apreciind că ”preşedintele Bolsonaro a decis să nu-şi respecte angajamentele climatice şi să nu se angajeze în materie de biodiversitate”.

Citiți și: 
”Moment istoric” anunțat de Jean-Claude Juncker la G20: După două decenii de negocieri, UE și țările Mercosur au încheiat unul dintre cele mai mari acorduri comerciale de pe planetă

”În aceste condiţii, Franţa se opune acordului Mercosur în situaţia actuală”, afirmă Administrația Prezidențială franceză.

Pe fondul unei condamnări tot mai mari la nivel mondial, preşedintele Braziliei, Jair Bolsonaro, a declarat vineri că ar putea mobiliza armata pentru a ajuta la stingerea unui număr record de incendii care se răspândesc în pădurea amazoniană, informează Digi24.

Incendiile de pădure care se propagă rapid în Amazonia sunt pe care să devină subiect diplomatic major.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a cărui țară deține președinția rotativă a G7, a spus joi că numărul record de incendii din Pădurea Amazoniană reprezintă o ”criză internațională”, care trebuie să fie printre principalele subiecte abordate în cadrul summitului primelor șapte economii mondiale, ce va avea loc în perioada 24-26 august în orașul francez Biarritz.

”Casa noastră arde. La propriu. Pădurea Amazoniană, plămânii care produc 20% din oxigenul planetei noastre, ard”, a scris Emmanuel Macron pe Twitter.

O reacție a venit și din partea secretarului general al ONU, Antonio Guterres, care a spus că este ”profund preocupat” de incendiile din Amazon.

”În mijlocul crizei climatice globale, nu ne putem permite mai multe daune unei surse majore de oxigen și biodiversitate. Amazonul trebuie protejat”, a spus el.

Pădurea amazoniană produce aprozimativ 20% din oxigenul Planetei și este adesea numită ”plămânul Lumii”. Conform WWF, dacă va fi distrusă irevocabil, ar putea să emită carbon în loc de oxigen, și asta ar duce la schimbarea majoră a climei globale.

Continue Reading

U.E.

Premierul britanic Boris Johnson, mesaj pentru migranții care traveresează ilegal Canalul Mânecii: Vă vom trimite înapoi. Marea Britanie nu ar trebui privită ca un loc unde poţi automat să vii şi să încalci legea

Published

on

Marea Britanie îi va trimite înapoi pe migranții care încearcă să traverseze ilegal Canalul Mânecii din Franța, a specificat vineri prim-ministrul Regatului Unit Boris Johnson, informează Reuters, citat de Agerpres.

”Vă vom trimite înapoi”, a afirmat Johnson, întrebat de presă care este mesajul său către migranţii ilegali după ce autorităţile au interceptat o ambarcaţiune în largul litoralului sudic al Angliei.

”Marea Britanie nu ar trebui privită ca un loc unde poţi automat să vii şi să încalci legea încercând să ajungi în mod ilegal”, a punctat Johnson.

Conform BBC, ministrul britanic de interne Priti Patel va purta discuții cu omologul său fracez după ce mai lut de 60 de migranți au încercat joi să traverseze Canalul Mânecii.

Patru bărci au fost interceptate de paza de coastă în largul comitatului Kent, iar două au debarcat pe o plajă din Sussex.

Alte două ambarcaţiuni de cauciuc, în care se aflau 19 adulţi, 10 copii şi un bebeluş, au fost oprite de autorităţile franceze.

Mai mult de 900 de persoane, printre care cel puţin 80 de copii, au trecut Canalul Mânecii la bordul unor ambarcaţiuni de mici dimensiuni în acest an.

Potrivit Ministerului de Interne, 65 de persoare au ajuns ilegal cu ambarcațiuni de mici dimensiuni au fost returnate în ţări europene în acest an.

Continue Reading

U.E.

Cancelarul german Angela Merkel aduce un omagiu ”lanțului uman baltic” cu ocazia celei de-a 30-a aniversări: A fost un pas impresionant către libertate şi democraţie în nordul, centrul şi estul Europei

Published

on

Cancelarul german, Angela Merkel, a adus joi un omagiu demonstranților care acum 30 de ani formau așa-numitul ”lanț uman baltic”, protestând împotriva Uniunii Sovietice cu ocazia celei de-a 50-a aniversări a pactului de neagresiune dintre URSS și Germania nazistă, cel care a condus la ocupația sovietică a statelor baltice, informează Radio Free Europe.

Într-un mesaj video difuzat la o conferință de presă ce a avut loc în capitala letonă, Riga, Merkel a spus că ”Lanţul Baltic a fost un pas impresionant şi important către libertate şi democraţie în nordul, centrul şi estul Europei”.

”Lanţul Baltic arată cât de mult pot face oamenii prin mijloace paşnice atunci când sunt împreună”, a mai spus Merkel, completând că protestatarii au fost un ”exemplu şi o inspiraţie pentru toţi europenii”.

La 23 august 1989, în jur de 2 milioane de persoane în Estonia, Letonia şi Lituania şi-au unit mâinile pentru a forma un lanţ uman de 600 de kilometri care s-a întins între cele trei capitale – Tallinn via Riga până la Vilnius.

Lanţul a fost format pentru a protesta împotriva Uniunii Sovietice cu ocazia celei de-a 50-a aniversări a semnării pactului de neagresiune dintre Uniunea Sovietică şi Germania nazistă, ceea ce a condus efectiv la ocupaţia sovietică a balticilor.

Și Uniunea Europeană a marcat acest eveniment istoric prin mai multe postări pe pagina de Facebook și Instagram a Comisiei Europene.

”O Europă liberă nu este un dat, ci o alegere, în fiecare zi”, a precizat Executivul european în postări publicate pe cele două rețele de socializare.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

A free Europe is not a given but a choice, every day. 1️⃣ single day, 2️⃣ anniversaries. . 3️⃣0️⃣ years ago, the Baltic Way brought together around 2 million people from 🇱🇻 Latvia, 🇱🇹 Lithuania and 🇪🇪 Estonia standing for freedom, democracy, and human rights. On this day, they formed a human chain of 600 kilometres for the Baltic States’ independence. Ever since, it became an examplary model for democratic movements elsewhere in the world. . 8️⃣0️⃣ years ago, a dark chapter was opened in European history with the signature of the Molotov-Ribbentrop pact between Nazi Germany and the Soviet Union. On Europe-Wide Day of Remembrance for the victims of all totalitarian and authoritarian regimes, we must keep their memories alive to inspire and guide new generations in defending fundamental rights, the rule of law and democracy. . @EiropasKomisija @europoskomisija @euroopakomisjon #BalticWay30 #RemembranceDay #EUHistory #EU #EuropeanUnion #BalticWay #StrongerTogether #NeverForget #WeRemember #Peace

O postare distribuită de European Commission 🇪🇺 (@europeancommission) pe

La 80 de ani de la semnarea protocolului secret al pactului Ribbentrop-Molotov, în care era stipulat că Uniunea Sovietică şi Germania ”au discutat în deplină confidenţialitate chestiunea delimitării sferelor de interese de ambele părţi ale Europei de Est”, guvernul rus a decis să-l publice şi să fie expus de Arhiva Federală.

Tot cu această ocazie, miniștrii afacerilor externe din Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și România au semnat vineri o declarație comună în care fac apel la guvernele tuturor țărilor europene să ofere atât sprijin moral, cât și material pentru investigațiile în curs ce vizează regimurile totalitare.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending