Uniunea Europeană a convenit să impună un nou val de sancțiuni împotriva Rusiei, vizând sectoarele energetic și financiar ale țării, într-un efort de a înăspri presiunea asupra mașinăriei de război a Kremlinului și de a forța o încetare temporară a focului în Ucraina.
Sancțiunile, aprobate vineri de ambasadorii la Bruxelles, interzic tranzacțiile cu 22 de bănci rusești, cu Fondul Rus de Investiții Directe și subsidiarele acestuia, precum și utilizarea directă și indirectă a conductelor submarine Nord Stream, care sunt în prezent închise, dar pe care Moscova intenționează să le repornească la un moment dat, relatează Euronews.
În plus, UE transformă plafonul de preț impus țițeiului rusesc, stabilit anterior la 60 de dolari pe baril, într-un mecanism dinamic care va rămâne cu 15% sub prețul mediu de piață, potrivit unor surse diplomatice. Noul plafon va intra în vigoare la nivelul de 47,6 dolari pe baril.
Statele Unite, care au fost un susținător principal al plafonului în cadrul G7 în timpul administrației anterioare, nu au sprijinit revizuirea descendentă.
Mai mult, încă 105 nave din „flota din umbră” — tancuri petroliere vechi folosite de Moscova pentru a ocoli plafonul de preț impus țițeiului — sunt interzise în porturile UE și nu vor mai avea acces la servicii oferite de Uniune. Astfel, lista neagră a „flotei din umbră” depășește 400 de nave.
Acordul reprezintă al 18-lea pachet de sancțiuni adoptat de la începutul războiului, în februarie 2022.
Blocajul politic a fost depășit doar după ce Slovacia a cedat și și-a retras dreptul de veto, care până acum împiedicase aprobarea noului set de sancțiuni.
Opoziția Slovaciei avea legătură cu o cu totul altă chestiune: eliminarea treptată a tuturor combustibililor fosili ruși până la sfârșitul anului 2027.
Comisia Europeană a prezentat foaia de parcurs în luna mai și a propus legislația în iunie, bazându-se pe interdicții progresive ale contractelor pe termen scurt și lung pentru gaze naturale.
Fiind o țară fără ieșire la mare, Slovacia s-a opus vehement planului, avertizând că acesta va duce la creșterea prețurilor pentru consumatori, va reduce competitivitatea și va pune în pericol securitatea energetică.
