România rămâne în rândul celor trei cele mai corupte ţări din Uniunea Europeană, alături de Ungaria şi Bulgaria, relevă Indicele de Percepţie a Corupţiei (IPC) 2021 publicat marți de Transparency International.
IPC clasifică 180 de țări și teritorii în funcție de nivelurile percepute de corupție în sectorul public, pe o scară de la zero (foarte corupt) la 100 (foarte curat). Media globală a IPC rămâne neschimbată la 43 pentru al zecelea an consecutiv, iar două treimi dintre țări obțin un scor sub 50.
Cu un scor mediu de 66 din 100, regiunea Europei de Vest și a Uniunii Europene (UE) se află în continuare în fruntea clasamentului Indicelui de Percepție a Corupției (IPC) 2021, însă progresele înregistrate în această regiune au stagnat. Se instaurează rapid o nouă normalitate îngrijorătoare, în condițiile în care măsurile de responsabilitate și transparență neglijate sau retrogradate în timpul pandemiei COVID-19 rămân nerezolvate, iar încrederea publică scade în urma scandalurilor din domeniul achizițiilor publice.
Chiar și cei mai performanți arată semne îngrijorătoare de regres, iar regiunea continuă să fie zguduită de dezvăluiri de corupție – inclusiv de exportul corupției în alte părți ale lumii. Consecințele pe termen lung ale unei acțiuni anticorupție insuficiente sunt deja evidente în Ungaria (scorul IPC: 43) și Polonia (56), existând temeri că Slovenia (57) li se va alătura în curând.
Cu un scor de 45 din 100, România rămâne printre țările cu cele mai slabe performanțe din UE în Indicele de Percepție a Corupției (IPC) 2021, publicat de Transparency International.
Percepția corupției în sectorul public din țară este similară cu cea de anul trecut și din 2019, când România a avut un scor de 44, dar și cu rezultatele din 2012, când scorul a fost tot de 44.
Alături de România, pe ultimele locuri se află Bulgaria, cu un scor de 42, și Ungaria, cu un scor de 43. Topul IPC este condus de Danemarca (88) și Finlanda (88), urmate de Norvegia (85) și Suedia (85). Media UE a rămas la 64.
În România, unul dintre cele mai vulnerabile domenii a fost cel al achizițiilor publice, cu impact asupra transparenței în ceea ce privește cheltuielile publice în timpul pandemiei, a explicat Transparency International România. Organizația recomandă utilizarea Pactelor de Integritate ca soluție pentru asigurarea transparenței, eficienței și tratamentului egal în achizițiile publice, precum și transpunerea în legislaţia naţională a Directivei UE privind avertizarea în interes public la standarde înalte de conformitate.
De asemenea, Transparency International Romania reiterează faptul că este nevoie de o implicare constantă a tuturor reprezentanţilor societăţii, de la clasa politică, instituţii publice, la mediul privat şi cetăţeni, fiecare având rolul şi responsabilitatea sa în combaterea corupţiei.
Printre țările UE care au câștigat peste 10 puncte în ultimul deceniu se numără Grecia și Italia, cu 13, respectiv 14 puncte între 2012 și 2021. Grecia a trecut de la un scor de 36 în 2012 la 49 în 2021, în timp ce Italia a trecut de la 42 în 2012 la 56 în 2021. La polul opus, Cipru și Ungaria au pierdut 13 și, respectiv, 12 puncte, ajungând la scoruri de 53 și 43 în IPC 2021.
