Șeful diplomației române, Teodor Meleșcanu, va avea luni întrevederi la Bruxelles cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, și cu Înaltul Reprezentat /Vicepreședinte al Comisiei Europene, Federica Mogherini, în contextul participării sale la Consiliul Afaceri Externe.
Vineri, ministrul Afacerilor Externe anunțase că va discuta cu oficialii europeni cu ”cărțile pe față” cu privire la ordonanța de urgență adoptată marțea trecută și abrogată duminică, măsură guvernamentală care a generat un val de manifestații de stradă fără precedent în România.
Situația din România și protestele de stradă în care sute de mii de români au manifestat în ultimele zile împotriva ordonanței și în favoarea statului de drept a intrat în atenția partenerilor europeni și Statelor Unite.
Discuțiile lui Meleșcanu cu Frans Timmermans vor avea loc și în contextul în care prim-vicepreședintele Comisiei Europene a participat la dezbaterea din plenul Parlamentului European privind starea democrației în României, prilej cu care oficialul european a făcut apel la Guvern să reevalueze ceea ce a făcut cu această ordonanță și a avertiza că fondurile europene alocate României ar putea fi afectate.
Dincolo de discuțiile privind contextul intern din țară, Meleșcanu va participa la Consiliul Afaceri Externe al UE ale cărei principalele teme de pe agendă vizează Ucraina și modalitățile de consolidare a relației Uniunii Europene cu această țară, evoluțiile din Libia, inclusiv în contextul imediat după Summit-ul de la Valletta, relațiile UE-Egipt, respectiv procesul de pace din Orientul Mijlociu.
În marja reuniunii CAE, ministrul afacerilor externe, Teodor Meleșcanu va avea o întrevedere cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. În cursul întrevederii vor fi abordate aspecte de interes şi actualitate aflate pe agenda aliată, vizând stadiul şi perspectivele implementării deciziilor adoptate la Summit-ul NATO de la Varşovia din iulie 2016, cu accent asupra măsurilor de interes direct pentru ţara noastră, legate de consolidarea posturii de descurajare si apărare pe flancul estic și sporirea rolului Alianței în proiectarea stabilității.
.
