U.E.
Studiile de impact ale Comisiei Europene dovedesc contribuția însemnată a programului Erasmus+ pentru dezvoltarea personală și profsională a studenților și internaționalizarea universităților
Published
5 years agoon
Noi dovezi arată că programul Erasmus+ le permite studenților să aibă mai mult succes în viața lor personală și profesională și ajută universitățile să devină mai inovatoare, în conformitate cu două noi studii independente publicate astăzi, 20 mai, de Comisia Europeană.
Între 2014 și 2018, peste 2 milioane de studenți și de cadre didactice din învățământul superior au beneficiat de o perioadă de învățare, formare sau predare în străinătate în cadrul programului Erasmus+. În aceeași perioadă, aproape 1 000 de parteneriate strategice Erasmus+ între instituții de învățământ superior și 93 de alianțe ale cunoașterii între universități și întreprinderi au beneficiat de finanțare din partea UE. Peste 40 % din aceste parteneriate și alianțe au format studenți și cadre didactice universitare în vederea dobândirii de competențe orientate spre viitor în domenii precum mediul și schimbările climatice, energia și resursele, aspectele digitale (TIC și competențe digitale) și spiritul antreprenorial.
Aceste două studii pe scară largă, care se bazează pe feedback-ul primit de la aproape 77 000 de studenți și membri de personal, precum și de la peste 500 de organizații, măsoară și analizează impactul programului Erasmus+ asupra principalilor săi beneficiari. Rezultatele arată cum îi ajută acest program al UE pe tinerii europeni să se pregătească pentru noua era digitală și să avanseze în viitoarea lor carieră. Erasmus+ stimulează, de asemenea, capacitatea de inovare a universităților, implicarea lor la nivel internațional și capacitatea lor de a răspunde nevoilor pieței forței de muncă.
Principalele constatări ale studiilor sunt următoarele:
Erasmus+ îi ajută pe studenți să își descopere cariera pe care și-o doresc și să obțină un loc de muncă mai rapid
Peste 70 % dintre foștii studenți Erasmus+ afirmă că înțeleg mai bine ceea ce doresc să facă în cariera lor viitoare atunci când se întorc din străinătate. Experiența lor în străinătate le permite, de asemenea, să își reorienteze studiile astfel încât acestea să corespundă mai bine ambițiilor lor. Studiul de impact privind învățământul superior arată, de asemenea, că 80 % dintre aceștia au fost angajați în termen de trei luni de la absolvire, iar 72 % au declarat că experiența în străinătate i-a ajutat să obțină primul loc de muncă. Nouă din zece foști studenți Erasmus+ au declarat că utilizează competențele și experiențele dobândite în străinătate în activitatea lor zilnică. Erasmus+ abordează problema decalajelor între competențe și cererea pieței, punând accentul pe dezvoltarea competențelor non-tehnice și interdisciplinare de care au nevoie întreprinderile.
Erasmus+ accentuează sentimentul de apartenență la Uniunea Europeană
Peste 90 % din studenții Erasmus+ își îmbunătățesc, de asemenea, capacitatea de a lucra și de a colabora cu persoane din culturi diferite și consideră că au o identitate europeană. Programul a avut cel mai mare impact asupra studenților care erau mai puțin convinși în legătură cu UE înainte de a participa la programul de schimb și asupra studenților care au petrecut timp într-o țară mai diferită din punct de vedere cultural de țara lor. Dintre toți studenții Erasmus+, cei care provin din Europa de Est se identifică cel mai mult cu UE.
Erasmus+ sprijină transformarea digitală și incluziunea socială
Datorită proiectelor de cooperare Erasmus+, majoritatea universităților participante sunt mai bine pregătite pentru transformarea digitală. Utilizarea noilor tehnologii și a metodelor inovatoare de predare și învățare contribuie la consolidarea cooperării internaționale și a capacității de inovare a acestora. Cadrele didactice universitare care au participat la programul Erasmus+ sunt mai dornice să implice în cursurile lor personal din întreprinderi decât colegii lor care nu au participat la programe de mobilitate (aproximativ 60 %, în comparație cu 40 %). Peste 80 % din cadrele didactice universitare raportează că experiența dobândită în străinătate a condus la dezvoltarea unor programe de învățământ mai inovatoare. Mai mult decât atât, două din trei universități participante au declarat că proiectele la nivelul UE contribuie, de asemenea, la sporirea incluziunii sociale și a nediscriminării în învățământul superior.
Din studii reiese și faptul că foștii studenți Erasmus+ sunt mai mulțumiți de locurile lor de muncă în comparație cu cei care nu au mers în străinătate. Aceștia au, de asemenea, o carieră mai internațională și au de aproape două ori mai multe șanse să lucreze în străinătate. Erasmus+ sprijină, de asemenea, spiritul antreprenorial. Unul din patru proiecte de cooperare a contribuit la educația antreprenorială și a consolidat spiritul antreprenorial. O treime din proiecte au contribuit la crearea de spin-off-uri și de întreprinderi nou-înființate.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.
You may like
Ekaterina Zaharieva, comisarul desemnat al Bulgariei pentru portofoliul Start-upuri, Cercetare și Inovare, promite un nou impuls pentru competitivitatea UE
Maroš Šefčovič, comisarul desemnat al Slovaciei, promite o abordare strategică în comerț și relații interinstituționale în cadrul audierii din PE
R. Moldova: Ursula von der Leyen o consideră o “forță rară” pe Maia Sandu după câștigarea unui nou mandat de președinte
Determinarea Ucrainei și R. Moldova pe calea aderării la UE, recunoscute în pachetul privind extinderea adoptat de Comisia Europeană: “Aderarea la UE rămâne o alegere strategică”
Un nou raport-semnal de alarmă în UE propune crearea unui serviciu de intelligence al UE, stocuri strategice în domeniul sănătății și alocarea a 20% din buget pentru apărare, securitate și pregătirea pentru situații de criză
Viitoarea Comisie Europeană se pregătește pentru rivalitatea cu China în politică externă, comerț și amprentă globală: “Trebuie să demonstrăm că oferta Europei este o opțiune mai bună”
PARLAMENTUL EUROPEAN
Comisarul desemnat al României, Roxana Mînzatu, despre portofoliul pe care îl primește: Răspunde de aproape 20% din bugetul multianual al UE
Published
12 hours agoon
November 5, 2024By
Andreea RaduRoxana Mînzatu, comisarul european desemnat de România, a declarat, marţi, la audierile din comisiile parlamentare de specialitate, că portofoliul pe care îl primește răspunde de aproape 20% din bugetul multianual al Uniunii Europene, menţionând că, în calitate de vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene, va avea şi coordonarea pe zona de pregătire pentru situaţii de urgenţă, potrivit Agerpres.
„România primeşte – şi eu vorbesc despre România nu neapărat despre persoana mea, deşi candidatul este cel evaluat şi cel căruia îi este încredinţat portofoliul – pe zona de est a Uniunii Europene un rol cheie, rolul de vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene, alături de Spania, Finlanda, Italia, Franţa şi, sigur, alături de Înalta reprezentantă pentru politică externă din Estonia. România este foarte bine poziţionată din perspectiva acestei poziţii de vicepreşedinte, care are mare legătură cu modul în care se iniţiază şi adoptă propuneri de legislaţie europeană la nivelul Comisiei Europene”, a afirmat Mînzatu, la audieri.
Ea a adăugat că, suplimentar, rolul pe care îl va îndeplini în calitate de comisar european se referă la „o cumulare de portofolii din exerciţiile trecute”, menţionând că va răspunde de politicile sociale, locuri de muncă, măsurile anti-sărăcie, dar şi de politicile legate de educaţie şi competenţe pe tot parcursul vieţii, la nivelul întregii Uniuni Europene.
„În plus, ca vicepreşedinte, voi avea coordonarea pe zona de pregătire pentru situaţii de urgenţă, o competenţă sau o prioritate pentru care pentru prima dată vedem în componenţa Colegiului comisarilor roluri cheie desemnate. Avem un comisar pentru pregătire pentru situaţii de criză şi avem un vicepreşedinte care coordonează pe zona civilă pregătirea pentru situaţii de urgenţă, pentru situaţii de criză şi acest rol este în mandatul meu”, a mai spus Mînzatu.
Citiți și:
Ursula von der Leyen dezvăluie componența Comisiei Europene 2024-2029: Cum arată arhitectura primei Comisii care va avea România în conducerea ei
Ekaterina Zaharieva, comisarul desemnat al Bulgariei pentru portofoliul Start-upuri, Cercetare și Inovare, promite un nou impuls pentru competitivitatea UE
Comisarul desemnat pentru stat de drept promite să apere ”valorile fundamentale ale UE”: ”Scutul democrației” va fi ceva extrem de tangibil
Apostolos Tzitzikostas, comisarul desemnat al Greciei pentru transport durabil și turism se angajează să prezinte un plan de investiții pentru transporturi sustenabile în 2025
Christophe Hansen, comisarul desemnat pentru Agricultură, promite în comisia de specialitate a PE să acorde o atenție deosebită unui venit echitabil pentru tinerii fermieri
Maroš Šefčovič, comisarul desemnat al Slovaciei, promite o abordare strategică în comerț și relații interinstituționale în cadrul audierii din PE
Glenn Micallef, comisarul desemnat al Maltei, audiat în PE pentru portofoliul „Echitate Intergenerațională, Tineret, Cultură și Sport”
De asemenea, Roxana Mînzatu a subliniat că portofoliul pentru care este propusă răspunde de aproape 20% din bugetul multianual al Uniunii Europene.
„Este un portofoliu care răspunde de aproape 20% din bugetul multianual al Uniunii Europene: Fondul social european Plus, aproape 145 de miliarde de euro, cu tot cu contribuţia naţională, Erasmus plus, cel mai popular instrument cunoscut de atâtea tineri, de cadre didactice – 26 de miliarde euro şi Fondul social pentru climă care va intra în implementare din 2026, pentru care facem programarea acum şi de care vor beneficia şi gospodării şi persoane fizice şi IMM-uri şi transportatori. Acestea sunt instrumente financiare, finanţări nerambursabile, care se află în directa coordonare a portofoliului pe care l-am primit”, a adăugat Roxana Mînzatu.
Ea a mai spus că va coordona, de asemenea, „două structuri importante ale Comisiei Europene, două directorate generale”, cel dedicat ocupării şi politicilor sociale şi cel dedicat educaţiei şi culturii.
Luni, 4 noiembrie, au început audierile în Parlamentul European pentru cei 26 de comisari europeni potențiali anunțați de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la mijlocul lunii septembrie, în contextul primei plenare a Legislativului de la Strasbourg după vacanța de vară.
Fiecare comisar este audiat timp de trei ore în fața comisiilor parlamentare responsabile, ce pot aproba sau respinge candidaturile, și în fața altor comisii invitate, care își vor exprima un aviz consultativ.
Audierea Roxanei Mînzatu o să înceapă marţi, 12 noiembrie, la ora locală 14.30. La audierea reprezentantei României, Roxana Mînzatu, desemnată vicepreşedintă executivă a Comisiei Europene pentru Oameni, competenţe şi pregătire, vor participa eurodeputaţi din două comisii de specialitate, Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale (EMPL) şi Comisia pentru cultură şi educaţie (CULT). Alte două comisii – Comisia pentru drepturile femeii şi egalitatea de gen (FEMM) şi Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) – vor avea statutul de invitate la audierea Roxanei Mînzatu, având dreptul de a adresa şi ele o întrebare scrisă comisarului-desemnat al României.
ROMÂNIA
Luminița Odobescu a discutat cu omologul francez despre domeniul apărării și a reiterat aprecierea României pentru contribuția Franței la consolidarea securității Flancului Estic
Published
13 hours agoon
November 5, 2024By
Andreea RaduMinistrul afacerilor externe Luminița Odobescu a avut luni, 4 noiembrie 2024, la Paris, o întrevedere cu ministrul pentru Europa și afaceri externe al Franței, Jean-Noël Barrot. Întrevederea a avut loc în marja vizitei de lucru întreprinse la Paris de premierul Marcel Ciolacu, informează comunicatul oficial.
În cadrul discuției cu omologul francez, Luminița Odobescu a salutat nivelul excelent al relației româno-franceze, reflectate într-un Parteneriat Strategic solid. Au fost, totodată, abordate prioritățile de acțiune pe linia celor două diplomații, în perspectiva anului viitor, când se vor împlini 145 de ani de la stabilirea relațiilor bilaterale.
Șefa diplomației române a punctat caracterul dinamic al cooperării economice, reflectat în creșterea constantă a schimburilor comerciale bilaterale, precum și cooperarea eficientă în numeroase sectoare, inclusiv în planul educației și cel cultural.
De asemenea, Luminița Odobescu a evidențiat relevanța specială a cooperării celor două țări în domeniul apărării, reiterând aprecierea părții române pentru contribuția solidă a Franței la consolidarea securității Flancului Estic, îndeosebi prin asumarea rolului de națiune-cadru a Grupului de Luptă al NATO dislocat la Cincu. A subliniat, totodată, importanța pe care România o acordă conturării unei abordări strategice a UE la Marea Neagră, în complementaritate cu viziunea NATO, având în vedere importanța strategică a regiunii sub aspect securitar, energetic și al conectivității.
Ministrul român de externe a evidențiat importanța continuării acțiunii unitare și solidare la nivelul Uniunii Europene, România și Franța fiind ambele susținătoare ferme ale avansării Uniunii pe aceste baze.
Mai mult, oficialul român a adresat mulțumiri pentru sprijinul Franței atât pentru finalizarea procesului de aderare a României la spațiul Schengen, cât și în vederea obținerii de către țara noastră a statutului de membru al OCDE.
În cadrul discuțiilor, a fost reiterat sprijinul solid al celor două țări pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Totodată, a fost acordată o atenție specială evoluțiilor din Republica Moldova, inclusiv în contextul post-electoral de la Chișinău, fiind salutată victoria președintei Maia Sandu în recentele alegeri prezidențiale. În context, a fost convenită continuarea cooperării și coordonării strânse în sprijinul Chișinăului într-o etapă esențială pentru democrația, reziliența și viitorul european al Republicii Moldova.
COMISIA EUROPEANA
Ekaterina Zaharieva, comisarul desemnat al Bulgariei pentru portofoliul Start-upuri, Cercetare și Inovare, promite un nou impuls pentru competitivitatea UE
Published
13 hours agoon
November 5, 2024Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie a Parlamentului European a audiat-o, marți, pe Ekaterina Zaharieva, candidată la funcția de comisar din partea Bulgariei pentru portofoliul „Start-upuri, Cercetare și Inovare”.
Zaharieva și-a exprimat dorința de a plasa cercetarea și inovarea (C&I) în centrul agendei de competitivitate a Uniunii Europene. Aceasta a subliniat că investițiile în cercetare și inovare din Europa sunt mai scăzute comparativ cu SUA, China și Japonia și a promis propunerea unei Legi Europene a Inovării pentru a stimula statele membre să atingă ținta de 3% din PIB pentru R&I, să reducă exodul de creiere și să apere libertatea de cercetare.
Sprijin pentru start-up-uri și IMM-uri
În cadrul audierii, Zaharieva a pledat pentru o strategie extinsă care să sprijine start-up-urile și întreprinderile mici și mijlocii, facilitând accesul la capital și reducând birocrația. Ea a subliniat, de asemenea, importanța unei strategii europene pentru științele vieții, utilizarea inteligenței artificiale în cercetare și crearea unui act legislativ pentru materiale avansate.
Pentru promovarea egalității de șanse, Zaharieva a solicitat un plan de acțiune dedicat promovării femeilor în domeniul cercetării și inovării și a pledat pentru un buget ambițios pentru C&I în următorul cadru financiar multianual. În ceea ce privește relațiile internaționale, aceasta a susținut principiul reciprocității și autonomia strategică, promițând colaborarea strânsă cu cercetătorii și inovatorii din Ucraina.
Reducerea birocrației pentru IMM-uri și sporirea finanțării pentru cercetare
În timpul discuțiilor, mai mulți eurodeputați au cerut Comisiei să determine statele membre să îndeplinească în sfârșit ținta de 3% din PIB pentru C&I și să aloce mai multe fonduri pentru cercetare la nivelul UE. Zaharieva s-a angajat să lupte pentru un Program-Cadru independent și întărit și a propus o creștere a țintei de C&I la 4% până în 2030.
Mai mulți eurodeputați au solicitat și reducerea birocrației pentru IMM-urile care aplică pentru finanțare europeană în domeniul cercetării. Zaharieva a declarat că susține o simplificare majoră, propunând un proces de aplicare în două etape pentru a reduce birocrația. Totodată, unii deputați au cerut o atenție mai mare pentru cercetarea nucleară în cadrul tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon.
Etapele următoare
Pe baza recomandărilor comisiilor, Conferința președinților (președintele PE, Roberta Metsola, și președinții grupurilor politice) urmează să efectueze evaluarea finală și să declare audierile încheiate la 21 noiembrie. După ce Conferința președinților va declara închise toate audierile, vor fi publicate scrisorile de evaluare.
Alegerea de către deputații europeni a colegiului complet de comisari (cu o majoritate a voturilor exprimate, prin apel nominal) este în prezent programată să aibă loc în timpul sesiunii plenare din 25-28 noiembrie de la Strasbourg.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
Nicolae Ciucă: Indiferent de rezultatul alegerilor americane, parteneriatul România-SUA va continua să se dezvolte și răspundă provocărilor comune
LIVE UPDATE | Alegeri SUA 2024 | Donald Trump vs. Kamala Harris: Americanii își aleg președintele într-o cursă considerată existențială pentru viitorul țării
Miniștrii economiei și cercetării au pus bazele primului program care va crea drona românească la sediul INCAS, un institut lider regional în domeniul ştiinţelor aerospaţiale
Luca Niculescu: Dacă lucrurile evoluează în ritmul actual, România ar trebui să fie membră a OCDE în 2026. Nu avem nicio întârziere, până acum suntem în grafic
ARPIM: Pentru o Românie productivă și competitivă în UE și OCDE, autoritățile și industria farmaceutică inovatoare trebuie să implementeze modele de stimulare a investițiilor
Ministrul Bogdan Ivan: Spitalele inteligente vor deveni realitate în România de anul viitor, cu 207 unități digitalizate și interconectate
Comisarul desemnat al României, Roxana Mînzatu, despre portofoliul pe care îl primește: Răspunde de aproape 20% din bugetul multianual al UE
Digitalizarea sistemului medical nu înseamnă doar investiţii, ci şi pregătirea personalului medical, subliniază ministrul Sănătății, Alexandru Rafila
Luminița Odobescu a discutat cu omologul francez despre domeniul apărării și a reiterat aprecierea României pentru contribuția Franței la consolidarea securității Flancului Estic
Ekaterina Zaharieva, comisarul desemnat al Bulgariei pentru portofoliul Start-upuri, Cercetare și Inovare, promite un nou impuls pentru competitivitatea UE
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
INTERVIU Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinte al CNAS, anunță pentru 2025 noi mecanisme financiare care să extindă lista medicamentelor inovative
Fondurile din PNRR și Politica de Coeziune reprezintă ”ancore solide” pentru ”a construi o Românie și o Europă în care accesul la sănătate este egal pentru toți cetățenii”, subliniază Ramona Chiriac
Senatoarea Nicoleta Pauliuc: Una dintre problemele grave cu care se confruntă sistemul sanitar românesc este adoptarea foarte greoaie a unor tratamente aprobate și folosite la nivelul UE
Marcel Ciolacu, la Salonul Euronaval din Paris: Prioritatea este dezvoltarea industriei de apărare din România. Modernizarea Armatei înseamnă noi locuri de muncă pentru români
Vicepreședintele PE Victor Negrescu punctează pilonii strategiei în domeniul industriei farmaceutice: Dezvoltarea inovației, securitatea medicală a Europei și protecția proprietății intelectuale
Ministrul Economiei evidențiază avantajul competitiv pe care îl poate avea România în industria dispozitivelor medicale: Să avem mai multă proprietate intelectuală înregistrată în țara noastră
Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: Sistemul de sănătate românesc se confruntă cu provocări semnificative. Punerea în aplicare la timp a investițiilor din PNRR este esențială
Luca Niculescu: Pentru România, aderarea la OCDE va însemna o ocazie extraordinară de a avea un sistem de sănătate mai modern, axat pe inovare, cercetare, adaptat la provocările lumii moderne
Alegeri R. Moldova: Maia Sandu le mulțumește cetățenilor, în special tinerilor și moldovenilor din diaspora, pentru participarea record la vot și face apel la numărarea corectă a voturilor
Premierul Marcel Ciolacu anunță o vizită în Valencia în următoarele zile: Vom avea un centru logistic pentru a-i ajuta pe românii din Spania care au suferit în urma inundațiilor
Trending
- EDITORIALE2 days ago
Iulian Chifu: Alegeri prezidențiale la Chișinău – Nu puteți voi fura cât putem noi vota!
- ROMÂNIA2 days ago
Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: Sistemul de sănătate românesc se confruntă cu provocări semnificative. Punerea în aplicare la timp a investițiilor din PNRR este esențială
- ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE2 days ago
Luca Niculescu: Pentru România, aderarea la OCDE va însemna o ocazie extraordinară de a avea un sistem de sănătate mai modern, axat pe inovare, cercetare, adaptat la provocările lumii moderne
- SĂNĂTATE6 days ago
ARPIM aduce în prim-plan România inovatoare: Drumul către un stat membru rezilient și competitiv în UE și OCDE prin parteneriat cu industria farmaceutică
- SĂNĂTATE2 days ago
MS propune o strategie pentru creșterea la 3% din PIB a producției de medicamente: Un parteneriat cu industria farmaceutică în intereselor oamenilor, necesar