Connect with us

INTERNAȚIONAL

SUA: Donald Trump a devenit al treilea președinte pus sub acuzare pentru ”abuz de putere”. Liderul de la Casa Albă va fi judecat de Senat, unde republicanii au majoritate

Published

on

© US Department of State/ Facebook

Preşedintele american Donald Trump a fost pus sub acuzare miercuri de Camera Reprezentanţilor pentru ”abuz de putere” şi ”obstrucţionarea Congresului”, devenind al treilea președinte din istoria SUA supus unei astfel de proceduri, după Andrew Johnson în 1868 și Bill Clinton în 1998, dar primul republican în această cauză. Votul deschide calea unui proces de destituire în Senat, unde Partidul Republican al lui Trump deține majoritatea și face improbabilă din punct de vedere politic o destituire din funcție.

Camera Reprezentanţilor, dominată de democraţi, s-a pronunţat în favoarea ”impeachment-ului” miliardarului republican de 73 de ani pentru “abuz de putere”, cu 230 de voturi pentru şi 197 împotrivă, informează AFP, potrivit Agerpres.

Este sarcina Senatului acum să îl judece pe Trump, fără îndoială în ianuarie. Însă republicanii, care controlează camera superioară a Congresului, au intenţia fermă de a-l achita pe preşedintele lor.

“Preşedintele este încrezător că Senatul va restabili ordinea”, a reacţionat imediat Casa Albă. “El este pregătit pentru următoarele etape şi este încrezător în faptul că va fi total disculpat”, a adăugat Casa Albă.

Reacția lui Donald Trump

Decizia a venit într-un moment în care Trump era la tribuna unui miting de campanie la Battle Creek, în Michigan, la circa 1.000 de km de Washington.

Republican n-a fost niciodată mai unit ca acum. Democraţii încearcă să anuleze votul a zeci de milioane de americani”, a spus Donald Trump în timpul unei adunări în Michigan, imediat după încheierea votului.

Trump, al treilea președinte din istorie pus sub acuzare. Primii doi au fost achitați de Senat

Votul de miercuri seară din Camera Reprezentanţilor, care are loc cu mai puţin de un an până la scrutinul prezidenţial, este un moment istoric.

Doar alţi doi preşedinţi – Andrew Johnson în 1868 şi Bill Clinton în 1998 – au mai fost puşi sub acuzare, însă ambii au fost achitați de Senat. Republicanul Richard Nixon, aflat în centrul scandalului Watergate, a preferat să demisioneze în 1974 înainte de a fi pus sub acuzare, deși ancheta fusese anterior declanșată.

De ce este acuzat Donald Trump?

Cel de-al 45-lea preşedinte al Statelor Unite, care intenţionează să obţină al doilea mandat de patru ani la alegerile din noiembrie 2020, este vizat de două capete de acuzare în vederea unei eventuale destituiri, şi anume de abuz de putere şi de obstrucţionarea activităţii Congresului, informează și Adevărul.

Donald Trump este acuzat că l-a şantajat pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în cursul unei discuţii telefonice purtate la 25 iulie.

Potrivit conversaţiei, preşedintele american i-a sugerat omologului său ucrainean, un novice în politică, să favorizeze deschiderea unei anchete de corupţie împotriva lui Hunter Biden, fiul fostului vicepreşedinte american Joe Biden, în schimbul prelungerii ajutorului militar şi unei vizite la Casa Albă. Ori Joe Biden se prefigurează a fi principalul contracandidat al lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale de anul viitor.

Ce urmează?

Senatul urmează să ţină procesul sub supervizarea preşedintelui Curţii Supreme. Republicanii deţin 53 din cele 100 de mandate din Camera superioară a Congresului, iar destituirea unui președinte se face cu o majoritate de două treimi (super-majoritate). Procesul este așteptat a fi deschis cel mai probabil în ianuarie.

Procesul lui Bill Clinton a durat cinci săptămâni – în 1999 – şi s-a încheiat cu achitarea fostului preşedinte democrat american.

Citiți și Pașii prin care Donald Trump poate fi destituit din funcția de președinte al SUA. Ce presupune procedura impeachment-ului în SUA?

Care este rolul Senatului în procedura de punere sub acuzare?

1) Senatul SUA primește articolele punerii sub acuzare din partea Camerei Reprezentanților.

2) Senatul formulează regulile și procedurile pentru organizarea unui proces.

3) În cadrul procesului care se declanșează, președintele va fi reprezentat de avocații săi. ”Boxa acuzaților” va fi reprezentată de un grup de membri din Camera Reprezentanților. Procesul va fi prezidat de președintele Curții Supreme, iar cei 100 de senatori vor reprezenta juriul.

4) Senatul se va reuni în sesiune privată pentru a dezbate asupra verdictului.

5) Senatul, în sesiune publică, va vota asupra verdictului, fiind necesară o majoritate de două treimi din senatori pentru condamnarea președintelui.

6) Senatul va vota apoi înlăturarea din funcție a președintelui.

7) Senatul ar putea, de asemenea, să voteze printr-o majoritate simplă o prevedere care să-i interzică președintelui să mai dețină o funcție publică în viitor.

Mai multe detalii despre această procedură pot fi consultate aiciaici și aici.

Procedura, care provine din istoria constituțională britanică, a condus la punerea sub acuzare a doi președinți SUA în întreaga istorie a statului federal, dar niciunul nu a fost condamnat în acest sens: Andrew Johnson și Bill Clinton. În cazul lui Richard Nixon, acesta și-a dat demisia în 1974 înainte de a fi pus sub acuzare.

Care este succesiunea la funcția prezidențială după înlăturarea șefului statului?

În SUA, potrivit amendamentului 25 din Constituția SUA adoptat în 1967, succesiunea la funcția prezidențială îi permite vicepreședintelui (în prezent, Mike Pence) să preia atribuțiile poziției de președinte al Statelor Unite. În sens extins, ordinea succesorală până la următoarele alegeri mai prevede că în cazul în care nici vicepreședintele nu poate exercita funcția prezidențială, atunci aceasta este preluată de președintele Camerei Reprezentanților (în prezent, Nancy Pelosi), de președintele pro tempore al Senatului și, în ultimă instanță, de secretarul de stat (în prezent Mike Pompeo).


Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

UE și India, cele mai mari democrații mondiale, au decis să își revigoreze parteneriatul strategic și vor relua negocierile pentru un acord comercial

Published

on

© European Union 2021

Uniunea Europeană şi India au decis sâmbătă în cadrul unui summit să-şi revigoreze relaţiile, convenind în special asupra reluării negocierilor în vederea unui acord de liber schimb şi unei cooperări mai substanţiale, într-un moment în care India este grav afectată de pandemia COVID-19, transmite AFP, potrivit Agerpres.

”Sunt bucuros să anunţ că UE şi India deschid un nou capitol în relaţiile lor”, a declarat preşedintele Consiliului European, Charles Michel, după încheierea summitului UE-India, desfăşurat prin videoconferinţă de la Porto, unde anterior liderii europeni au participat la Summitul social european și la reuniunea informală a Consiliului European.

UE este unul dintre cei mai mari parteneri comerciali și investitori străini din India.

Reuniunea a generat un nou impuls pentru relațiile comerciale bilaterale, liderii europeni și premierul indian căzând de acord asupra “reluării negocierilor privind un acord de liber schimb echilibrat, ambițios, cuprinzător și benefic reciproc, găsirii de soluții rapide la problemele de lungă durată de acces pe piață, lansării negocierilor privind un acord autonom de protecție a investițiilor și începerii negocierile privind un acord privind indicatorii geografici”, se arată în declarația semnată de UE și India.

S-a recurs la varianta videoconferinţei după ce premierul indian Narendra Modi a fost constrâns să-şi anuleze deplasarea în oraşul portughez din cauza situaţiei sanitare din ţara sa.

UE şi India vor realiza în comun proiecte de infrastructură în Africa, Asia centrală şi de est, zone unde China este foarte prezentă prin finanţarea şi executarea unor astfel de proiecte, a declarat un oficial din MAE indian, potrivit Reuters.

Citiți și Charles Michel: Calea viitoarei ordini mondiale va fi stabilită în regiunea Indo-Pacific, iar Uniunea Europeană și India sunt parteneri cheie

Dar preşedinta Comisiei European a spus în faţa presei după summitul UE-India că ”este prematur să intrăm în detalii, însă vom conduce trei negocieri în paralel”, enunţate şi de Charles Michel, care a precizat că este vorba despre negocierea ”acordurilor privind comerţul, protejarea investiţiilor şi indicaţiile geografice”.

Mari producătoare de vaccinuri, UE şi India au mai convenit cu această ocazie să-şi consolideze cooperarea pentru a face faţă actualei pandemii şi a unor alte viitoare posibile crize de acest fel.

”Aş putea foarte bine să-mi imaginez o cooperare încă şi mai strânsă între UE şi India în producţia de vaccinuri”, a declarat cancelarul german Angela Merkel, ea participând de asemenea prin videoconferinţă la summiturile desfăşurate la Porto.

”India a ales să investească mai mult în relaţia sa cu UE din cauza Chinei şi a Brexitului, care obligă New Delhi să nu mai considere Londra drept unica sa intrare în UE”, a explicat în acest timp şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, în contextul în care guvernul de la Londra doreşte să negocieze de asemenea un acord de liber schimb cu India.

Dar acordurile pe care UE doreşte să le încheie cu India nu vor fi uşor de obţinut, a avertizat un înalt funcţionar european citat de AFP.

”India este o ţară foarte protecţionistă şi, cu toate că este o mare democraţie, chestiunile privind drepturile omului sunt foarte sensibile şi indienii se reorientează uşor”, explică acesta, subliniind însă că relansarea cooperării convenită la acest summit ”nu înseamnă că UE şi India vor constitui un bloc între SUA şi China”.

Continue Reading

NATO

România a început retragerea din Afganistan: Primii militari români au revenit acasă. Retragerea celor peste 600 de soldați se va încheia la 11 septembrie

Published

on

© Ministerul Apărării Naționale

Primul contingent, alcătuit din circa 70 de militari români care au fost în misiune în Afganistan, a sosit sâmbătă, 8 mai, în Baza 90 Transport Aerian cu o aeronavă C 17 Globemaster III a Statelor Unite, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Planul de retragere a celor peste 600 de militari este coordonat cu comandanţii din teatrul de operaţii, astfel încât procesul să se desfășoare coerent şi în condiţii de maximă siguranţă.

Finalizarea procedurilor va avea loc până la 11 septembrie 2021 dar, din motive de securitate, calendarul repatrierii militarilor nu este public, însă este sincronizat permanent cu planificările celorlalți membri ai Alianței Nord-Atlantice, mai arată sursa citată.

Ministerul Apărării Naționale a demarat, de la 1 mai, procesul de retragere a militarilor români din Afganistan, conform Declarației comune a Consiliului Nord-Atlantic adoptată la recenta reuniune extraordinară comună a miniștrilor de externe si miniștrilor apărării din statele membre ale NATO.

Citiți și Retragerea NATO din Afganistan. Ministrul Nicolae Ciucă: Pentru MApN, misiunea se va încheia numai atunci când toţi militarii români vor fi în siguranţă acasă

România a participat cu trupe în Afganistan încă din anul 2002, atât la Operația Enduring Freedom cât și la ISAF, în spiritul solidarității față de partenerul strategic american și pentru consolidarea poziției naționale ca partener aliat.

În ianuarie 2001, primele efective de militari români – un pluton de poliție militară, o aeronavă C130 Hercules și ofițeri de legătură au fost dislocați în Afganistan, în cadrul operației ISAF, iar în luna iulie 2002, a fost dislocat în teatrul de operații Afganistan primul batalion de infanterie românesc într-o misiune de luptă în afara teritoriului național după cel de Al Doilea Război Mondial.

Din 2002 și până în prezent, un număr de peste 32.000 de militari ai Armatei României au participat la misiunea din Afganistan, în rotații de câte șase luni, atât în cadrul unor elemente de comandă și control de nivel brigadă, cât și în cadrul unor structuri de forțe de nivel batalion, companie, pluton, echipe operaționale de consiliere și legătură (OMLT), detașamente din cadrul Forțelor pentru Operații Speciale, echipe de instructori ANA Training, subunități CIMIC. La misiuni au luat parte și elemente de sprijin logistic din cadrul Comandamentului Logistic Întrunit, structuri din cadrul Comandamentului Comunicațiilor și informaticii, structuri din cadrul Forțelor Navale Române, personal de stat major încadrat în comandamente NATO și multinaționale. Forțele Aeriene Române au asigurat în două misiuni diferite comanda Aeroportului Internațional din Kabul (KAIA).

Misiunile militarilor români în teatrul de operații din Afganistan au fost coordonate de Comandamentul Forțelor Întrunite din cadrul MApN.

În ultima perioadă, România a fost unul dintre cele mai importante state contributoare cu trupe la Misiunea Resolute Support, cu peste 600 de militari dislocaţi, iar în ultimii șase ani participarea la RSM a constituit principala prioritate privind contribuţia Armatei României la operaţii în afara teritoriului statului roman.

În cei 19 ani de participare cu structuri militare în acest teatru de operaţii, 27 de militari români și-au pierdut viața în acțiuni de luptă, iar peste 200 au fost răniți.

Continue Reading

NATO

A început Steadfast Defender 21: Peste 9.000 de soldați NATO testează mobilitatea militară a Alianței din America de Nord și până în Marea Neagră

Published

on

© Forțele Speciale Române/ Facebook

Exercițiul NATO Steadfast Defender 2021, cea mai amplă operațiune de descurajare și apărare din ultimii ani, a debutat în această săptămână, reunind peste 20 de aliați NATO și parteneri din America de Nord și Europa care vor desfășura 9.000 de militari, inclusiv din și în România.

“Exercițiul Steadfast Defender 2021 va testa pregătirea și mobilitatea militară a NATO – cu forțe care se desfășoară pe uscat și pe mare, din America de Nord până în regiunea Mării Negre și în largul coastei Portugaliei. Cu peste 9.000 de soldați, exercițiul demonstrează că NATO are capacitățile și hotărârea de a proteja toți aliații împotriva oricărei amenințări”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit unui comunicat al Alianței.

Steadfast Defender are loc de la jumătatea lunii mai până la finalul lunii iunie, fiind un exerciţiu nou al NATO pentru a demonstra capabilităţile Alianţei de a răspunde la o ameninţare pe scară largă și desfășurându-se ca parte a Defender Europe 21, cel mai mare exercițiu militar al SUA în Europa, care a început zilele trecute în Albania și care reunește peste 28.000 de forțe multinaționale din 26 de națiuni ce vor desfășura operațiuni aproape simultane în mai mult de 30 de zone de antrenament din 12 țări, inclusiv în România

Steadfast Defender 2021 va fi primul test pe scară largă al structurii de comandă adaptate a NATO, cu implicarea a două noi comandamente NATO – Comandamentul de sprijin și abilitare comună cu sediul în Ulm, Germania și Comandamentul forțelor întrunite din Norfolk, cu sediul în Statele Unite.

 

La exercițiu participă militari din 18 state membre NATO Albania, Bulgaria, Canada, Danemarca, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Letonia, Muntenegru, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Turcia, Regatul Unit și Statele Unite și două țări partenere Finlanda și Suedia.

De altfel, exercițiul debutează în mod simultan cu o decizie a statelor membre ale Uniunii Europene de a invita trei aliați NATO – Canada, Norvegia și SUA – să se alăture la proiectul mobilității militare al UE.

Scenariul exercițiului a fost descris generalul locotenent Brice Houdet de la Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate în Europa, iar el implică și România.

Prima fază a Steadfast Defender 2021 se concentrează pe consolidarea rapidă a aliaților europeni ai NATO de către forțele nord-americane.

Această fază este condusă de Comandamentul Forțelor Comune Norfolk și va include un exercițiu maritim cu aproximativ 5.000 de forțe și 18 nave.

Între timp, o parte a exercițiului se va desfășura la Ulm, Germania. Acest lucru va antrena și testa capacitatea noului Comandament  de a coordona mișcarea rapidă a forțelor și echipamentelor aliate de-a lungul granițelor europene.

Ulterior, la sfârșitul lunii mai, exercițiul anual Noble Jump al NATO va avea loc sub umbrela Steadfast Defender 2021, în cadrul căruia vor fi desfășurate în România trupele Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat condusă de Turcia. Vor fi implicați aproximativ 4.000 de soldați din 12 țări. Alte exerciții asociate vor avea loc și în regiune.

Prin intermediul Defender Europe 21 și Steadfast Defender, România și propune să atingă capabilitatea operațională a Corpului Multinaţional Sud-Est de la Sibiu, subiect discutat de oficialii Armatei României cu generalul-locotenent John Kolasheski, comandantul Corpului V al Forţelor Terestre ale Statelor Unite ale Americii, aflat zilele acestea în România.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

CONSILIUL EUROPEAN8 hours ago

UE și India, cele mai mari democrații mondiale, au decis să își revigoreze parteneriatul strategic și vor relua negocierile pentru un acord comercial

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

UE inaugurează Conferința privind viitorul Europei la Strasbourg, celebrând Ziua Europei: Liderii UE vor susține discursuri în deschiderea Conferinței (LIVE 9 mai, ora 15:00)

CONSILIUL EUROPEAN10 hours ago

Summitul de la Porto: Klaus Iohannis a făcut apel la consolidarea coordonării UE și la combaterea acțiunilor de dezinformare care sporesc neîncrederea în vaccinuri

POLITICĂ11 hours ago

Marcel Ciolacu salută acordul liderilor UE privind Europa socială: PSD și stânga europeană au susținut mereu că statul are rolul de a avea grijă de cetățeni

NATO12 hours ago

România a început retragerea din Afganistan: Primii militari români au revenit acasă. Retragerea celor peste 600 de soldați se va încheia la 11 septembrie

NATO13 hours ago

A început Steadfast Defender 21: Peste 9.000 de soldați NATO testează mobilitatea militară a Alianței din America de Nord și până în Marea Neagră

CONSILIUL EUROPEAN13 hours ago

UE privește cu scepticism propunerea SUA de a ridica brevetele pentru vaccinurile anti-COVID-19: “Anglo-saxonii să pun capăt interdicțiilor la export. Altfel punem carul înaintea boilor”

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Ursula von der Leyen anunță că UE a încheiat un nou contract cu BioNTech-Pfizer pentru 1,8 miliarde de doze de vaccin anti-COVID-19

CONSILIUL EUROPEAN14 hours ago

Liderii UE au adoptat Declarația Summitului de la Porto: Vom lucra pentru o Europă socială și pentru a consolida efortul către tranziția digitală, verde și echitabilă

U.E.16 hours ago

Angela Merkel și Frank-Walter Steinmeier, la 76 ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial: 8 mai 1945 a fost ziua eliberării. Să confruntăm naţional-socialismul va întări democrația noastră

Dragoș Pîslaru2 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază că cea mai importantă armă a UE împotriva populiștilor este ”conținutul activității noastre” și cere statelor membre să se implice pentru a câștiga ”bătălia comunicării”

U.E.2 days ago

De la Göteborg la Porto: Social-democrații europeni au stabilit calea unei Europe mai echitabile pentru toți

CHINA1 week ago

Josep Borrell semnalează UE să se pregătească pentru ”o perioadă lungă și dificilă” în relațiile cu Rusia, observându-se o ”tendință îngrijorătoare” de a se comporta ”ca și când am fi un adversar”

ROMÂNIA2 weeks ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccinuri Johnson&Johnson și Moderna a ajuns în România

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită ca testarea în scopul obținerii adeverinței electronice verzi să fie gratuită: Este nevoie și de testare pentru funcționarea normală a activităților

MAREA BRITANIE2 weeks ago

Parlamentul European a aprobat acordul comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit, cel mai ambițios tratat încheiat vreodată de Uniune cu o țară terță

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE: Viitorul și prosperitatea Europei depind de cercetare și inovare, cu ajutorul cărora vom deveni mai rezilienți în fața crizelor viitoare

U.E.2 weeks ago

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, întâlnire la Paris cu omologul francez, Emmanuel Macron: Trebuie să făurim noi înșine viitorul UE dacă nu dorim să devenim jucăria politicii globale

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a discutat cu omologul ucrainean despre ”necesitatea identificării de soluții durabile” pentru drepturile minorității române din Ucraina

Advertisement
Advertisement

Trending