PARLAMENTUL EUROPEAN
Traiectoria autoritară actuală a guvernului georgian a pus în așteptare integrarea Georgiei în UE, consideră Parlamentul European, care cere sancțiuni împotriva celor care amenință democrația din țara din Caucaz
Published
1 month agoon
By
Teodora IonEurodeputații afirmă într-o rezoluție că actualul regres democratic din Georgia pune efectiv în așteptare integrarea țării în UE.
În ciuda faptului că Georgiei i s-a acordat statutul de țară candidată la UE în decembrie 2023, rezoluția Parlamentului European subliniază modul în care partidul de guvernământ Visul Georgian, care este pe cale să câștige viitoarele alegeri parlamentare din 26 octombrie, a impus o agendă din ce în ce mai autoritară, inclusiv în ceea ce privește libertatea presei și drepturile LGBTQ+.
Împreună cu modificările aduse legislației electorale a țării și cu retorica crescândă anti-UE, eurodeputații spun că aceste legi încalcă libertatea de exprimare, cenzurează mass-media, impun restricții asupra vocilor critice din societatea civilă și sectorul ONG-urilor și discriminează persoanele vulnerabile.
De asemenea, aceștia au precizat că, dacă legislația nu este anulată, nu se pot face progrese în relațiile Georgiei cu UE.
Oficialii guvernului georgian alimentează un climat de ură
Eurodeputații doresc o investigație amănunțită a brutalității poliției împotriva protestatarilor pașnici care au ieșit în stradă în primăvara anului 2024 pentru a protesta împotriva legii de tip moscovit a Visului Georgian, care declară mass-media și organizațiile neguvernamentale finanțate din fonduri occidentale drept ”agenți străini”.
Ei sunt, de asemenea, îngrijorați de climatul de ură și intimidare alimentat de declarațiile reprezentanților guvernului georgian și ale liderilor politici, precum și de atacurile guvernului asupra pluralismului politic.
Rezoluția condamnă comentariile oligarhului și ”președintelui de onoare” al Visului Georgian, Bidzina Ivanishvili, și ale figurilor de conducere ale guvernului, care amenință cu interzicerea partidelor de opoziție și se referă la opoziție ca la o ”forță politică criminală”.
Integrarea Georgiei în UE este efectiv suspendată
În contextul acestui declin continuu al democrației din Georgia, Parlamentul European solicită înghețarea tuturor fondurilor UE acordate guvernului georgian până la abrogarea legilor nedemocratice. Orice finanțare viitoare a guvernului georgian poate fi acordată numai în condiții stricte, susțin eurodeputații.
Aceștia reamintesc că Consiliul European din 14 și 15 decembrie 2023 a acordat Georgiei statutul de țară candidată, cu condiția ca măsurile prevăzute în recomandarea Comisiei Europene din 8 noiembrie 2023 să fie luate. Traiectoria autoritară actuală a guvernului georgian, spun ei, contravine în mod clar acestei ambiții și a pus efectiv în așteptare integrarea Georgiei în UE.
Eurodeputații consideră că viitoarele alegeri parlamentare vor fi decisive în determinarea viitoarei dezvoltări democratice și a opțiunii geopolitice a Georgiei, precum și a capacității sale de a face progrese în ceea ce privește candidatura sa la statutul de stat membru al UE.
Ei îndeamnă autoritățile georgiene să se asigure că alegerile aderă la cele mai înalte standarde internaționale și să respecte voința și libera alegere a poporului georgian.
Sancțiuni împotriva celor care amenință democrația din Georgia
Rezoluția solicită UE și statelor sale membre să tragă la răspundere și să impună sancțiuni personale tuturor celor responsabili pentru subminarea democrației în Georgia, inclusiv Bidzina Ivanishvili.
Textul a fost adoptat cu 495 de voturi pentru, 73 împotrivă și 86 de abțineri.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.
You may like
UE ține Serbia la distanță din cauza refuzului de a aplica sancțiuni Rusiei, afirmă președintele Aleksandar Vučić
Regatul Unit anunță noi sancțiuni contra ”mașinăriei de război a lui Putin”: Vom continua să sprijinim poporul ucrainean în lupta sa pentru libertate
Macron, Scholz și Tusk cer „anchete transparente” în Georgia privind alegerile parlamentare: „Dacă nu se schimbă direcția actuală, nu putem susține începerea negocierilor de aderare la UE”
Determinarea Ucrainei și R. Moldova pe calea aderării la UE, recunoscute în pachetul privind extinderea adoptat de Comisia Europeană: “Aderarea la UE rămâne o alegere strategică”
Joe Biden este ”profund alarmat de recenta regresie a democrației” în Georgia și solicită o anchetă transparentă cu privire la neregulile semnalate în alegerile parlamentare
Viktor Orban felicită Georgia pentru că nu a devenit “a doua Ucraină”, într-un discurs ținut la Tbilisi în timp ce mii de cetățeni acuză fraude electorale
COMISIA EUROPEANA
“Europa în acțiune pentru oameni”: Roxana Mînzatu anunță că va demara un dialog la nivelul UE privind politica socială și va elabora o foaie de parcurs pentru locuri de muncă de calitate
Published
16 hours agoon
November 12, 2024Corespondență din Bruxelles
Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru oameni, competențe și pregătire pentru situații de criză, Roxana Mînzatu, va demara un dialog privind politica socială la nivelul UE și va elabora “Foaie de parcurs pentru locuri de muncă de calitate” ca prime măsuri pe care le va lua după preluarea mandatului.
Mînzatu a făcut acest anunț în cadrul audierii de confirmare în Parlamentul European la care participă eurodeputaţi din două comisii de specialitate, Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale (EMPL) şi Comisia pentru cultură şi educaţie (CULT). Alte două comisii – Comisia pentru drepturile femeii şi egalitatea de gen (FEMM) şi Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) – au statutul de invitate la audierea Roxanei Mînzatu.
Ea a declarat că dorește să demareze un dialog privind politica socială la nivelul UE pe tema “Europa în acțiune pentru oameni”, de îndată ce va fi în funcție.
Vicepreședinta executivă desemnată le-a precizat eurodeputaților că va pregăti o “Foaie de parcurs pentru locuri de muncă de calitate”, care va fi o “prioritate pentru primele luni ale mandatului meu”.
Citiți și
Premieră de la aderarea României la UE: Roxana Mînzatu va fi vicepreședinte executiv al Comisiei Europene și va fi responsabilă pentru domeniul “oameni, competențe și pregătire pentru situații de criză”
Ursula von der Leyen dezvăluie componența Comisiei Europene 2024-2029: Cum arată arhitectura primei Comisii care va avea România în conducerea ei
“Europa este un atlet într-o competiție foarte complexă”, afirmă Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv desemnat al Comisiei Europene, în cadrul audierilor din Parlamentul European
Pregătirea europenilor, locuri de muncă de calitate și echitatea socială – cei trei piloni ai Roxanei Mînzatu ca vicepreședinte al Comisiei Europene
Pentru prima dată de la aderarea la UE, România va avea un comisar european în poziții de conducere la nivelul Comisiei Europene, după ce Ursula von der Leyen a desemnat-o pe Roxana Mînzatu în poziția de vicepreședinte executiv al Comisiei Europene care va fi responsabilă pentru domeniul “oameni, competențe și pregătire pentru situații de criză”.
Mînzatu este audiată marți în Parlamentul European, în ultima zi a audierilor de confirmare ce au debutat pe 4 noiembrie pentru cei 26 de comisari europeni din următoarea Comisie. Alături de Mînzatu, marți sunt audiați și ceilalți 5 vicepreședinți executivi ai viitoarei Comisii Europene.
Potrivit scrisorii de misiune transmise de Ursula von der Leyen, Roxana Mînzatu va lucra pentru “competitivitatea modelului social european”. Mai mult decât atât, între momentul negocierii portofoliilor și cel al audierilor comisarilor europeni au fost publicate două documente cheie pentru viitorul UE, raportul Draghi privind competitivitatea economiei europene și raportul Niinisto privind pregătirea UE pentru situații de criză, ambele abordând domenii conectate la portofoliul comisarului european din partea României. Totodată, Declarația de la Budapesta a liderilor europeni privind un nou pact al competitivității europene cuprinde 12 puncte, din care al zecelea se referă la valorificarea talentelor europene și investițiile în competențe pentru a promova locuri de muncă de înaltă calitate în întreaga Uniune.
Audierea de trei ore a lui Mînzatu va fi urmată de o reuniune a președinților Comisiilor EMPL și CULT cu coordonatorii grupurilor politice din comisiile de resort pentru a evalua performanța și calificarea comisarului desemnat. Conform procedurii, pe baza recomandărilor comisiilor, Conferința președinților (președintele PE, Roberta Metsola, și președinții grupurilor politice) urmează să efectueze evaluarea finală și să declare audierile încheiate la 21 noiembrie. După ce Conferința președinților va declara închise toate audierile, vor fi publicate scrisorile de evaluare. Alegerea de către eurodeputați a colegiului complet de comisari, cu o majoritate a voturilor exprimate, este în prezent programată să aibă loc în timpul sesiunii plenare din 25-28 noiembrie de la Strasbourg.
Marți au loc ultimele audieri pentru Comisia von der Leyen 2.0 în comisiile de specialitate ale Parlamentului European. După audierea a 20 de comisari desemnați, procedurile se încheie cu audierile de confirmare pentru cei șase vicepreședinți executivi propuși de Ursula von der Leyen în viitorul său mandat: Teresa Ribeira (vicepreședinte executiv al unei tranziții curate, echitabile și competitive), Henna Virkkunen (vicepreședinte executiv pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație), Stéphane Séjourné (vicepreședinte executiv pentru prosperitate și strategie industrială), Kaja Kallas (vicepreședinte executiv, Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate), Roxana Mînzatu (vicepreședinte executiv pentru oameni, competențe și pregătire pentru situații de criză), Raffaele Fitto (vicepreședinte executiv pentru coeziune și reforme).
Parte a procedurii democratice de instalare a noii Comisii, audierile reprezintă și un teren pentru jocuri și negocieri de culise. Dintre cei 20 de comisari europeni audiați, Hadja Lahbib (Belgia), comisar european pentru gestionarea crizelor, și Jessika Roswall (Suedia), comisar pentru mediu, nu au oferit prestații satisfăcătoare, în vreme ce comisarul european desemnat pentru sănătate propus de Ungaria, Oliver Varhelyi, încă nu a primit evaluarea după audiere și după întrebări suplimentare în scris. Totodată, coordonatorii grupurilor politice din Comisiile AFET și REGI au decis să amâne evaluările pentru Kaja Kallas și Raffaele Fitto.
COMISIA EUROPEANA
Pregătirea europenilor, locuri de muncă de calitate și echitatea socială – cei trei piloni ai Roxanei Mînzatu ca vicepreședinte al Comisiei Europene
Published
17 hours agoon
November 12, 2024Corespondență din Bruxelles
Mandatul de vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru oameni, competențe și pregătire pentru situații de criză va fi axat pe trei piloni, respectiv pregătire, locuri de muncă de calitate și echitate socială, a anunțat marți Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv desemnat al Comisiei Europene pentru aceste domenii, în cadrul audierii de confirmare în Parlamentul European.
Ea a declarat că dorește să demareze un dialog privind politica socială la nivelul UE pe tema “Europa în acțiune pentru oameni”, de îndată ce va fi în funcție.
La audierea Roxanei Mînzatu participă eurodeputaţi din două comisii de specialitate, Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale (EMPL) şi Comisia pentru cultură şi educaţie (CULT). Alte două comisii – Comisia pentru drepturile femeii şi egalitatea de gen (FEMM) şi Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) – au statutul de invitate la audierea Roxanei Mînzatu.
Ea promite să se întâlnească cu o varietate de persoane pe parcursul primului său an, “angajându-se cu toate părțile interesate relevante – cetățeni, parteneri sociali, guverne, parlamente naționale, grupuri de tineri, societatea civilă”.
“Europenii vor experimenta și mai multe schimbări în următorii ani – de aceea trebuie să construim o cultură a pregătirii pentru viitor pentru a face față cu succes tuturor schimbărilor și riscurilor. Pregătirea începe cu școala obligatorie, dar depinde de învățarea pe tot parcursul vieții, pe care noi, ca adulți, trebuie să o integrăm în rutina noastră.” Cu toate acestea, acest lucru ar putea fi o sarcină dificilă în unele țări membre”, a spus Mînzatu, referindu-se la pilonul pregătirii.
Pentru Mînzatu este de asemenea important ca oamenii să poată circula în UE cu competențele lor, precizând că va propune o “portabilitate a competențelor” și dorește ca UE să recunoască formarea profesională și educațională.
Vicepreședinta executivă desemnată le-a precizat eurodeputaților că va pregăti o “Foaie de parcurs pentru locuri de muncă de calitate”, care va fi o “prioritate pentru primele luni ale mandatului meu”, punctând astfel cel de-al doilea pilon al mandatului său.
Ea va urmări, de asemenea, să consolideze Autoritatea Europeană a Muncii.
Vorbind limba franceză, Mînzatu a expus cel de-al treilea pilon, cel al echității sociale, precizând că vrea “să îi ajute pe cei care au cea mai mare nevoie, pe toți, indiferent de vârstă, sex, religie sau locul în care trăiesc”.
“Un sfert dintre copiii europeni trăiesc în pragul sărăciei extreme”, în timp ce UE numără 100 de milioane de persoane cu handicap, “dintre care multe ar putea și ar dori să lucreze, dar nu pot”, și aproape 1 milion de persoane fără adăpost.
Mînzatu a precizat că dorește să lupte și pentru egalitatea de gen. “Voi consolida garanția europeană pentru copii. Și mă voi asigura că primul plan european de locuințe accesibile include soluții solide și durabile pentru cei mai vulnerabili”, a promis ea.
“Mobilitatea persoanelor este, cred eu, în centrul proiectului privind locurile de muncă de calitate și în centrul competitivității noastre”, a mai precizat Roxana Mînzatu.
Citiți și
Premieră de la aderarea României la UE: Roxana Mînzatu va fi vicepreședinte executiv al Comisiei Europene și va fi responsabilă pentru domeniul “oameni, competențe și pregătire pentru situații de criză”
Ursula von der Leyen dezvăluie componența Comisiei Europene 2024-2029: Cum arată arhitectura primei Comisii care va avea România în conducerea ei
“Europa este un atlet într-o competiție foarte complexă”, afirmă Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv desemnat al Comisiei Europene, în cadrul audierilor din Parlamentul European
Pentru prima dată de la aderarea la UE, România va avea un comisar european în poziții de conducere la nivelul Comisiei Europene, după ce Ursula von der Leyen a desemnat-o pe Roxana Mînzatu în poziția de vicepreședinte executiv al Comisiei Europene care va fi responsabilă pentru domeniul “oameni, competențe și pregătire pentru situații de criză”.
Mînzatu este audiată marți în Parlamentul European, în ultima zi a audierilor de confirmare ce au debutat pe 4 noiembrie pentru cei 26 de comisari europeni din următoarea Comisie. Alături de Mînzatu, marți sunt audiați și ceilalți 5 vicepreședinți executivi ai viitoarei Comisii Europene.
Potrivit scrisorii de misiune transmise de Ursula von der Leyen, Roxana Mînzatu va lucra pentru “competitivitatea modelului social european”. Mai mult decât atât, între momentul negocierii portofoliilor și cel al audierilor comisarilor europeni au fost publicate două documente cheie pentru viitorul UE, raportul Draghi privind competitivitatea economiei europene și raportul Niinisto privind pregătirea UE pentru situații de criză, ambele abordând domenii conectate la portofoliul comisarului european din partea României. Totodată, Declarația de la Budapesta a liderilor europeni privind un nou pact al competitivității europene cuprinde 12 puncte, din care al zecelea se referă la valorificarea talentelor europene și investițiile în competențe pentru a promova locuri de muncă de înaltă calitate în întreaga Uniune.
Audierea de trei ore a lui Mînzatu va fi urmată de o reuniune a președinților Comisiilor EMPL și CULT cu coordonatorii grupurilor politice din comisiile de resort pentru a evalua performanța și calificarea comisarului desemnat. Conform procedurii, pe baza recomandărilor comisiilor, Conferința președinților (președintele PE, Roberta Metsola, și președinții grupurilor politice) urmează să efectueze evaluarea finală și să declare audierile încheiate la 21 noiembrie. După ce Conferința președinților va declara închise toate audierile, vor fi publicate scrisorile de evaluare. Alegerea de către eurodeputați a colegiului complet de comisari, cu o majoritate a voturilor exprimate, este în prezent programată să aibă loc în timpul sesiunii plenare din 25-28 noiembrie de la Strasbourg.
Marți au loc ultimele audieri pentru Comisia von der Leyen 2.0 în comisiile de specialitate ale Parlamentului European. După audierea a 20 de comisari desemnați, procedurile se încheie cu audierile de confirmare pentru cei șase vicepreședinți executivi propuși de Ursula von der Leyen în viitorul său mandat: Teresa Ribeira (vicepreședinte executiv al unei tranziții curate, echitabile și competitive), Henna Virkkunen (vicepreședinte executiv pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație), Stéphane Séjourné (vicepreședinte executiv pentru prosperitate și strategie industrială), Kaja Kallas (vicepreședinte executiv, Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate), Roxana Mînzatu (vicepreședinte executiv pentru oameni, competențe și pregătire pentru situații de criză), Raffaele Fitto (vicepreședinte executiv pentru coeziune și reforme).
Parte a procedurii democratice de instalare a noii Comisii, audierile reprezintă și un teren pentru jocuri și negocieri de culise. Dintre cei 20 de comisari europeni audiați, Hadja Lahbib (Belgia), comisar european pentru gestionarea crizelor, și Jessika Roswall (Suedia), comisar pentru mediu, nu au oferit prestații satisfăcătoare, în vreme ce comisarul european desemnat pentru sănătate propus de Ungaria, Oliver Varhelyi, încă nu a primit evaluarea după audiere și după întrebări suplimentare în scris. Totodată, coordonatorii grupurilor politice din Comisiile AFET și REGI au decis să amâne evaluările pentru Kaja Kallas și Raffaele Fitto.
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI
Decarbonarea Europei nu va putea fi realizată fără o componentă de energie nucleară, subliniază eurodeputatul Virgil Popescu
Published
17 hours agoon
November 12, 2024By
Teodora IonDecarbonarea Europei nu va putea fi realizată fără o componentă de energie nucleară, a subliniat eurodeputatul Virgil Popescu, membru al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European.
Fostul ministru al Energiei a participat la Forumul Energiei, organizat de Financial Intelligence.
Acesta a dezvăluit că ”mulți dintre europarlamentarii cu care lucrez susțin o tranziție verde realistă, în care energia nucleară și gazul să joace un rol de combustibil de tranziție”.
”Gazele naturale trebuie prelucrate în România, iar dezvoltarea industriei petrochimice este esențială pentru economia noastră. În același timp, investițiile în capacități moderne de producție a energiei electrice, cum ar fi centrala de la Mintia, vor fi resurse esențiale pentru o tranziție eficientă”, a subliniat Popescu în mesajul transmis.
Eurodeputatul a făcut referire la un aspect crucial pentru piața liberă și funcțională a energiei, și anume finalizarea ”interconectării de 20 de km între Austria și Ungaria”.
”Fără acest pas, nu vom putea vorbi de o piață energetică cu adevărat integrată și liberă. Și acesta este unul dintre mesajele pe care le-am transmis şi în Parlamentul European, unde susțin totodată ca măsurile luate în domeniul energiei să ne ajute să atingem obiectivele de securitate și independență energetică”, a amintit Virgil Popescu.
În cadrul audierilor pentru funcția de comisar european pentru energie și locuințe, Dan Jorgensen a declarat că prioritatea sa principală va fi scăderea prețurilor pentru industrie și populație. El a pledat pentru obținerea independenței energetice depline față de Rusia și, în același timp, pentru decarbonizarea mixului energetic.
El a recunoscut că mulți europeni sunt îngrijorați de tranziția actuală cu emisii reduse de carbon și a propus să se concentreze pe combaterea sărăciei energetice.
De asemenea, acesta s-a angajat să stimuleze utilizarea energiilor regenerabile prin proceduri de autorizare mai rapide, să extindă rețelele energetice, să dezvolte interconectările, să stimuleze captarea și stocarea carbonului (CSC) și noile tehnologii de stocare, precum și așa-numitele soluții ”Power to X”.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
Subsecretarul de stat american pentru controlul armelor și securitate internațională efectuează o vizită de lucru în România
Macron și Rutte pledează pentru “forța alianței transatlantice”, un “pilon european” al NATO și “prioritatea absolută” a sprijinului pentru Ucraina
Mike Waltz și Marco Rubio, arhitecții politicii externe a lui Trump: Waltz, “expert în amenințările Chinei, Rusiei și Iranului”, a fost numit consilier pentru securitate națională. Rubio ar putea deveni primul latino-american șef al diplomației SUA
Roxana Mînzatu anunță că va merge în fiecare stat UE pentru un dialog care să stea la baza planului de acțiune pentru pilonul european al drepturilor sociale
Șeful diplomației SUA, vizită de urgență la Bruxelles. Blinken va discuta miercuri cu aliații NATO și cu UE despre sprijinul pentru Ucraina înainte de revenirea lui Trump la putere
ICI București și Agenția Națională de Presă lansează proiectul “Aplicație AI – Știrile Agerpres”
“Europa în acțiune pentru oameni”: Roxana Mînzatu anunță că va demara un dialog la nivelul UE privind politica socială și va elabora o foaie de parcurs pentru locuri de muncă de calitate
Pregătirea europenilor, locuri de muncă de calitate și echitatea socială – cei trei piloni ai Roxanei Mînzatu ca vicepreședinte al Comisiei Europene
Secretariatul General al Guvernului și Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” au încheiat un parteneriat strategic care va contribui la o abordare inovativă a politicilor publice economico-sociale și demografice
ICI București a fost prezent la Forumul Gazelor Naturale
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
“Europa este un atlet într-o competiție foarte complexă”, afirmă Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv desemnat al Comisiei Europene, în cadrul audierilor din Parlamentul European
Luminița Odobescu evidențiază importanța finalizării cât mai rapide a procesului de aderare a României la Schengen: Discuțiile evoluează. Suntem optimiști
Nicolae Ciucă, vizită la Chișinău după ce Maia Sandu a fost reconfirmată în funcția de președintă: Ținta noastră este ca planul de creștere pentru R. Moldova să fie aprobat de PE nu mai târziu de februarie
Joe Biden face apel la unitate după victoria lui Trump: “Într-o democrație, voința poporului prevalează întotdeauna. Nu-ţi poţi iubi ţara doar atunci când câştigi”
INTERVIU Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinte al CNAS, anunță pentru 2025 noi mecanisme financiare care să extindă lista medicamentelor inovative
Iulius Firczak, deputat în cadrul Comisiei pentru buget: Trebuie să învățăm cum să atragem capital privat în cercetarea medicală. Este un joc pe care SUA și China l-au învățat deja
Fondurile din PNRR și Politica de Coeziune reprezintă ”ancore solide” pentru ”a construi o Românie și o Europă în care accesul la sănătate este egal pentru toți cetățenii”, subliniază Ramona Chiriac
Senatoarea Nicoleta Pauliuc: Una dintre problemele grave cu care se confruntă sistemul sanitar românesc este adoptarea foarte greoaie a unor tratamente aprobate și folosite la nivelul UE
Marcel Ciolacu, la Salonul Euronaval din Paris: Prioritatea este dezvoltarea industriei de apărare din România. Modernizarea Armatei înseamnă noi locuri de muncă pentru români
Vicepreședintele PE Victor Negrescu punctează pilonii strategiei în domeniul industriei farmaceutice: Dezvoltarea inovației, securitatea medicală a Europei și protecția proprietății intelectuale
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
Miniștrii economiei și cercetării au pus bazele primului program care va crea drona românească la sediul INCAS, un institut lider regional în domeniul ştiinţelor aerospaţiale
- EDITORIALE1 week ago
Iulian Chifu: Alegeri prezidențiale la Chișinău – Nu puteți voi fura cât putem noi vota!
- ROMÂNIA7 days ago
Nicolae Ciucă îl felicită pe Donald Trump pentru realegerea ca președinte al SUA: Voi face tot ce îmi stă în putinţă pentru a întări Parteneriatul nostru strategic
- ROMÂNIA1 week ago
Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: Sistemul de sănătate românesc se confruntă cu provocări semnificative. Punerea în aplicare la timp a investițiilor din PNRR este esențială
- ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE1 week ago
Luca Niculescu: Pentru România, aderarea la OCDE va însemna o ocazie extraordinară de a avea un sistem de sănătate mai modern, axat pe inovare, cercetare, adaptat la provocările lumii moderne