Connect with us

U.E.

Studiile de impact ale Comisiei Europene dovedesc contribuția însemnată a programului Erasmus+ pentru dezvoltarea personală și profsională a studenților și internaționalizarea universităților

Published

on

© European Commission/Instagram

Noi dovezi arată că programul Erasmus+ le permite studenților să aibă mai mult succes în viața lor personală și profesională și ajută universitățile să devină mai inovatoare, în conformitate cu două noi studii independente publicate astăzi, 20 mai, de Comisia Europeană.

Între 2014 și 2018, peste 2 milioane de studenți și de cadre didactice din învățământul superior au beneficiat de o perioadă de învățare, formare sau predare în străinătate în cadrul programului Erasmus+. În aceeași perioadă, aproape 1 000 de parteneriate strategice Erasmus+ între instituții de învățământ superior și 93 de alianțe ale cunoașterii între universități și întreprinderi au beneficiat de finanțare din partea UE. Peste 40 % din aceste parteneriate și alianțe au format studenți și cadre didactice universitare în vederea dobândirii de competențe orientate spre viitor în domenii precum mediul și schimbările climatice, energia și resursele, aspectele digitale (TIC și competențe digitale) și spiritul antreprenorial.

Aceste două studii pe scară largă, care se bazează pe feedback-ul primit de la aproape 77 000 de studenți și membri de personal, precum și de la peste 500 de organizații, măsoară și analizează impactul programului Erasmus+ asupra principalilor săi beneficiari. Rezultatele arată cum îi ajută acest program al UE pe tinerii europeni să se pregătească pentru noua era digitală  și să avanseze în viitoarea lor carieră. Erasmus+ stimulează, de asemenea, capacitatea de inovare a universităților, implicarea lor la nivel internațional și capacitatea lor de a răspunde nevoilor pieței forței de muncă.

Principalele constatări ale studiilor sunt următoarele:

Erasmus+ îi ajută pe studenți să își descopere cariera pe care și-o doresc și să obțină un loc de muncă mai rapid

Peste 70 % dintre foștii studenți Erasmus+ afirmă că înțeleg mai bine ceea ce doresc să facă în cariera lor viitoare atunci când se întorc din străinătate. Experiența lor în străinătate le permite, de asemenea, să își reorienteze studiile astfel încât acestea să corespundă mai bine ambițiilor lor. Studiul de impact privind învățământul superior arată, de asemenea, că 80 % dintre aceștia au fost angajați în termen de trei luni de la absolvire, iar 72 % au declarat că experiența în străinătate i-a ajutat să obțină primul loc de muncă. Nouă din zece foști studenți Erasmus+ au declarat că utilizează competențele și experiențele dobândite în străinătate în activitatea lor zilnică. Erasmus+ abordează problema decalajelor între competențe și cererea pieței, punând accentul pe dezvoltarea competențelor non-tehnice și interdisciplinare de care au nevoie întreprinderile.

Erasmus+ accentuează sentimentul de apartenență la Uniunea Europeană

Peste 90 % din studenții Erasmus+ își îmbunătățesc, de asemenea, capacitatea de a lucra și de a colabora cu persoane din culturi diferite și consideră că au o identitate europeană. Programul a avut cel mai mare impact asupra studenților care erau mai puțin convinși în legătură cu UE înainte de a participa la programul de schimb și asupra studenților care au petrecut timp într-o țară mai diferită din punct de vedere cultural de țara lor. Dintre toți studenții Erasmus+, cei care provin din Europa de Est se identifică cel mai mult cu UE. 

Erasmus+ sprijină transformarea digitală și incluziunea socială

Datorită proiectelor de cooperare Erasmus+, majoritatea universităților participante sunt mai bine pregătite pentru transformarea digitală. Utilizarea noilor tehnologii și a metodelor inovatoare de predare și învățare contribuie la consolidarea cooperării internaționale și a capacității de inovare a acestora. Cadrele didactice universitare care au participat la programul Erasmus+ sunt mai dornice să implice în cursurile lor personal din întreprinderi decât colegii lor care nu au participat la programe de mobilitate (aproximativ 60 %, în comparație cu 40 %). Peste 80 % din cadrele didactice universitare raportează că experiența dobândită în străinătate a condus la dezvoltarea unor programe de învățământ mai inovatoare. Mai mult decât atât, două din trei universități participante au declarat că proiectele la nivelul UE contribuie, de asemenea, la sporirea incluziunii sociale și a nediscriminării în învățământul superior.

Din studii reiese și faptul că foștii studenți Erasmus+ sunt mai mulțumiți de locurile lor de muncă în comparație cu cei care nu au mers în străinătate. Aceștia au, de asemenea, o carieră mai internațională și au de aproape două ori mai multe șanse să lucreze în străinătate. Erasmus+ sprijină, de asemenea, spiritul antreprenorial. Unul din patru proiecte de cooperare a contribuit la educația antreprenorială și a consolidat spiritul antreprenorial. O treime din proiecte au contribuit la crearea de spin-off-uri și de întreprinderi nou-înființate.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL UE

Presiunile SUA asupra europenilor dau roade: Statele UE vor adopta o decizie prin care ”state terțe ar putea fi invitate în mod excepțional” să ai parte la proiecte ale apărării europene

Published

on

© US Mission to the EU/ Twitter

Statele membre ale Uniunii Europene au recunoscut luni că un stat sterț va putea să ia parte, în mod excepțional, la anumite proiecte din cadrul cooperării structurare permanente (PESCO), Consiliul UE urmând să pregătească o decizie în acest sens ”cât mai devreme cu putință”.  

Poziția Consiliului vine astfel în întâmpinarea unor îngrijorări substanțiale de la Washington care a avertizat recent că regulamentele Fondului European de Apărare și PESCO ar putea provoca prejudicii în relația dintre UE și NATO după ”decenii de integrare a industriei de apărare transatlantice”.

Într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro, miniștrii europeni au recunoscut că ”un stat terț ar putea și ar trebui să ofere o valoare adăugată substanțială la proiectele PESCO, să contribuie la consolidarea PESCO și a PSAC și să îndeplinească angajamente mai ambițioase, cu respectarea deplină a principiului autonomiei decizionale a UE și a statelor sale membre”.

În acest context, Consiliul ”așteaptă cu interes adoptarea cât mai devreme cu putință a unei decizii a Consiliului privind condițiile generale în care state terțe ar putea fi invitate, în mod excepțional, să ia parte la anumite proiecte PESCO”, mai arată sursa citată.

În privința PESCO, Consiliul UE a încurajat țările UE să prezinte noi propuneri de proiecte până cel târziu la 31 iulie 2019.

De altfel, într-un interviu pentru Euractiv, publicat chiar luni în timpul reuniunii Consiliului UE de la Luxemburg, ambasadorul SUA la Uniunea Europeană a transmis că țara sa a primit ”semnale contradictorii” privind implicarea unei țări terțe și s-a referit îndeosebi la componenta de cercetare și dezvoltare în materie de apărare.

”Am primit semnale că participarea țărilor terțe – și mă refer la finanțare pentru cercetare și dezvoltare – în proiecte europene va fi problematică. Și când spunem țări terțe, vorbim în realitate de Statele Unite. Da, sunt și alte țări implicate, dar Statele Unite sunt principala țara care colaborează cu Uniunea Europeană în SUA. Vrem ca firmele noastre să fie tratate la fel în Europa cum sunt tratate companiile europene în Statele Unite – nu mai bine, nu mai rău”, a afirmat Gordon Sondland.

Atât poziția Consiliului UE, cât și cea a SUA, apar și în contextul în care Franța, Germania și Spania au semnat, luni, la un acord-cadru pentru construirea noului avion de luptă european al viitorului (SCAF), proiect etalon al apărării europene, prevăzut să devină operaţional în 2040.

Pe de altă parte, miniștrii de Externe și cei Apărării din țările UE au adoptat concluzii privind securitatea și apărarea în contextul Strategiei globale a UE care pun accentul și pe misiunile și operațiile politicii de securitate și apărare comune, PESCO, Procesul anual coordonat de revizuire privind apărarea, Fondul European de Apărare, cooperarea cu NATO, contracararea amenințărilor hibride și mobilitatea militară.

Citiți mai multe despre apărarea europeană

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul PNL Marian-Jean Marinescu anunță în ce comisii de specialitate din PE va activa în noul mandat

Published

on

© Marian-Jean Marinescu/ Facebook

Eurodeputatul liberal Marian-Jean Marinescu a transmis un mesaj cu privire la planurile sale de activitate în Parlamentul European spunând că va continua să activeze în aceleași comisii precum în mandatul precedent, se arată într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Marian-Jean Marinescu a amintit că delegația României în Grupul PPE, care rămâne cel mai puternic grup al Parlamentului European, este a treia cea mai mare, majoritatea componenței acesteia fiind asigurată de eurodeputați ai Partidului Național Liberal, care a obținut victora în alegerile europene din România.

,,Noul Parlament European se structurează acum, după alegerile din 26 mai, iar grupul PPE a trecut, ca de obicei, prin acest proces cel mai rapid dintre toate grupurile politice, dovedindu-și încă o dată eficiența și soliditatea. Cu 14 membri, din care 10 de la PNL, România are cea de-a treia delegație în cadrul Grupului PPE, ceea ce înseamnă că va avea o influență semnificativă în cadrul grupului. Așa cum anticipam înaintea alegerilor, PPE rămâne cel mai puternic și stabil grup politic din Parlamentul European”, scrie europarlamentarul român.

De asemenea, Marinescu a vorbit și despre comisiile de specialitate din Parlamentul European în care va activa începând de la 2 iulie.

,,În ce mă privește, voi continua activitatea în aceleași comisii ca în mandatul precendent: TRAN (Transport și turism), ITRE(Industrie și energie), respectiv CONT (control bugetar)”, anunță acesta.

Marian-Jean Marinescu este cunoscut pentru activitatea sa ca apărător al intereselor transportatorilor români în Parlamentul European. Este unul dintre europarlamentarii cei mai influenți la nivelul PPE. Prin munca sa în Parlamentul European a adus României numeroase beneficii, în special în ceea ce privește infrastructura de transport și interesele transportatorilor români.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Înaltul Reprezentant Federica Mogherini: UE salută soluția pașnică de la Chișinău. Vom rămâne foarte vigilenți și îi îndemnăm pe prietenii din Republica Moldova să păstreze direcția reformelor

Published

on

Uniunea Europeană va rămâne foarte vigilentă și va monitoriza atent următorii pași pe care-i vor face autoritățile de la Chișinău pentru implementarea reală a reformelor, a declarat Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politică de securitate, Federica Mogherini, după reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Luxemburg.

„A fost mereu clar pentru noi ce trebuie de făcut pentru a avea sprijinul total al UE, inclusiv cel financiar: implementarea Acordului de Asociere, agenda de reformare a ţării nu pentru asta cere UE, dar din cauza aspiraţiilor poporului moldovean de a vedea realizate aceste reforme. Salutăm faptul că s-a găsit o soluţie paşnică pentru criză. Transmitem un mesaj de angajament, prin vizita comisarului Hahn. Şi un mesaj de abordare aprofundată că vom monitoriza atent paşii următori, dar că angajamentele pe care autorităţile şi le-au anunţat vor fi realizate şi cum va evolua situaţia. Vom rămâne foarte vigilenți și îi îndemnăm pe prietenii din Republica Moldova să rămână angajați pozitivi și concret pe direcția de realizare a agendei de reforme, cred că țara așteaptă asta de mult timp”, a spus Mogherini, potrivit deschide.md.

Șefa diplomației europene a subliniat că pentru a avea susținerea UE, inclusiv cea financiară, Chișinăul trebuie să implementeze Acordul de Asociere și să îndeplinească agenda de reforme.

Federica Mogherini a făcut aceste precizări în condițiile în care situația din Republica Moldova s-a aflat pe agenda reuniunii Consiliului.

Transferul pașnic al puterii a fost salutat anterior și de comisarul pentru politica de vecinătate și negocieri pentru extindere, Johannes Hahn.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending