Un summit crucial care va stabili calea de urmat pentru Uniunea Europeană până la finalul acestui deceniu va avea loc joi și vineri, 27-28 iunie, la Bruxelles. Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene se întrunesc în cadrul Consiliului European de vară, conform tradiționalei scrisori adresate șefilor de state sau de guverne de către președintele Consiliului European, Charles Michel. Punctele cardinale ale reuniunii vor fi aprobarea pachetului de lideri care vor conduce Comisia Europeană și Consiliul European în următorii cinci ani, numirea viitorului Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate și adoptarea Agendei Strategice 2024-2029, bazată pe trei piloni: o Europă liberă și democratică, o Europă puternică și sigură, o Europă prosperă și competitivă.
“Această întâlnire va adopta Agenda Strategică, stabilind prioritățile și orientările strategice ale UE pentru următorii cinci ani. În al doilea rând, vom stabili calea de urmat privind reformele interne și, în al treilea rând, vom conveni asupra numirilor instituționale”, a declarat Michel, subliniind rolul esențial al Consiliului European conform tratatelor UE.
Cale liberă pentru Ursula von der Leyen, Antonio Costa și Kaja Kallas?
Scrisoarea lui Michel către liderii UE a fost trimisă miercuri seară după ce mai mulți oficiali UE au confirmat că liderii europeni negociatori din partea celor trei mari familii politice (PPE, Socialiști și Liberali), în frunte cu președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz și premierul polonez Donald Tusk, au aprobat pachetul pentru funcțiile de top din UE, stabilind că Ursula von der Leyen va fi susținută pentru un nou mandat de președintă a Comisiei Europene, fostul premier social-democrat portughez António Costa pentru funcția de preşedinte al Consiliului European, iar şefa guvernului eston, liberala Kaja Kallas, să preia poziția de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, care este și vicepreședinte al Comisiei Europene.
În procesul de numiri ale liderilor instituțiilor UE, rolul Consiliului European, în conformitate cu Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), este de a alege președintele Consiliului European, de a nominaliza președintele Comisiei Europene și de a numi Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.
Tratatul UE prevede că deciziile la nivelul Consiliului European privind numirile liderilor reclamă un vot cu majoritate calificată, ceea ce înseamnă o majoritate de minim 55% din statele membre care reprezintă 65% din populația UE, sau un vot cu majoritate calificată consolidată, ceea ce semnifică o majoritate de minim 72% din statele membre ale UE (20 din 27) care întrunesc 65% din populația Uniunii.
Și la summitul informal din 17 iunie, pachetul “Ursula von der Leyen – Antonio Costa – Kaja Kallas” a fost cel avansat de negociatori, însă liderii europeni au eșuat în a ajunge la un acord, chiar și de principiu, după ce negociatorii PPE, S&D și Renew Europe au încercat să o izoleze pe premierul italian Giorgia Meloni, a cărei grupare politică din Parlamentul European, ECR, a devenit a treia forță politică, însă Socialiștii și Liberalii resping orice majoritate cu forțe suveraniste sau de extremă-dreapta. La acel moment, existau și rezerve exprimate de unii lideri europeni faţă de António Costa, care este investigat în Portugalia într-un dosar care a condus la demisia sa din funcţia de premier, şi faţă de Kaja Kallas, datorită atitudinii sale radicale anti-Rusia și a faptului că deși are experiență politică în privința vecinătății estice, îi lipsește abordarea globală în relațiile cu America Latină, Africa sau Asia. De asemenea, un aspect care prezintă încă incertitudine are în vedere dorința reafirmată a popularilor europeni de împărţire a mandatului de preşedinte al Consiliului European în două perioade de câte doi ani şi jumătate fiecare pe care PPE să le împartă cu Socialiștii. În egală măsură, summitul ar putea fi ultimul pentru premierul olandez Mark Rutte, membru al Consiliului European din 2010, înainte ca acesta să fie instalat în funcția de secretar general al NATO.
Agenda Strategică 2024-2029 și Foaia de Parcurs privind reforma UE în perspectiva extinderii
Liderii UE sunt așteptați să adopte agenda strategică 2024-2029, un plan de politică care stabilește direcția și obiectivele UE. Pe parcursul anului trecut, președintele Michel a condus discuțiile cu liderii UE cu privire la provocările și prioritățile viitoare care urmează să fie incluse în agenda strategică bazată pe trei piloni:
– o Europă liberă și democratică
– o Europă puternică și sigură
– o Europă prosperă și competitivă
De asemenea, se așteaptă ca liderii să adopte o foaie de parcurs pentru lucrările viitoare privind reformele interne care trebuie întreprinse de UE pentru a-și îndeplini ambițiile pe termen lung și a-și consolida capacitatea de a face față provocărilor din ce în ce mai complexe. Aceste lucrări se vor desfășura în paralel cu procesul de extindere a UE.
“Viitoarele state membre și UE trebuie să fie pregătite în momentul aderării”, este punctul de plecare al acestor discuții, conform concluziilor adoptate în decembrie anul trecut de către liderii europeni, care au decis că procesul de extindere și reformarea Uniunii vor “înainta în paralel”.
De altfel, Consiliul European de la Granada din octombrie 2023 s-a încheiat cu adoptarea declarației prin care liderii europeni au pus bazele lansării procesului de reflecție privind agenda strategică 2024-2029 și au statuat că extinderea UE este “o investiție geostrategică” și că “atât UE, cât și viitoarele state membre trebuie să fie pregătite”. În ceea ce o privește, România a punctat că susține un proces paralel al avansării extinderii și al eficientizării funcționării UE, în limitele actuale ale tratatelor.
Ucraina – punct central. Vecinătatea estică, cu accent pe Republica Moldova și regiunea Mării Negre
Summitul de acum va începe pe 27 iunie la ora 14:00, cu un schimb de opinii cu președintele Ucrainei Volodimir Zelenski, care va fi prezent la summit pentru a marca momentul debutului tratativelor de aderare la UE. “Aceasta va fi o oportunitate de a discuta situația de pe teren și de a recunoaște unele realizări de la ultima noastră întâlnire”, a adăugat Michel.
Un moment istoric a fost deja marcat prin cadrelor de negociere și desfășurarea Conferințelor Interguvernamentale cu Ucraina, Republica Moldova și Muntenegru, un pas semnificativ pe calea aderării acestor țări la Uniunea Europeană. Michel a evidențiat și eforturile ambițioase de a direcționa veniturile extraordinare din activele rusești imobilizate pentru sprijinirea Ucrainei, alocându-se un sprijin suplimentar de 50 de miliarde de euro pentru anii următori.
“Este imperativ să intensificăm sprijinul militar pentru Ucraina, concentrându-ne pe apărarea aeriană, muniție și rachete”, a accentuat Michel, după ce miniștrii de externe europeni au ajuns la un acord privind ajutor militar de 1,4 miliarde de euro pentru Ucraina, finanțat în premieră din profiturile excepționale ale activelor înghețate ale Rusiei, în timp ce tranșele de bani din Instrumentul european pentru pace sunt în continuare blocate de Ungaria.
Liderii UE vor discuta situația din Georgia și poziția UE, în special în ceea ce privește legea privind agenții străini de inspirație rusească împotriva căreia europenii au avertizat că va periclita visul european al Georgiei.
Aceștia vor discuta despre continuarea sprijinului acordat Republicii Moldova pentru a face față provocărilor care decurg din războiul Rusiei împotriva Ucrainei, precum și despre calea Republicii Moldova spre a deveni membră a UE în contextul primei conferințe de aderare din 25 iunie 2024.
Aceștia vor discuta, de asemenea, despre modul de a construi o abordare strategică a Mării Negre, un lucru solicitat de România.
Orientul Mijlociu, politica externă securitatea și apărarea, competitivitatea, migrația și amenințările hibride
În plus, va fi discutată criza devastatoare din Orientul Mijlociu, cu apeluri pentru respectarea dreptului internațional și a propunerilor de încetare a focului din Rezoluția 2735 a Consiliului de Securitate al ONU.
Michel a subliniat importanța unui armistițiu imediat în Gaza, eliberarea tuturor ostaticilor și creșterea semnificativă a asistenței umanitare pentru a răspunde nevoilor urgente de pe teren. Totodată, a reiterat angajamentul ferm pentru o pace durabilă bazată pe soluția celor două state, sprijinind Autoritatea Palestiniană și colaborând cu toți partenerii din regiune și dincolo de aceasta pentru a relansa procesul de pace.
Întâlnirea va permite, de asemenea, avansarea constructivă a sarcinilor stabilite în concluziile anterioare, inclusiv urmărirea inițiativelor privind securitatea și apărarea, precum și revizuirea progreselor în inițiativele de sporire a competitivității, concentrându-se în special pe Uniunea Piețelor de Capital.
“Contez pe voi să depuneți toate eforturile pentru a ajunge la un acord asupra acestor subiecte importante. O Uniune determinată și motivată este esențială în aceste vremuri”, a concluzionat Michel în scrisoarea sa către lideri.
