Connect with us

Iuliu Winkler

UDMR salută votul pozitiv al Parlamentului European pentru rezoluția ”Minority SafePack”

Published

on

© print screen site UDMR

Uniunea Democrată a Maghiarilor din România salută votul pozitiv al Parlamentului European pentru rezoluția care vine în sprijinul Inițiativei Minority SafePack.

Astfel, MSPI a devenit prima inițiativă cetățenească europeană care a avut parte de o dezbatere și de o rezoluție adoptată de Parlamentul European. ”Prin votul de astăzi, care a fost precedat de o audiere publică în octombrie și o dezbatere plenară ce a avut loc luni, Parlamentul European a dat cel mai puternic semnal posibil Comisiei Europene pentru a iniția procesul legislativ pe baza propunerilor Inițiativei Minority SafePack. Aceasta este o mare victorie! ” – a declarat europarlamentarul Loránt Vincze, președintele FUEN.

Rezoluția a fost votată cu 524 de voturi pentru, 67 împotrivă și 103 abțineri, se arată în comunicatul oficial al Legislativului.

Propunerea de rezoluție a fost redactată de cinci grupuri politice europene și a fost prezentată de Esteban González Pons și Loránt Vincze în numele Grupului PPE, Juan Fernando López Aguilar și Hannes Heide în numele Grupului S&D, Malik Azmani în numele Grupului Renew Group, Rasmus Andresen, François Alfonsi, Gwendoline Delbos Corfield și Bronis Ropė în numele Grupului Verzilor / ALE și Clare Daly în numele Grupului GUE / NGL. 

Conform rezoluției, Parlamentul European „își exprimă sprijinul pentru inițiativa cetățenească europeană „Minority SafePack – un milion de semnături pentru diversitate în Europa”; invită Comisia să îi dea curs și să propună acte juridice pe baza tratatelor și a Regulamentului privind ICE și în conformitate cu principiile subsidiarității și proporționalității.

Deși recunoaște că protecția minorităților naționale și lingvistice este responsabilitatea principală a statelor membre, rezoluția Parlamentului European subliniază că „Uniunea are un rol puternic în sprijinirea autorităților statelor membre în acest demers”.

În acest sens, Parlamentul European își exprimă poziția conform căreia Uniunea ar trebui să încurajeze acțiunile statelor membre pentru a asigura protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților, reiterând apelul său anterior adresat Comisiei de a elabora un cadru comun de Standardele minime ale UE pentru protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților.

De asemenea, solicită statelor membre „să ia toate măsurile necesare și să susțină drepturile persoanelor aparținând minorităților și să se asigure că aceste drepturi sunt pe deplin respectate” precum și să facă schimb de bune practici între ele în această privință. UE însăși este invitată să faciliteze astfel de schimburi.

Dintr-o perspectivă instituțională, Parlamentul European solicită ”o cooperare reciproc avantajoasă între UE și Consiliul Europei în domeniul protecției drepturilor minorităților naționale și lingvistice; subliniază că o astfel de cooperare i-ar da Uniunii Europene posibilitatea să valorifice realizările și experiența Consiliului Europei și i-ar permite Consiliului Europei să eficientizeze implementarea recomandărilor sale în legătură cu Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale și Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare”.

Rezoluția reflectă toate propunerile conținute de MSPI. Printre altele, subliniază că diversitatea lingvistică este o componentă valoroasă a bogăției culturale a Europei, care ar trebui protejată; invită UE și statele sale membre să țină seama de nevoile minorităților naționale și lingvistice atunci când își proiectează programele de finanțare; consideră că protecția multilingvismului și a diversității culturale este un motor pentru dezvoltare regională și inovare și, prin urmare, consideră că fondurile structurale și de investiții europene, precum și fondurile de coeziune ar trebui să țină seama de aceasta; consideră că fiecare cetățean al UE ar trebui să se poată bucura de cultură și divertisment în propria sa limbă.

Cele nouă acte legislative propuse de MSPI conțin măsuri pe care UE le-ar putea lua pentru a proteja persoanele aparținând minorităților naționale și lingvistice din UE și pentru a consolida diversitatea culturală și lingvistică. O recomandare a Consiliului către statele membre, programe de finanțare pentru comunitățile lingvistice mici, crearea unui centru de diversitate lingvistică și libertatea de a furniza conținut audio-vizual în regiunile minoritare sunt câteva dintre propunerile inițiativei de protejare a drepturilor minorităților. Campania europeană pentru adunarea semnăturilor pentru MSPI a fost coordonată cu succes de FUEN – Uniunea Federală a Naționalităților Europene.

„A fost un drum lung și greu pentru Inițiativa Minority SafePack. De la demararea acestei inițiative, în 2013, și până acum am realizat mai mult decât s-ar fi așteptat mulți: am câștigat două dosare la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, am reușit să adunăm 1.123.422 de semnături valide, am trecut pragul în 11 state membre, am reușit să atragem de partea noastră factorii de decizie, parlamente, guverne și, în cele din urmă, reprezentanții cetățenilor europeni, membrii respectați ai Parlamentului European s-au alăturat cauzei noastre. Acum Comisia Europeană trebuie să asculte aceste voci și să facă un pas curajos către o Europă pentru toți cetățenii”- a declarat europarlamentarul Loránt Vincze, președintele FUEN.

Rezoluția Parlamentului European este penultimul pas în drumul MSPI în instituțiile europene: Comisia Europeană își va prezenta comunicarea cu privire la acțiunile pe care își propune să le inițieze înainte de 15 ianuarie 2021.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Iuliu Winkler speră că băncile și instituțiile financiare din România vor folosi în mod activ noile posibilități create de InvestEU pentru a veni in sprijinul mediului de afaceri din țară

Published

on

© Iuliu Winkler/ Facebook

Eurodeputatul Iuliu Winkler (UDMR, PPE) subliniază că succesul programului InvestEU în România depinde de implicarea băncilor și a instituțiilor financiare.

În cadrul unei declarații de vot la acordată la adoptarea în parlamentul European a raportului referitor la noul program al UE amintit mai sus, europarlamentarul a puncat că ”este important ca, în următorii ani băncile comerciale și instituțiile financiare din România să folosească în mod activ noile posibilități create de InvestEU pentru a sprijini mediul de afaceri, în mod special IMM-urile și start-up-urile”.

”Realizarea de sinergii între aceste finanțări este un atu ce trebuie valorificat în România în cadrul unor proiecte menite să impulsioneze creșterea economică durabilă și redresarea din criza provocată de pandemie. De asemenea, România trebuie să folosească întregul suport tehnic de care poate beneficia din partea instituțiilor europene pentru fructificarea acestui instrument financiar. Îmi exprim speranța că băncile comerciale și instituțiile financiare din România vor folosi în mod activ aceste noi posibilități create de InvestEU pentru a veni in sprijinul mediului de afaceri din țară, în special pentru IMM-uri și start-up-uri”, a precizat Winkler în explicația sa de vot.

Europarlamentarul a mai arătat că InvestEU stabilește o garanție de 26 de miliarde de euro prin care acordă partenerilor săi de investiții posibilitatea de a sprijini proiecte cu grad de risc mai ridicat. InvestEU ar urma să atragă investiții de 373 de miliarde euro, contribuind astfel la redresarea din criza provocată de pandemie și la atingerea priorităților pe termen lung ale UE.

În acest context, Iuliu Winkler și-a exprimat regretul că țara noastră a avut o performanță modestă în folosirea oportunităților asigurate de Planul Juncker în perioada 2014-2020, România atrăgând sub 800 de milioane de euro care se așteaptă să genereze investiții de peste 3 miliarde de euro.

”Este foarte puțin. Ne situăm pe locul 21 în UE după ponderea în PIB a investițiilor atrase prin Planul Juncker. Sper să fi învățat ceva din experiența avută cu obținerea de finanțări prin Fondul European pentru Investiții Strategice. Din păcate, conform datelor Comisiei Europene, România se situează după state din regiune cum ar fi Bulgaria, Grecia sau Ungaria”, a precizat Winkler.

”Implicarea băncilor și a instituțiilor financiare din România este crucială pentru facilitarea accesului IMM-urilor la investiții noi. Principalul capitol la care Parlamentul European a fortificat instrumentul InvestEU este acela al accesului IMM-urilor la finanțare”, a atras atenția deputatul european.

Eurodeputații au votat marți noul program InvestEU. El va mobiliza investiții publice și private și va garanta un acces simplificat la finanțare.instituParlamentul a aprobat acordul provizoriu la care a ajuns cu Consiliul cu 496 voturi pentru, 57 împotrivă si 144 abțineri.

Cu 26 de miliarde de euro (în prețuri curente) rezervate în bugetul UE ca garanție, se preconizează că InvestEU va mobiliza 400 de miliarde de euro pentru a fi investite în întreaga Uniune Europeană pentru perioada 2021 ‑ 2027.

Noul program face parte din pachetul de redresare Next Generation EU în valoare de 750 de miliarde de euro și va stimula o serie de investiții strategice, durabile și inovatoare. De asemenea, el va remedia disfuncționalitățile pieței și situațiile de investiții sub nivelul optim și va reduce deficitul în materie de investiții în sectoarele vizate.

Investiții durabile și strategice

InvestEU susține investițiile strategice în fabricarea în UE de produse farmaceutice, dispozitive și materiale medicale (extrem de necesare în plină pandemie), precum și în producția de tehnologii ale informației și comunicațiilor, componente și dispozitive.

Acesta va finanța și o serie de proiecte durabile care pot demonstra că au un impact pozitiv asupra mediului, climei și societății. Proiectele respective vor trebui să respecte principiul conform căruia trebuie să se desfășoare „fără prejudicii majore”, adică nu pot avea efecte negative asupra obiectivelor de mediu și sociale ale Uniunii Europene.

În plus, eurodeputații s-au asigurat că InvestEU contribuie la realizarea obiectivului de a investi cel puțin 30% din fondurile europene în obiectivele privind clima până în 2027 și că susține IMM-urile care au fost afectate în mod negativ de pandemie și care se află în pericol de faliment.

Investiții suplimentare în valoare de aproximativ 400 de miliarde de euro

Investițiile suplimentare în întreaga Uniune Europeană sunt estimate la aproximativ 400 de miliarde de euro, iar garanțiile UE vor fi alocate următoarelor obiective de politică:

  1. infrastructură durabilă: aproximativ 38%;
  2. cercetare, inovare și digitalizare: 25%;
  3. IMM-uri: aproximativ 26%;
  4. investiții sociale și competențe: aproximativ 11%.

În plus, Fondului European de Investiții (FEI), care va contribui la punerea în aplicare a programului InvestEU, i se vor aloca fonduri suplimentare în valoare de 375 de milioane de euro.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Parlamentul European a adoptat raportul eurodeputatului Iuliu Winkler despre Acordul UE-China pentru protejarea indicațiilor geografice: Are o valoare simbolică și de consolidare a încrederii

Published

on

© Iuliu Winkler/ Facebook

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate, respectiv 645 de voturi pentru, 22 împotrivă și 18 abțineri, raportul eurodeputatului Iuliu Winkler (UDMR, PPE) despre acordul UE-China prin care sunt protejate 200 de specialități agroalimentare din Europa și China împotriva falsificării.

”Acesta este primul acord economic și comercial semnat vreodată cu China și are o valoare simbolică și de consolidare a încrederii. Acordul promite să stimuleze exporturile de produse agroalimentare din Europa către China, care se ridică deja la 14.5 miliarde de euro în 2019. Este, de asemenea, o măsură adecvată a ambiției Chinei de a proteja cu mai multă fermitate drepturile de proprietate intelectuală”, a declarat Winkler, vicepreședintele Comisiei pentru comerț internațional (INTA) din Parlamentul European și membru al Delegației pentru relațiile cu Republica Populară Chineză (D-CN) din Legislativul european. 

În rezoluția ce însoțește acordul, adoptată cu 633 de voturi pentru, 13 împotrivă și 39 abțineri, Parlamentul a salutat acordul, numindu-l ”un exercițiu important de consolidare a încrederii” în cadrul negocierilor în curs de desfășurare între UE și China cu privire la un acord bilateral de investiții.

În același timp, Parlamentul își exprimă îngrijorarea cu privire la practicile de denaturare a pieței utilizate de întreprinderile de stat chineze, la transferurile forțate de tehnologie și la alte practici comerciale neloiale.

Parlamentul este, de asemenea, profund îngrijorat de relatările privind exploatarea și detenția uigurilor în fabricile din China.

Amintim că acest acord, încheiat pentru prima dată în luna noiembrie a anului trecut, a fost semnat de Uniunea Europeană și China la 14 septembrie și implică introducerea unor beneficii comerciale reciproce, dar și produse de calitate pe piețele ambelor părți.

Lista UE a indicațiilor geografice care urmează să fie protejate în China include produse IG renumite precum Cava, Champagne, Feta, Irish Whiskey, Münchener Bier, Ouzo, Polska Wódka, Porto, Prosciutto di Parma și Queso Manchego. În ceea ce privește produsele chinezești, lista include, de exemplu, Pixian Dou Ban (pastă de fasole Pixian), Anji Bai Cha (ceai alb Anji), Panjin Da Mi (orez Panjin) și Anqiu Da Jiang (ghimbir Anqiu).

La patru ani de la intrarea sa în vigoare, anticipându-se că acest lucru se va întâmpla la începutul anului 2021, sfera acordului se va extinde pentru a include încă 175 de denumiri de IG din ambele părți. Aceste denumiri vor trebui să urmeze aceleași proceduri de aprobare ca cele 100 de denumiri care fac deja obiectul acordului (de exemplu, evaluarea și publicarea pentru comentarii).

Acord reflectă așadar angajamentul UE și al Chinei de a-și îndeplini angajamentul asumat în cadrul summiturilor anterioare UE-China și de a adera la normele internaționale ca bază pentru relațiile comerciale.

Să nu uităm că în 2019, China a fost a treia destinație ca mărime pentru exporturile UE de produse cu indicație geografică protejată, inclusiv vinuri, băuturi spirtoase și produse agroalimentare.

Cu toate acestea, în 2018 și 2019, 80% din confiscările europene de mărfuri contrafăcute și piratate provin din China, cauzând pierderi de 60 miliarde de euro furnizorilor din UE, afirmă proiectul de rezoluție.

Amintim că în cadrul precedentului summit dintre Uniunea Europeană și China, care a avut loc la mijlocul lunii septembrie, liderii de la Bruxelles și Beijing au discutat despre comerț și investiții, schimbări climatice și biodiversitate, precum și despre răspunsul la pandemia de coroanvirus.

Într-o reacție care a succedat această întrevedere, desfășurată în format de videoconferință, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a atras atenția că există două aspecte importante față de care China ar trebui să manifeste mai mult avânt și entuziasm, și anume accesul pe piață și dezvoltarea durabilă.

Afirmațiile sale au fost completate la acel moment de cancelarul german, Angela Merkel, a cărei țară deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, informând că ”a exercitat presiune pentru a avansa în privința acordului de investiții”.

UE este cel mai mare partener comercial al Chinei, iar China este al doilea partener comercial ca mărime al UE.

Potrivit datelor publicate de Eurostat în luna august, UE a exportat către China în perioada ianuarie-iunie 2020 bunuri în valoare de 93.8 miliarde de euro, în scădere cu 3% comparativ cu primele șase luni ale anului trecut, de la 96.7 miliarde de euro.

Cât privește importul, Uniunea Europeană a importat în prima jumătate a acestui an bunuri în valoare de 181.7 miliarde de euro, cu 5.1% mai mult în comparație cu lunile ianuarie-iunie 2019, când bunurile importate se ridicau la valoare de 172.9 miliarde de euro.

În plus, Uniunea Europeană se angajează să asigure reciprocitate în relațiile comerciale cu China și condiții de concurență echitabile.

China este însă o piață mai puțin deschisă decât UE în ceea ce privește investițiile străine. Există, de asemenea, preocupări că investițiile sponsorizate de statul chinez în statele membre ar putea denatura concurența pe piața internă a UE.

Acest aspect a fost semnalat și de oficialii europeni în cadrul celui de-al 8-lea Dialog economic și comercial la nivel înalt cu reprezentanți ai statului chinez, desfășurat la finalul lunii iulie.

Astfel, comisarul european pentru Comerț de la acel moment, Phil Hogan, a transmis vicepremierului chinez Liu He și celorlalți oficiali din cadrul Guvernului de la Beijing că ”relațiile bilaterale și comerciale UE-China trebuie să se bazeze pe ”principiile-cheie ale reciprocității și concurenței echitabile, fundamentate pe norme predictibile și clare”.

Continue Reading

Iuliu Winkler

Eurodeputatul Iuliu Winkler, prim-vicepreședinte SME Europe: IMM-urile din UE solicită acces la resurse financiare pentru a rezista, precum și reducerea birocrației, simplificarea procedurilor și mai multă transparență în relația cu statul

Published

on

© European Union, 2020 - Source: EP

Consecințele economice ale pandemiei de coronavirus afectează în mod grav peste 90% din întreprinderile mici și mijlocii din Uniunea Europeană, concluzionează un studiu realizat în luna aprilie a.c. de SME Europe, organizația economică a Partidului Popular European (PPE), potrivit unui comunicat din partea eurodeputatului UDMR Iuliu Winkler, prim-vicepreședintele organizației.

„Luând în considerare și scăderea drastică a vânzărilor din această perioadă, este clar că criza economică în care ne adâncim pune în pericol existența a milioane de IMM-uri și întreprinzători individuali din UE”, a afirmat europarlamentarul Iuliu Winkler, prim-vicepreședintele SME Europe.

Potrivit acestuia, indiferent de statul membru, IMM-urile nu au rezerve la care să apeleze, doar 11% din cei întrebați afirmând că au rezerve financiare pentru a rezista un an. Studiul SME Europe relevă faptul că locurile de muncă din cadrul IMM-urilor sunt periclitate.  25% din IMM-uri au fost nevoite să efectueze concedieri sau suspendări ale contractelor de muncă, iar alte 25% au apelat la șomaj tehnic sau la timp redus de muncă. Și investițiile sunt afectate, 68% din IMM-uri au amânat investiții productive planificate înaintea crizei.

„Întrebate despre ce forme de sprijin așteaptă, 71% din IMM-uri au spus că au nevoie de ajutor sub formă de lichidități, 33% doresc o extindere sau renegociere a liniilor de credit bancare de care dispun. Solicitarea generală a tuturor categoriilor intervievate a fost reducerea birocrației, simplificarea procedurilor și mai multă transparență în relația cu statul”, a arătat Winkler.

Studiul SME Europe a fost realizat pe baza unui chestionar la care au răspuns, în luna aprilie a.c.,  peste 900 de IMM-uri și întreprinzători individuali din state membre ale UE, între acestea și din România.

„Pe baza rezultatelor chestionarului, dar și a dezbaterilor sectoriale online realizate de SME Europe pe durata ultimelor două luni, SME Europe a formulat un număr de recomandări pe care le vom promova în Parlamentul European și le vom transmite și decidenților din Comisia Europeană în această perioadă crucială în care se așteaptă propunerea Comisiei cu privire la noul buget multianual 2021-2027, dar și a planului european de relansare economică”, a precizat prim-vicepreședintele SME Europe.

Recomandările SME Europe sunt structurate în patru categorii importante. „În primul rând este vorba despre accesul la resurse financiare pentru IMM-uri. Nu este suficient să oferim credite, ci este nevoie de granturi, de ajutor financiar nerambursabil. Apoi, IMM-urile solicită măsuri imediate de simplificare administrativă și de reducere a birocrației atât la nivel european, cât și în statele membre. În al treilea rând, refacerea pieței interne, deschiderea granițelor și renunțarea la măsurile unilaterale impuse în perioada pandemiei. Și în sfârșit, investițiile în infrastructură inclusiv cea digitală sunt cruciale”, a adăugat europarlamentarul UDMR.

Detalii despre studiul SME Europe pot fi găsite aici.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.38 mins ago

Angela Merkel și Olaf Scholz susțin vaccinarea obligatorie, în timp ce anunță noi restricții în Germania: Avem nevoie de un “act de solidaritate națională”

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Președintele francez pledează pentru liste transnaționale și ”drept de inițiativă” pentru Parlamentul European, ”un spațiu democratic unic în lume”

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Raport: UE a oferit sprijin în valoare de 29 mld. euro IMM-urilor și altor beneficiari pentru atenuarea crizei economice provocate de COVID-19

RUSIA4 hours ago

Antony Blinken l-a avertizat pe Serghei Lavrov cu privire la ”consecințele grave” pe care Rusia le-ar putea suporta dacă ”recurge la calea escaladării militare” în Ucraina

Alin Mituța4 hours ago

Alin Mituța propune cinci priorități în Conferința privind Viitorul Europei care pot ajuta România în domeniul sănătății: Avem nevoie de o cooperare structurată europeană

Dacian Cioloș4 hours ago

Dacian Cioloș cere Comisiei Europene să aplice “acum” mecanismul statului de drept: Nu aștepți iliberalismul, ci acționezi împotriva lui

CONSILIUL UE4 hours ago

Apărare europeană: Țările UE au aprobat măsuri de asistență de 7 milioane de euro pentru Armata Republicii Moldova în cadrul Facilității Europene pentru Pace

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Infringement: Comisia Europeană solicită României să se conformeze normelor UE privind drepturile de autor

NATO5 hours ago

Directorul SRI, vizită în SUA și la Bruxelles pe fondul “amplificării măsurilor de securitate pentru România și flancul estic NATO”. Eduard Hellvig s-a întâlnit cu directorii CIA și FBI

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Ursula von der Leyen, mesaj în limba română după plata primei tranșe din PNRR: Cuvântul cheie este implementarea. Suntem alături de România

ROMÂNIA1 day ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE1 day ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ1 day ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.3 days ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA4 days ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Team2Share

Trending