Autoritățile Uniunii Europene ar putea suspenda normele care obligă statele membre să-și reducă deficitele bugetare sub 3% din PIB, în cazul în care conflictul din Orientul Mijlociu va continua, a sugerat miercuri ministrul italian pentru afaceri europene, Tommaso Foti, potrivit Reuters, citat de Agerpres.
Declarațiile sale vin în contextul în care tot mai multe țări europene, inclusiv Italia, se confruntă cu un nivel ridicat al datoriei, dar, pe fondul crizei energetice provocate de războiul din Iran, sunt nevoite să recurgă la măsuri pentru a ține în frâu costurile galopante ale energiei, astfel încât populația și economia să fie protejate de șoc.
„Posibilitatea de a ignora celebra limită de 3% ar putea fi o decizie pe care Consiliul o poate adopta tocmai pentru a răspunde la o situație de (criză) care probabil va persista), a declarat Toti pentru Skytg24.
Europa este dependentă de importurile de combustibil fosil, fapt ce a pus-o într-o situație vulnerabilă odată cu declanșarea războiului din Iran ce a dus la blocarea Strâmtorii Ormuz, rută maritimă vitală pentru tranzitarea a aproximativ o cincime din consumul global de petrol și GNL.
„Într-o situație critică, trebuie să luăm măsuri urgente”, a declarat ministrul italian al afacerilor europene.
Țările membre sunt obligate, potrivit tratatelor europene, să respecte o serie de valori de referință când vine vorba de politicile economice și bugetare: deficitul nu trebuie să fie mai mare de 3%, iar datoria publică nu trebuie să depășească 60%.
Ponderile acestea sunt calculate în raport cu PIB-ul fiecărei țări.
În contextul pandemiei de COVID-19, Uniunea Europeană a introdus o clauză derogatorie, adică a suspendat aceste prevederi privind deficitul. Clauza derogatorie a fost eliminată în 2024, UE relansând evaluările privind deficitul excesiv.
În prezent, zece state sunt vizate de procedura de deficit excesiv, printre acestea aflându-se România, Polonia, Franța, Italia sau Belgia.
În cadrul discuțiilor cu reprezentanții Comisiei Europene, România și-a asumat un plan fiscal structural pe șapte ani (2025-2031), prin care se angajează să reducă deficitul sub pragul de 3% din PIB la finalul acestuia.
În vederea atingerii acestei ținte, țara noastră a recurs la o serie de măsuri de ajustare fiscal-bugetară, asumându-și angajamentul în fața Comisiei Europene de a avea anul acesta în deficit de 6% din PIB.
