Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Scandalul politic din Austria. Comisia Europeană își exprimă încrederea în ”poporul austriac şi în instituţiile democratice din Austria pentru a soluţiona corect” această situaţie

Published

on

Comisia Europeană are ”încredere deplină” în poporul austriac și în instituțiile din Austria în vederea soluționării corecte a situației create de scandalul politic care a dus la demisia liderului Partidului Libertății (FPOe) din funcția de vicecancelar, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Executivului european, anunță DPA, citat de Agerpres.

”Am urmărit cu neîncredere cum liderul unui partid politic a fost văzut negociind accesul la media şi instituţii în schimbul fondurilor de la binefăcători care în mod clar nu sunt preocupate de interesele supreme ale europenilor”, a spus purtătorul de cuvânt al Executivului european, Margaritis Schinas.

”Avem deplină încredere în poporul austriac şi în instituţiile democratice din Austria pentru a soluţiona corect” această situaţie, a completat acesta.

Kremlinul neagă orice implicare

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că Rusia ”nu are nimic de a face” cu scandalul politic din Austria.

”Este o istorie cu care nu avem nimic de a face şi care nu poate avea nimic de a face cu noi”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, cu privire la înregistrarea video compromiţătoare pentru liderul naţionalist Heinz-Christian Strache.

Preşedintele austriac Alexander Van der Bellen a propus, duminică, organizarea în septembrie a alegerilor legislative anticipate, convocate după scandalul de corupţie ce a dus la demisia vicecancelarului Heinz-Christian Strache, urmată de destrămarea coaliţiei guvernamentale de la Viena.

Citiți și:
Cancelarul conservator, Sebastian Kurz, a anunțat alegeri anticipate în Austria după scandalul de corupție în care a fost implicat vicecancelarul Heinz-Christian Strache: ”Prea mult este prea mult”
Liderul extremei drepte austriece, Heinz-Christian Strache, demisionează înaintea alegerilor europene, în urma unui scandal de corupție. Acesta guverna alături de cancelarul austriac Sebastian Kurz

Scandalul a apărut vineri după-amiază, la scurt timp după ce publicaţiile germane Der Spiegel şi Süddeutsche Zeitung au difuzat o înregistrare video făcută cu camera ascunsă într-o pensiune din Ibiza în iulie 2017.

Imaginile îl arată pe Heinz-Christian Strache vorbind cu o femeie care pretinde că este nepoata unui oligarh rus. Politicianul austriac îi promite acesteia contracte publice în schimbul unui ajutor financiar pentru formaţiunea sa înaintea alegerilor legislative ce urmau să se desfăşoare câteva luni mai târziu. Mai mult, Strache îi sugerează interlocutoarei sale achiziţia celui mai influent cotidian austriac şi înlocuirea unor ziarişti cu alţii mai apropiaţi de FPOe.

Strache şi-a dat sâmbătă demisia din postul de vicecancelar şi din cel de preşedinte al FPOe, dar a acuzat ”o campanie de dezinformare” împotriva sa. Însă el a admis că a căzut cu naivitate în capcana întinsă de nişte ”agenţi provocatori” care l-au invitat la o întâlnire ”stropită cu alcool” într-o vilă în care aceştia instalaseră microfoane şi camere ascunse.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană deține probe despre activitatea de dezinformare rusă privind alegerile europarlamenare din luna mai

Published

on

Uniunea Europeană a strâns probe cu privire la activitatea de dezinformare ”continuă și susținută”, făcută de Rusia, care a vizat scăderea prezenţei la vot în timpul alegerilor europarlamentare din 23-26 mai şi influenţarea preferinţelor alegătorilor, a anunţat vineri Comisia Europeană, potrivit DPA, citat de Agerpres.

Înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, executivul comunitar a avertizat în legătură cu interferenţa Rusiei, iar Uniunea Europeană şi-a sporit capacităţile pentru identificarea ştirilor false şi dezvăluirea cazurilor de dezinformare.

Dovezile strânse în ultimele luni au ‘”indicat o activitate de dezinformare continuă şi susţinută din partea surselor ruse care vizau reducerea prezenţei la vot şi influenţarea preferinţelor electorale”, a menţionat Comisia Europeană într-un raport publicat vineri.

Totuşi, probele disponibile ”nu ne-au permis să identificăm o campanie distinctă de dezinformare transfrontalieră din surse externe îndreptată specific către alegerile europene”, menţionează raportul citat.

Platformele online au o responsabilitate deosebită în ceea ce privește combaterea dezinformării

Comisia a publicat, de asemenea, cele mai recente rapoarte lunare elaborate de Google, Twitter și Facebook în conformitate cu Codul de bune practici privind dezinformarea, cu caracter de autoreglementare. Rapoartele din luna mai confirmă tendința evaluărilor precedente ale Comisiei. Începând din luna ianuarie, toate platformele au făcut progrese în ceea ce privește transparența publicității politice și publicarea acestor anunțuri în biblioteci, care oferă instrumente utile pentru analiza cheltuielilor publicitare efectuate de actorii politici din întreaga UE. În timp ce Facebook a luat măsuri pentru a asigura transparența publicității tematice, Google și Twitter trebuie să recupereze decalajul în această privință.

Eforturile de a asigura integritatea serviciilor au contribuit la reducerea amplorii tentativelor de manipulare care au vizat alegerile europene, dar platformele trebuie să explice mai bine modul în care eliminarea boților și a conturilor false a limitat răspândirea dezinformării în UE. Google, Facebook și Twitter au declarat că au îmbunătățit controlul plasării anunțurilor publicitare pentru a limita practicile răuvoitoare de tip clickbait și pentru a reduce veniturile din publicitate ale vectorilor dezinformării. Cu toate acestea, nu s-au făcut progrese suficiente în ceea ce privește elaborarea de instrumente care să sporească transparența și fiabilitatea site-urilor web care găzduiesc reclame.

În ciuda realizărilor, mai rămân multe de făcut: toate platformele online trebuie să ofere informații mai detaliate care să permită identificarea actorilor nocivi și a statelor membre vizate. Acestea ar trebui, de asemenea, să își intensifice cooperarea cu verificatorii veridicității informațiilor și să le ofere utilizatorilor mijloace care să le permită o detectare mai bună a dezinformării. În fine, platformele ar trebui să ofere comunității de cercetare un acces semnificativ la date, în conformitate cu normele de protecție a datelor cu caracter personal. În această privință, recenta inițiativă luată de Twitter de a pune la dispoziție seturi de date relevante în scopuri de cercetare deschide calea pentru desfășurarea de cercetări independente privind operațiunile de dezinformare ale actorilor răuvoitori. Mai mult, Comisia invită platformele să aplice politicile lor de transparență a publicității politice și în cazul viitoarelor alegeri naționale.

Uniunea Europeană a combătut în mod activ dezinformarea începând din 2015. Ca urmare a deciziei Consiliului European din martie 2015, în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) a fost înființat grupul operativ East Stratcom, pentru a contracara campaniile de dezinformare în curs ale Rusiei. În 2016 a fost adoptat Cadrul comun privind contracararea amenințărilor hibride, urmat în 2018 de Comunicarea comună privind creșterea rezilienței și consolidarea capacităților de reacție la amenințările hibride.

În aprilie 2018, Comisia a prezentat o abordare la nivel european și instrumente de autoreglementare pentru combaterea dezinformării online. În octombrie 2018, Codul de bune practici a fost semnat de către Facebook, Google, Twitter și Mozilla, precum și de către organismele profesionale care reprezintă platformele online, sectorul publicitar și agențiile de publicitate. În plus, Facebook, Google și Twitter s-au angajat să raporteze lunar cu privire la măsurile luate în perspectiva alegerilor pentru Parlamentul European. Cu sprijinul Grupului autorităților europene de reglementare pentru serviciile mass-media audiovizuale (ERGA), Comisia a monitorizat îndeaproape progresele înregistrate și a publicat evaluări lunare, împreună cu rapoartele prezentate. La 22 mai, și Microsoft a aderat la Codul de bune practici și s-a angajat să respecte toate angajamentele prevăzute în acesta.

Codul de bune practici este strâns legat de recomandarea inclusă în pachetul de inițiative privind alegerile anunțat de președintele Juncker în discursul său din 2018 privind starea Uniunii, inițiative menite să garanteze că alegerile pentru Parlamentul European vor fi libere, corecte și sigure. Printre aceste măsuri se numără asigurarea unei transparențe sporite a publicității politice online și posibilitatea de a impune sancțiuni în cazul utilizării ilegale a datelor cu caracter personal în scopul influențării rezultatelor alegerilor europene. Statelor membre li s-a recomandat, de asemenea, să creeze o rețea națională de cooperare în materie electorală și să participe la o rețea de cooperare în materie electorală la nivel european.

Continue Reading

#RO2019EU

Comisarul Corina Crețu, discurs la reuniunea miniștrilor UE pentru dezvoltare urbană: Comisia Europeană a ajutat orașele să profite de oportunitățile de finanțare ale UE

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

Comisarul european Corina Crețu a participat vineri la reuniunea informală de la București a miniștrilor UE responsabili cu dezvoltarea urbană, prilej cu care a susținut un discurs la masa rotundă având ca temă “Principalele realizări ale Agendei Urbane a UE“. 

”Am vorbit despre progresele importante pe care le-am făcut în cadrul Agendei Urbane și cred că ar trebui să fim mândri de ceea ce am realizat până acum împreună. La început, poate că a fost doar o idee îndrăzneață, dar iată că am reușit să poziționăm  Agenda Urbană în centrul politicilor urbane de pe continentul nostru, precum și la nivelul statelor membre. Cele 12 Parteneriate deschise pe tematici urbane dau roade – avem deja planuri concrete de acțiune, cu propuneri pentru mai mult de 100 de măsuri posibile în viitor”, a scris Crețu pe pagina sa de Facebook.

”E important de subliniat faptul că noi, la Comisia Europeană, am ajutat orașele să facă față mai bine provocărilor și să profite la maximum de oportunitățile de finanțare ale UE.  În acest sens, spre exemplu, am lansat în 2016 platforma online “One Stop Shop for Cities,” principalul punct de informare pentru orașe despre toate politicile UE care au o dimensiune urbană. Totodată, continuăm eforturile comune cu Banca Europeană de Investiții pentru a oferi noi șanse de dezvoltare orașelor europene, prin serviciile de consultanță specializată pentru investiții urbane – URBIS – o platformă lansată în 2017. Iar viitorul, sunt convinsă că ne va aduce noi provocări, dar și noi posibilități de cooperare, în beneficiul orașelor noastre”, a mai spus Corina Crețu.

Comisarul european pentru politică regională Corina Crețu participă, în perioada 13-14 iunie, la reuniunea informală a miniștrilor UE din domeniul dezvoltării urbane, eveniment ce are loc la București, în cadrul Președinției române a Consiliului UE.

Punctul central al reuniunii îl reprezintă adoptarea Declarației de la București, al cărei principal obiectiv este să deschidă calea pentru crearea unui cadru comun de acțiune în domeniul dezvoltării urbane în UE. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Corina Crețu anunță că va demisiona din funcția de comisar european la 1 iulie pentru a-și prelua mandatul de eurodeputat

Published

on

©️ European Commission

Corina Crețu, proaspăt realeasă membru al Parlamentului European din partea formațiunii Pro România, va demisiona din funcția de comisar european la data de 1 iulie, decizie de care l-a informat pe președintele Klaus Iohannis, precizând că ”Guvernul României nu s-a decis în legătură cu nominalizarea Comisarului European din viitoarea componență a Executivului european”.

Într-o reacție remisă CaleaEuropeană.ro, Crețu a transmis că face aceste precizări având în vedere numeroasele întrebări pe care le primesc privind statutul ei de după rezultatele alegerilor europarlamentare din 26 mai.

Precizările comisarului european sunt următoarele:


1. Guvernul României nu s-a decis în legătură cu nominalizarea Comisarului European din viitoarea componență a Executivului european, ca atare l-am informat pe Președintele Comisiei Europene, Domnul Jean-Claude Juncker, că îmi voi îndeplini îndatoririle de Comisar European pentru Politică Regională până la data de 1 iulie, zi în care voi demisiona din calitatea de Comisar European.

2. Noul Parlament European se va întruni la data de 2 iulie 2019 la Strasbourg, moment în care îmi voi prelua mandatul de europarlamentar, ca urmare a încrederii pe care au acordat-o românii echipei PRO România.

3. Azi l-am informat pe Președintele României că sunt nevoită să demisionez din calitatea de Comisar, pentru a evita starea de incompatibilitate si pentru a-mi putea prelua mandatul de Membru al Parlamentului European.

Multumesc tuturor celor care au votat PRO România, pro-Europa.


Corina Crețu este unul dintre cei mai experimentați oameni politici români la nivel european. Membru al Parlamentului European în perioada 2007-2014, încă de la aderarea României la Uniunea Europeană, Corina Crețu a devenit vicepreședinte al legislativului european.

De la 1 noiembrie 2014 este comisar european pentru politică regională în cadrul Comisiei conduse de Jean-Claude Juncker.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending