Connect with us

RUSIA

SUA și Rusia se contrează pe tema efectivelor diplomatice, semnalând lipsa progreselor privind această chestiune sensibilă, în pofida summitului Biden-Putin

Published

on

© U.S. Department of State / Flickr

Statele Unite și Rusia au avut luni un schimb de replici cu privire la efectivele ambasadelor lor, semnalând lipsa de progrese legate de această problemă sensibilă, în pofida summitului dintre Joe Biden și Vladimir Putin și începutul unui ”dialog strategic” care ar trebui să stabilizeze relațiile lor agitate, anunță AFP, citat de Agerpres.

Într-un interviu acordat jurnalului american The National Interest, ambasadorul rus la Washington, Antoli Anyonov, a deplâns ”expulzările” unor diplomați ruși, acuzând SUA că sunt ”perverse și creative” limitând la trei ani durata vizelor rezervate diplomaților ruși, mai scăzută decât pentur ceilalți, în viziunea sa.

”Am primit o listă cu 24 de diplomaţi care trebuie să părăsească ţara înainte de 3 septembrie”, a explicat oficialul rus, subliniind că aproape toţi nu vor fi înlocuiţi ”pentru că Washingtonul a strâns brusc şurubul procedurilor de eliberare a vizelor”.

De cealaltă parte, Statele Unite, prin vocea purtătorului de cuvând al Departamentului de Stat american, Ned Price, a apreciat că este o descriere ”inexactă” a situației. Conform acestuia, rușii știau că aceste vize expiră după trei ani și erau liberi să solicite reînnoirea lor.

Pe de altă parte, acesta a acuzat Moscova că a forțat SUA să concedieze angajații ruși din misiunile diplomatice din Rusia, interzicând ambasadelor să angajeze personal local sau din țări terțe.

”Este regretabil, deoarece aceste măsuri au un impact negativ asupra operaţiunilor misiunii americane în Rusia, potenţial asupra securităţii personalului nostru şi asupra capacităţii noastre de a avea schimburi diplomatice cu guvernul rus”, a declarat presei Ned Price.

”Ne rezervăm dreptul de a lua măsuri adecvate ca răspuns la măsurile Rusiei”, a adăugat acesta, precizând totodată că expirarea vizelor denunţată de ambasadorul rus nu are nicio legatură cu acest lucru.

Geneva a fost în luna iunie gazda primului summit între președintele american, Joe Biden, și omologul său rus, Vladimir Putin, în urma căruia au stabilit ca ambasadorii celor două țări să revină la post și să stabilească un dialog privind stabilitatea strategică, săptămâna trecută având loc, de altfel, discuții cu privire la ”controlul armelor și reducerea riscurilor”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

RUSIA

Josep Borrell: UE denunță activitățile cibernetice rău intenționate. Îndemnăm Federația Rusă să adere la un comportament responsabil în spațiul cibernetic

Published

on

© European Union, 2021

Unele state membre ale UE au observat activități cibernetice rău intenționate, denumite colectiv Ghostwriter, și le-au asociat cu statul rus, a transmis vineri Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrel, potrivit comunicatului oficial. 

„Astfel de activități sunt inacceptabile, deoarece ne amenință integritatea și securitatea, valorile și principiile democratice și funcționarea de bază a democrațiilor noastre”, a spus el. 

Mai mult, șeful diplomației UE a menționat că aceste activități cibernetice rău intenționate vizează numeroși membri ai parlamentelor, funcționari guvernamentali, politicieni, precum și membri ai presei și ai societății civile din UE, prin accesarea sistemelor informatice și a conturilor personale și prin furtul de date.

„Aceste activități sunt contrare normelor de comportament responsabil al statelor în spațiul cibernetic, aprobate de toate statele membre ale ONU, și încearcă să submineze instituțiile și procesele noastre democratice, inclusiv prin facilitarea dezinformării și a manipulării informațiilor”, a punctat Josep Borrell. 

În final, Înaltul Reprezentant a amintit că Uniunea Europeană și statele sale membre denunță cu fermitate aceste activități cibernetice malițioase, iar toate părțile implicate „să pună capăt imediat”.

„Îndemnăm Federația Rusă să adere la un comportament responsabil în spațiul cibernetic. Uniunea Europeană va reveni asupra acestei chestiuni în cadrul următoarelor reuniuni și va lua în considerare posibilitatea de a lua măsuri suplimentare”, a conchis Josep Borrell. 

În context, în urmă cu două săptămâni, procuratura federală din Germania a lansat o anchetă privind atacurile cibernetice asupra parlamentului țării, la doar câteva zile după ce Berlinul a acuzat deschis Moscova că s-ar afla în spatele acțiunii. 

În prezent, Moscova se află sub sancțiunile UE după o serie de dispute între Moscova și Occident. Statele membre au decis prelungirea cu încă un an, până la 18 mai 2022, a cadrului pentru măsuri restrictive împotriva atacurilor cibernetice care amenință UE sau statele sale membre, după adoptarea, anul trecut, a primelor sancțiuni împotriva unor entități non-statale, la propunerea Germaniei, vizată în 2015 de un atac cibernetic pe scară largă asupra parlamentului federal.

Sancțiunile se aplică în cazul a opt persoane și patru entități și includ înghețarea activelor și o interdicție de călătorie. În plus, persoanelor și entităților din UE le este interzis să pună fonduri la dispoziția celor care figurează pe lista respectivă.

Această nouă prelungire a sancțiunilor face parte din procesul de consolidare a rezilienței UE și a capacității sale de a preveni, descuraja, împiedica și contracara amenințările cibernetice și activitățile cibernetice rău intenționate și de a răspunde la acestea, în vederea protejării securității și intereselor europene.

Anul trecut, UE a sancționat două persoane și un organism care au fost responsabile sau au participat la atacul cibernetic asupra Parlamentului federal german (Deutscher Bundestag) în aprilie și mai 2015. Acest atac cibernetic a vizat sistemul informatic al parlamentului și a afectat capacitatea acestuia de a funcționa timp de mai multe zile. A fost furată o cantitate semnificativă de date și au fost afectate conturile de e-mail ale mai multor membri ai parlamentului, inclusiv cel al cancelarului Angela Merkel.

Măsurile restrictive, adoptate în premieră împotriva unor entități non-statale la propunerea Germaniei, au constat într-o interdicție de călătorie și o înghețare a activelor impuse persoanelor în cauză, precum și o înghețare a activelor impusă organismului. În plus, persoanelor și entităților din UE le este interzis să pună fonduri la dispoziția celor de pe listă.

Continue Reading

RUSIA

Josep Borrell, întrevedere cu Serghei Lavrov: Există dezacorduri majore între UE și Rusia, dar trebuie să cooperăm pe mai multe chestiuni de politică externă, în interesul securității și stabilității globale

Published

on

© Josep Borrell/ Twitter

Există dezacorduri majore între Uniunea Europeană și Rusia, dar trebuie să cooperăm pe mai multe chestiuni de politică externă, în interesul securității și stabilității globale, i-a transmis Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, ministrului rus de externe, Serghei Lavrov.

Întâlnirea dintre cei oficiali a fost prilejuită de cea de-a 76-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, discuțiile axându-se pe dosare internaționale în care ”Rusia ar trebui să continue să coopereze, în vederea abordării provocărilor de securitate la nivel mondial, precum situația din Afganistan, Libia, Mali, procesul de pace din Orientul Mijlociu sau Planul comun de acțiune cuprinzător (JCPOA).”

”Dezacordurile persistă, în special în ceea ce privește încălcările de către Rusia a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, în domeniul democrației și al drepturilor omului, precum și în ceea ce privește amenințările cibernetice, dezinformarea și alte amenințări hibride”, este menționat într-un comunicat al Serviciului European de Acțiune Externă.

Cu toate acestea, Borrell a subliniat că obiectivul UE este acela de a avea ”o relație mai stabilă și mai previzibilă.”

Această întrevedere dintre Înaltul Reprezentat al UE și ministrul rus de externe este prima de la tensiunile diplomatice iscate la începutul lunii februarie, când Josep Borrell a efectuat o vizită de două zile la Moscova, pentru a cere eliberarea opozantului Aleksei Navalnîi şi pentru a analiza posibilitatea unei normalizării a relaţiilor dintre UE şi Rusia.

Doar că în timpul vizitei, Kremlinul  a declarat  persona non grata diplomaţi din Germania, Polonia şi Suedia acuzaţi de participarea la o manifestaţie în favoarea opozantului Aleksei Navalnîi, condamnat la închisoare, gest condamnat de Occident. Aceşti diplomaţi au fost acuzaţi că au participat la adunări ”ilegale pe 23 ianuarie” la Sankt-Petersburg şi Moscova.

De altfel, mesajul potrivit căruia Rusia are tendința de a se comporta ca și când Uniunea Europeană ar fi un adversar a mai fost subliniat în trecut de oficialul european.

Într-o dezbatere din luna aprilie, organizată de Parlamentul European cu privire la politica de destabilizare a Rusiei la adresa Ucrainei, situația opozantului rus, Aleksei Navalnîi și tensiunile diplomatice între Moscova și Praga, soldate cu expulzarea mai multor diplomați, Josep Borrell a atras atenția că UE trebuie ”să se pregătească pentru o perioadă lungă și dificilă” în relațiile cu Moscova, informându-i atunci pe eurodeputați că UE va continua politica față de Rusia, bazată pe următoarele principii: reziliența internă, lupta împotriva amenințărilor hibride și cibernetice, consolidarea angajamentului UE față de statele din Parteneriatul Estic, sprijinirea poporului rus, prin intensificarea sprijinului pentru societatea civilă și apărătorii drepturilor omului și prin intensificarea contactelor interumane.

Astfel, Uniunea Europeană urmărește ”să schimbe dinamica actuală treptat, într-o relație mai puțin conflictuală, mai previzibilă și mai stabilă”, rămânând însă fidelă abordării ”partener, competitor, rival”.

 

Continue Reading

CHINA

Sondaj ECFR: Europenii cred că un nou Război Rece este în desfășurare între SUA și rivalii China și Rusia și văd “UE drept cel mai de nădejde aliat al Americii”

Published

on

© European Union 2021

În timp ce Statele Unite, Marea Britanie și Australia se pregătesc să înfrunte China prin intermediul AUKUS – noua lor alianță de securitate și apărare indo-pacifică – cetățenii europeni păstrează o abordare ambivalentă în ceea ce privește discuțiile despre un nou Război Rece, potrivit unui nou sondaj realizat de think tank-ul European Council on Foreign Relations în 12 state membre ale UE care reprezintă împreună peste 300 de milioane de cetățeni și reprezintă 80% din PIB-ul blocului european.

Sondajul, dat publicității pe fondul scandalului afacerii submarinelor dintre Franța, SUA și Austria și crizei transatlantice determinate de anunțarea unei alianțe care îi exclude pe europeni, arată că majoritatea europenilor văd un nou “război rece” între Statele Unite și rivalii lor internaționali, China și Rusia. 

Realizat însă înainte ca pactul de apărare AUKUS să fie anunțat săptămâna trecută, sondajul a arătat că, deși majoritatea europenilor consideră că are loc un nou “război rece” între Statele Unite și rivalii lor internaționali, China sau Rusia, foarte puțini cred că țara lor este un participant direct la aceste conflicte.

De exemplu, sondajul ECFR a constatat că doar 15% dintre europenii care și-au exprimat opinia consideră că țara lor se află în prezent într-un nou “război rece” cu China, această cifră ajungând la 25% doar în ceea ce privește Rusia. De asemenea, sondajul a detectat o evaluare pozitivă în Bulgaria și Ungaria a modului în care aceste autocrații se descurcă în ceea ce privește principalele provocări politice actuale.

La nivelul întregului bloc, ECFR a constatat că doar 25% și, respectiv, 15% cred că țara lor este implicată în prezent într-un conflict cu Rusia sau China. Opinia predominantă, în aproape toate statele membre, este că acest lucru “nu se întâmplă” – acest punct de vedere fiind cel mai pronunțat în Bulgaria, Ungaria, Austria, Portugalia și Italia.

Autorii raportului, Mark Leonard și Ivan Krastev, avertizează că, “dacă Washingtonul și Bruxelles-ul se pregătesc pentru o luptă generațională “a întregii societăți” împotriva autocrațiilor de la Beijing și Moscova”, ar putea descoperi că “nu au în spate un consens societal”.

Datele ECFR relevă că, în întreaga Europă, 62% dintre cetățeni cred că are loc un nou “război rece” între SUA și China și că 59% văd o schismă comparabilă care se manifestă între SUA și Rusia.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat cu privire la un potențial nou război rece, înaintea reuniunii Adunării Generale a ONU din această săptămână.

Această teză a unui nou Război Rece a fost respinsă în dese rânduri de președintele american Joe Biden, cel mai recent în discursul pe care l-a susținut marți, în premieră de la tribuna Adunării Generale a ONU. La New York, liderul de la Casa Albă a subliniat că SUA “nu caută un nou Război Rece sau o lume divizată în blocuri rigide”.

Ruptura apărută pe frontispiciul relației transatlantice din cauza afacerii submarinelor și a alianței AUKUS a oferit un nou prilej pentru Franța și pentru șeful diplomației europene să invoce nevoia construirii autonomiei strategice europene ca alternativă la dependența față de SUA.

Dar constatarea sondajului ECFR arată că mulți dintre cetățenii europeni văd Bruxelles-ul ca fiind cel mai de nădejde aliat al Americii, mai degrabă decât ca pe un pol alternativ.

Atunci când vine vorba de o confruntare cu Rusia sau China, europenii tind să vadă Bruxelles-ul, și nu propriile lor țări, ca fiind cel mai activ participant al Europei în aceste conflicte. 31% dintre europeni cred că Bruxelles-ul este probabil sau cu siguranță într-un război rece cu China, ceea ce înseamnă că de două ori mai mulți oameni cred că UE se află într-un război rece cu China decât cred acest lucru despre propria lor țară.

În ceea ce privește Rusia, mai mulți respondenți afirmă că UE este implicată într-un război rece: 44% sunt de acord că acesta are loc, în timp ce doar 26% nu sunt de acord.

Țările participante la sondaj au fost: Austria, Bulgaria, Danemarca, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania și Suedia.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA52 mins ago

Ursula von der Leyen face apel la populația României să se vaccineze anti-COVID-19: Convingerea oamenilor de a se vaccina ține de autoritățile naționale. Este nevoie de comunicare bună

COMISIA EUROPEANA55 mins ago

Ursula von der Leyen, despre implementarea PNRR: Există relații de lucru excelente și multă încredere între Comisie și administrația de la București

Dragoș Pîslaru59 mins ago

Dragoș Pîslaru salută adoptarea PNRR și explică cum a obținut România calificative maxime la 10 dintre cele 11 criterii de evaluare a planului de 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Ursula von der Leyen, reverență pentru ”medici, infirmiere și întreg personalul spitalicesc” din România: Vă mulțumesc pentru profesionalismul și dedicarea de care ați dat dovadă

Cristian Bușoi1 hour ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, despre aprobarea PNRR: Un efort diplomatic susținut la nivelul instituțiilor europene, care deschide un capitol istoric pentru România

Daniel Buda1 hour ago

Eurodeputatul Daniel Buda salută aprobarea PNRR: Să lăsăm generațiilor viitoare o Românie modernă și sustenabilă

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Președinta Comisiei Europene „felicită sincer” România pentru lucrul la venitul minim de incluziune care va sprijini persoanele cele mai vulnerabile și gospodăriile cu venituri mici

FONDURI EUROPENE2 hours ago

Klaus Iohannis salută aprobarea PNRR în prezența Ursulei von der Leyen și îi cere lui Florin Cîțu implementarea reformelor și investițiilor: Este șansa de a lăsa generațiilor viitoare o Românie profund modernizată

ROMÂNIA2 hours ago

Premierul Florin Cîțu: Faptul că PNRR-ul României a obținut 10 calificative A din 11 arată aprecierea Comisiei Europene

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA55 mins ago

Ursula von der Leyen, despre implementarea PNRR: Există relații de lucru excelente și multă încredere între Comisie și administrația de la București

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Președinta Comisiei Europene „felicită sincer” România pentru lucrul la venitul minim de incluziune care va sprijini persoanele cele mai vulnerabile și gospodăriile cu venituri mici

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Klaus Iohannis a primit-o pe Ursula von der Leyen la Palatul Cotroceni. Președinta Comisiei Europene este în România pentru a semna PNRR

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI10 hours ago

Rareș Bogdan a fost ales prim-vicepreședinte al PNL pentru comunicare și relații internaționale: România are nevoie de reforme. Nimeni nu ne va ierta dacă nu facem investiții

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI23 hours ago

Gheorghe Falcă a fost ales vicepreședinte al PNL pentru fonduri europene și dezvoltare regională: Modernizarea României, al treilea mare proiect de țară, după aderarea la UE și NATO

POLITICĂ2 days ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU5 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru5 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU5 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

Team2Share

Trending