Connect with us

U.E.

Studiile de impact ale Comisiei Europene dovedesc contribuția însemnată a programului Erasmus+ pentru dezvoltarea personală și profsională a studenților și internaționalizarea universităților

Published

on

© European Commission/Instagram

Noi dovezi arată că programul Erasmus+ le permite studenților să aibă mai mult succes în viața lor personală și profesională și ajută universitățile să devină mai inovatoare, în conformitate cu două noi studii independente publicate astăzi, 20 mai, de Comisia Europeană.

Între 2014 și 2018, peste 2 milioane de studenți și de cadre didactice din învățământul superior au beneficiat de o perioadă de învățare, formare sau predare în străinătate în cadrul programului Erasmus+. În aceeași perioadă, aproape 1 000 de parteneriate strategice Erasmus+ între instituții de învățământ superior și 93 de alianțe ale cunoașterii între universități și întreprinderi au beneficiat de finanțare din partea UE. Peste 40 % din aceste parteneriate și alianțe au format studenți și cadre didactice universitare în vederea dobândirii de competențe orientate spre viitor în domenii precum mediul și schimbările climatice, energia și resursele, aspectele digitale (TIC și competențe digitale) și spiritul antreprenorial.

Aceste două studii pe scară largă, care se bazează pe feedback-ul primit de la aproape 77 000 de studenți și membri de personal, precum și de la peste 500 de organizații, măsoară și analizează impactul programului Erasmus+ asupra principalilor săi beneficiari. Rezultatele arată cum îi ajută acest program al UE pe tinerii europeni să se pregătească pentru noua era digitală  și să avanseze în viitoarea lor carieră. Erasmus+ stimulează, de asemenea, capacitatea de inovare a universităților, implicarea lor la nivel internațional și capacitatea lor de a răspunde nevoilor pieței forței de muncă.

Principalele constatări ale studiilor sunt următoarele:

Erasmus+ îi ajută pe studenți să își descopere cariera pe care și-o doresc și să obțină un loc de muncă mai rapid

Peste 70 % dintre foștii studenți Erasmus+ afirmă că înțeleg mai bine ceea ce doresc să facă în cariera lor viitoare atunci când se întorc din străinătate. Experiența lor în străinătate le permite, de asemenea, să își reorienteze studiile astfel încât acestea să corespundă mai bine ambițiilor lor. Studiul de impact privind învățământul superior arată, de asemenea, că 80 % dintre aceștia au fost angajați în termen de trei luni de la absolvire, iar 72 % au declarat că experiența în străinătate i-a ajutat să obțină primul loc de muncă. Nouă din zece foști studenți Erasmus+ au declarat că utilizează competențele și experiențele dobândite în străinătate în activitatea lor zilnică. Erasmus+ abordează problema decalajelor între competențe și cererea pieței, punând accentul pe dezvoltarea competențelor non-tehnice și interdisciplinare de care au nevoie întreprinderile.

Erasmus+ accentuează sentimentul de apartenență la Uniunea Europeană

Peste 90 % din studenții Erasmus+ își îmbunătățesc, de asemenea, capacitatea de a lucra și de a colabora cu persoane din culturi diferite și consideră că au o identitate europeană. Programul a avut cel mai mare impact asupra studenților care erau mai puțin convinși în legătură cu UE înainte de a participa la programul de schimb și asupra studenților care au petrecut timp într-o țară mai diferită din punct de vedere cultural de țara lor. Dintre toți studenții Erasmus+, cei care provin din Europa de Est se identifică cel mai mult cu UE. 

Erasmus+ sprijină transformarea digitală și incluziunea socială

Datorită proiectelor de cooperare Erasmus+, majoritatea universităților participante sunt mai bine pregătite pentru transformarea digitală. Utilizarea noilor tehnologii și a metodelor inovatoare de predare și învățare contribuie la consolidarea cooperării internaționale și a capacității de inovare a acestora. Cadrele didactice universitare care au participat la programul Erasmus+ sunt mai dornice să implice în cursurile lor personal din întreprinderi decât colegii lor care nu au participat la programe de mobilitate (aproximativ 60 %, în comparație cu 40 %). Peste 80 % din cadrele didactice universitare raportează că experiența dobândită în străinătate a condus la dezvoltarea unor programe de învățământ mai inovatoare. Mai mult decât atât, două din trei universități participante au declarat că proiectele la nivelul UE contribuie, de asemenea, la sporirea incluziunii sociale și a nediscriminării în învățământul superior.

Din studii reiese și faptul că foștii studenți Erasmus+ sunt mai mulțumiți de locurile lor de muncă în comparație cu cei care nu au mers în străinătate. Aceștia au, de asemenea, o carieră mai internațională și au de aproape două ori mai multe șanse să lucreze în străinătate. Erasmus+ sprijină, de asemenea, spiritul antreprenorial. Unul din patru proiecte de cooperare a contribuit la educația antreprenorială și a consolidat spiritul antreprenorial. O treime din proiecte au contribuit la crearea de spin-off-uri și de întreprinderi nou-înființate.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Rareș Bogdan dezminte acuzațiile Vioricăi Dăncilă: România este în continuare în cărți pentru înființarea unei fabrici Volkswagen. Guvernul PNL va îmbunătăți oferta și va avea credibilitate

Published

on

© Rareș Bogdan/Facebook

Eurodeputatul Rareș Bogdan, liderul delegației române din grupul PPE în Parlamentul European, o critică dur pe Viorica Dăncilă, premierul interimar al României, după ce aceasta a declarat că Partidul Național Liberal nu susține înființarea unei fabrici Volkswagen în România.

Premierul se joacă periculos cu 4000 de locuri de muncă, cu o investiție de 1,6 miliarde de euro. Acum a mai inventat ceva: faptul că PNL nu ar dori o fabrică Volkswagen în România și că PPE ar face lobby pentru Bulgaria. Nimic mai fals!! Vă spun eu care este adevărul: adevărul este că România este în continuare în cărți. Dar negocierea trebuie să o facă Guvernul României, care nu are credibilitate”, a scris Rareș Bogdan, pe Facebook.

 

Vorbind într-un cadrul unei emisiuni la DC News, premierul Viorica Dăncilă a afirmat că europarlamentarii PNL nu susțin înființarea unui sediu Volkswagen în România și că liderul grupului PPE în Parlamentul European, Manfred Weber, a trimis o scrisoare companiei în care arată susținerea unei fabrici în Bulgaria, arată B1.ro.

”Guvernul PNL va îmbunătăți oferta către Volkswagen și – extrem de important pentru un investitor serios, cum e VW – va avea credibilitate!”, a asigurat Rareș Bogdan.

Săptămâna trecută, compania Volkswagen a amânat decizia finală privind noua sa fabrică din Europa de Est, care urma să fie situată în Turcia, ca urmare a ofensivei declanșate de Ankara în nord-estul Siriei, față de care comunitatea internațională și-a arătat opoziția.

Amintim că inițial Volkswagen a analizat mai multe posibile locații pentru a deschide o nouă uzină în Europa de Est, în această cursă fiind înscrisă și România, alături de Bulgaria, dar, în final grupul german a luat decizia de a construi noua fabrică în Turcia.

După recentă decizie a companiei, europarlamentarul PNL Gheorghe Falcă, fost primar al Aradului, a declarat pentru CaleaEuropeană.ro că a participat la începutul anului, din calitatea de edil al orașului Arad, la negocierile oficiale cu compania Volkswagen care a evaluat ofertele prezentate de mai multe țări.

Continue Reading

U.E.

Premierul britanic Boris Johnson, avertizează că nu va mai supune votului acordul de retragere negociat cu UE dacă Parlamentul aduce amendamente

Published

on

© UK Parliament/ Facebook

Prim-ministrul britanic Boris Johnson intenționează să-și aducă luni acordul negociat cu UE în fața Camerei Comunelor pentru un nou „vot semnificativ”, în timp ce Guvernul intenționează să organizeze un vot, marți, asupra proiectului de lege privind transpunerea acordului de retragere în lege, relatează CNN.

Însă Johnson se confruntă cu o serie de obstacole în ceea ce privește suspunerea la vot a acordului din nou luni, după ce sâmbătă Parlamentul a decis amânarea acestuia și i-a solicitat, în schimb, să obțină o nouă  prelungire de la UE.

Chiar dacă John Bercow, președintele Camerei Comunelor ar putea aproba un nou vot asupra acordului, acesta ar putea, de asemenea, selecta amendamente la moțiunea Guvernului din partea parlamentarilor, așa cum s-a întâmplat cu amendamentul lui Sir Oliver Letwin la sfârșitul săptămânii trecute. 

Dacă se întâmplă acest lucru, Johnson ar putea retrage moțiunea cu totul. 

Purtătorul de cuvânt al prim-ministrului a declarat: „Votul va continua dacă va permite președintele Camerei. Iar dacă nu, și sunt selectate amendamente care ar face ca votul să fie inutil, atunci nu ar avea sens să aibă loc. Guvernul ar retrage moțiunea”, a declarat acesta, adăugând că parlamentarii trebuie să voteze ,,o alegere curată”. 

De asemenea, acesta a spus că votul de sâmbătă a fost lipsit de importanță având în vedere că s-a decis amânarea unei decizii asupra acordului, confirmând, totodată că premierul ar putea retrage moțiunea dacă Bercow ar alege să dezbată vreun amendament la acordul de retragere:  „Este de datoria Guvernului să propună propria moțiune.”

Între timp, Laburiștii pregătesc amendamente pentru votul de marți privind proiectul de lege pentru implementarea acordului de retragere, prin care ar solicita aderarea permanentă la uniunea vamală a UE și sprijinirea unui al doilea referendum pentru Brexit. 

Guvernul  a avertizat însă, că orice porpunere de adăugare a unor astfel de clauze ar putea pune la îndoială procesul de ratificare a acordului cu UE și a arătat că proiectul de lege ar putea fi retras.

Purtătorul de cuvânt al premierului a susținut că, deși nu a fost încă depus niciun amendament la acordul de retragere, întrucât legislația nu este încă publică, acestea ar putea să o afecteze iremediabil: „Dacă în esenţă legislaţia din Camera Comunelor se abate prea mult de la ceea ce s-a convenit în acordul de retragere şi în declaraţia politică, ar fi pusă sub semnul întrebării ratificarea”, a explicat reprezentantul prim-ministrului”. 

Acordul la care au ajuns UE și guvernul lui Boris Johnson, aprobat de Consiliul European joi, a fost modificat într-o proporție scăzută față de precedentele sale forme, însă noua înțelegere înlătură mecanismul de backstop (plasa de siguranță). Acordul convenit între Londra şi Bruxelles prevede că Irlanda de Nord va fi de facto în interiorul vamal britanic, însă de jure va rămâne aliniată anumitor norme ale pieţei unice europene, pentru a se evita reapariţia unei frontiere între Irlanda şi Irlanda de Nord şi pentru a menţine Acordul de pace din Vinerea Mare. Majoritatea celorlalte prevederi ale acordului – drepturile cetățenilor, angajamentele financiare ale Regatului Unit și perioada de tranziție – au rămas în termenii negociați anterior.

 

Continue Reading

U.E.

Ministrul britanic pentru Brexit: Riscul ca Regatul Unit să părăsească Uniunea Europeană fără un acord la finalul lunii octombrie este încă real

Published

on

© European Commision

Riscul ca Regatul Unit să părăsească Uniunea Europeană fără un acord la finalul lunii octombrie este încă real, a declarat luni ministrul britanic pentru Brexit, Stephen Barclay, transmit Reuters și Agerpres.

Ministrul britanic pentru Brexit, Stephen Barclay, a declarat că riscul ca Regatul Uniut să părăsească Uniunea Europeană fără un acord la finalul lunii octombrie este încă real, transmite Reuters și Agerpres.

”Riscul absenţei unui acord încă rămâne. Cei 27 pot să nu fie de acord cu o amânare şi parlamentul nu a convenit până acum un acord, riscul rămâne pertinent şi este important să ne pregătim”, a spus Barclay într-o audiere din comisia pentru afaceri externe a parlamentului de la Londra.

Această declarație a ministrului britanic a fost făcută la puțin timp după ce Guvernul britanic a dat duminică asigurări că Brexit-ul va avea loc pe 31 octombrie, în ciuda faptului că premierul Boris Johnson a fost obligat de Camera Comunelor să trimită Uniunii Europene o scrisoare prin care a solicitat o amânare a procesului de retragere din UE.

“Vom ieşi până la 31 octombrie. Avem mijloacele şi capacitatea de a face asta”, a declarat televiziunii Sky News ministrul Michael Gove, potrivit The Guardian.

Totodată, Însărcinat cu pregătirile în vederea unui Brexit fără acord, Gove a anunțat declanșarea oficială a planului de contingență denumit ”Operațiunea Yellowhammer”, punând presiune pe parlamentarii britanici să susțină acordul pentru Brexit și invocând amenințarea că Uniunea Europeană ar putea să refuze acordarea unei noi prelungiri.

Obligat de legea Benn adoptată la 4 septembrie de Parlament, premierul Marii Britanii Boris Johnson a solicitat o nouă prelungire a termenului privind Brexit până la data de 31 ianuarie 2020, în condițiile în care Camera Comunelor a votat sâmbătă, cu 322 voturi pentru și 306 împotrivă, să nu supună unei aprobări Acordul de Retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Citiți și:”Operațiunea Yellowhammer”: Guvernul britanic declanșează planul pentru un Brexit fără acord și dă asigurări că ieșirea din UE va avea loc la 31 octombrie 2019 

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending