Ucraina are nevoie de forțe armate puternice și de garanții de securitate solide după orice acord de pace convenit cu Rusia, susține Friedrich Merz

Ucraina are nevoie de forțe armate puternice și de garanții de securitate solide după orice acord de pace convenit cu Rusia și nu ar trebui să fie nevoită să predea teritorii, a menționat joi cancelarul german Friedrich Merz, conform Reuters, citat de Agerpres.

„Ucraina are nevoie de forțe armate puternice și, dacă se ajunge la un acord de pace, Ucraina va continua să aibă nevoie de forțe armate puternice și garanții de securitate credibile de la partenerii săi. Cea mai importantă garanție este o armată ucraineană bine echipată”, a spus cancelarul german într-o conferință de presă cu premierul Estoniei.

„Iată de ce discutăm și despre mărimea armatei ucrainene ca țintă viitoare”, a continuat liderul conservator german, care a adăugat că este prematur de discutat despre orice desfășurare de trupe internaționale.

Citiți și: Keir Starmer reafirmă angajamentul Regatului Unit de a „trimite trupe la sol” în Ucraina „în cazul încetării ostilităților”

Administrația președintelui american Donald Trump a difuzat săptămâna trecută un plan în 28 de puncte care a alarmat Ucraina și aliații săi europeni, deoarece favoriza în mod semnificativ Moscova.

Miercuri, miniștrii de externe din UE s-au reunit în regim de videoconferință pentru a discuta despre situația din Ucraina, moment considerat la Bruxelles o ocazie de a „vorbi cu o singură voce europeană” și de a stabili condițiile ne-negociabile ale UE, asigurându-se că toate cele 27 de state membre rămân aliniate pe măsură ce negocierile se accelerează.

La finalul reuniunii, Kaja Kallas a susținut o declarație în care a afirmat că proiectul de plan nu include „nici o singură concesie” din partea Moscovei și a susținut că un acord trebuie să impună obligații Rusiei, inclusiv reducerea dimensiunii armatei și a cheltuielilor militare. „Dacă cheltuiți aproape 40 % (din cheltuielile totale ale guvernului) pentru armată, veți dori să o folosiți din nou, iar acest lucru reprezintă o amenințare pentru noi toți”, a afirmat ea.

Citiți și: Rusia trebuie să-și reducă puterea militară și să facă concesii serioase pentru o „pace justă și durabilă” în Ucraina, subliniază Kaja Kallas: Accentul trebuie pus pe ce trebuie să facă agresorul, nu pe ce trebuie să sacrifice victima

Kallas a remarcat antecedentele de ostilitate ale Rusiei: „Dacă agresiunea dă roade, aceasta va servi drept invitație la repetarea agresiunii și la utilizarea ei și în alte părți, ceea ce reprezintă o amenințare pentru toată lumea, în special pentru țările mai mici. Iar în Europa… există doar două tipuri de țări: țările mici și cele care nu și-au dat seama încă că sunt țări mici”.

Duminică, oficiali din SUA, Ucraina, Franța, Germania, Marea Britanie și UE s-au reunit la Geneva pentru a revizui planul SUA. Washingtonul și Kievul au declarat ulterior că discuțiile au dus la elaborarea unui „cadru actualizat și îmbunătățit” pentru discuții ulterioare.

Vorbind la Strasbourg, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că „datorită eforturilor depuse de Ucraina, Statele Unite și noi, europenii, în ultimele zile la Geneva, avem acum un punct de plecare”, avertizând însă că „sunt necesare eforturi mult mai mari”.

Citiți și: Orice acord de pace trebuie să includă garanții de securitate solide, afirmă Ursula von der Leyen: Securitatea Ucrainei și a Europei trebuie garantată pe termen lung

Von der Leyen a confirmat, de asemenea, planurile de a accelera utilizarea activelor rusești înghețate pentru a susține un împrumut de 140 de miliarde de euro acordat Ucrainei, o măsură la care Belgia s-a opus în cadrul Consiliului European de luna trecută, din cauza temerilor că președintele rus Vladimir Putin ar putea lua măsuri de represalii împotriva Belgiei, unde sunt păstrate activele.