Connect with us

U.E.

UE condamnă reacția disproporționată și amenințările Kremlinului la adresa Cehiei: Rusia trebuie să renunțe la activitățile care amenință securitatea și stabilitatea în Europa

Published

on

© European Union, 2021

Uniunea Europeană condamnă reacția disproporționată și amenințările ulterioare ale Kremlinului la adresa Cehiei și cere Rusiei să renunțe la activitățile care amenință securitatea și stabilitatea în Europa, transmite Înaltul Reprezentant Josep Borrell, într-un comunicat

Totodată, Uniunea Europeană și-a exprimat deplina solidaritate cu Republica Cehă, sprijină acțiunile întreprinse de autoritățile sale până în prezent și este pregătită să sprijine eforturile ulterioare ale acesteia de a-i aduce pe cei responsabili de exploziile de la depozitul de muniții din Vrbětice în fața justiției.

„Uniunea Europeană condamnă cu fermitate activitățile ilegale desfășurate pe teritoriul Republicii Cehe care au provocat exploziile de la depozitul de muniții din Vrbětice în 2014. Acestea au dus la moartea a doi cetățeni cehi, la o amenințare gravă la adresa populației civile și la pagube materiale imense. UE ia extrem de în serios concluziile autorităților cehe, bazate pe investigații extinse, potrivit cărora ofițeri ai serviciilor de informații militare rusești GRU au comis aceste acțiuni”, se arată în comunicat. 

Republica Cehă a anunțat sâmbătă că expulzează 18 membri ai Ambasadei Rusiei la Praga, anunțul fiind cu atât mai suprinzător cu cât este motivat de o suspiciune că serviciile secrete ruse au fost implicate în explozia de la un depozit de muniţii, eveniment petrecut în urmă cu șapte ani.

Gravitatea anunțului a fost subliniată de faptul că însuși premierul Andrej Babis a ieșit alături de ministrul de externe Jan Hamacek, într-o scurtă intervenție televizată, pentru a da vestea.

Ulterior, Rusia a ordonat duminică ca 20 de diplomați cehi să părăsească țara, ca represalii la expulzarea de către guvernul ceh a celor 18 diplomați ruși pe care i-a identificat ca fiind spioni din GRU și SVR, serviciile de informații militare și externe ale Rusiei, relatează Euronews.

În context, UE a condamnat reacția disproporționată și amenințările ulterioare ale Federației Ruse la adresa Republicii Cehe și a cerut Kremlinului să renunțe la activitățile perturbatoare în Europa, altfel vor exista consecințe. 

„Uniunea Europeană este profund îngrijorată de orice încălcare gravă a dreptului internațional și a suveranității Republicii Cehe, precum și de orice acțiune de acest tip care vizează orice alt stat membru al UE. Rusia trebuie să renunțe la activitățile care amenință securitatea și stabilitatea în Europa și care contravin obligațiilor internaționale ale Rusiei. Acțiunile perturbatoare ale serviciilor de informații rusești împotriva intereselor și securității UE și a statelor sale membre vor continua să fie abordate cu cea mai fermă hotărâre, inclusiv la nivelul Uniunii Europene, după caz”, a mai transmis Înaltul Reprezentant. 

Precizăm că noul ministru ceh de externe, Jakub Kulhanek, l-a convocat la Praga pe ambasadorul rus Aleksandr Zmeyevsky pentru a protesta față de ceea ce el a numit „reacția nepotrivită” a Rusiei. El a a cerut miercuri ca Rusia să permită diplomaților cehi expulzați să se întoarcă la Moscova sau se va confrunta cu noi expulzări de personal, potrivit Euronews.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Interviu | Pachetul ”Fit for 55”: Marian-Jean Marinescu pledează pentru investiții în ”dezvoltare de tehnologii”: Trebuie să reducem emisiile de gaze cu efect de seră, nu mobilitatea

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Voi face tot ce este posibil prin amendamentele pe care le voi depune alături de colegii mei din Parlamentul European pentru a direcționa banii din comerțul cu emisii în ”cercetare și inovare” pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon fără a afecta mobilitatea, a fost mesajul transmis de eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, membru al Comisiei pentru transport și turism (TRAN) din Parlamentul European, într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro despre impactul pachetului legislativ ”Pregătiți pentru 55” asupra stilului de viață al cetățenilor europeni.

Marinescu a pledat astfel pentru ”dezvoltarea de tehnologii” și a deplâns faptul că studiile de fezabilitate prezentate de Comisia Europeană cu privire la acest pachet nu sunt bine întocmite.

”Numai cu ce vor ei să introducă, adică acest comerț cu emisii, nu poate să reducă emisiile la o asemenea valoare. Acum se adaugă, intră în acest comerț cu emisii, transportul rutier, maritim, în transportul aerian se înăspresc regulile, și clădirile. Acestea ar trebui să aducă plusul de până la 55%. Este o schimbare majoră. Dacă ne gândim în transportul aerian, nu există deocamdată combustibilul alternativ. Nu se poate produce într-o cantitate care să fie utilizată. Motoarele care se produc în acest moment pot utiliza 50% combustibil alternativ. La maritim, la fel. Există câteva alternative. Și amoniacul poate deveni un combustibil. Se consideră în aceste propuneri ca alternativă energia electrică. Nu avem baterii și va deveni o altă sursă de emisii producerea de baterii. Și eu doresc să reducem emisiile. Eu aș vrea să reduc emisiile, nu să reduc mobilitatea. (…) Nu putem să ajungem la o asemenea reducere de mobilitate care va avea consecințe sociale și economice foarte mari care nu sunt expuse în niciun studiu de impact. La toate întrebările pe care eu le-am adresat, inclusiv comisarului Timmermans, mi s-a spus ”nu știu detaliile. O să aranjez o întâlnire cu cei care știu.” Ar fi trebuit făcute niște studii și apoi propunerea legislativă. Ea a venit cu aceste studii”, a depâns eurodeputatul.

Acesta consideră că lucrurile ”nu pot fi făcute peste noapte” și că este nevoie de dezvoltarea unui sistem de colectare de materii prime pentru combustibilul alternativ, producția de combustibil alternativ”.

”Voi face tot ce e posibil prin amendamentele pe care le depunem în primul rând, să ducem banii, de la acest sistem, nu în bugetul european cum se vrea acum, în cercetare, inovare ca să dezvoltăm un sistem de colectare de materii prime pentru combustibilul alternativ, producția de combustibil alternativ și apoi alte tehnologii. Trebuie investit și în hidrogen, despre care se spune că va fi viitorul. Trebuie să avem niște perioade tranzitorii pentru că nu poți să ai hidrogen verde de mâine pentru că, pentru a-l produce, trebuie să ai o cantitate foarte mare de energie verde pe care nu o ai verde în acest moment 100. Nu poți să faci lucrurile peste noapte”, a dat asigurări Marian-Jean Marinescu.

În egală măsură, eurodeputatul a atras atenția că ”rețelele electrice vor și suprasolicitate” în contextul în care ”singura sursă alternativă în transport este energia electrică”.

Eurodeputatul a semnalat astfel că ”rețelele electrice vor trebui echilibrate” pentru că una dintre cele mai importante surse pe care Uniunea Europeană le propune ca regenerabile este ”energia eoliană”, care se află ”pe țărm, la extremitatea rețelei electrice”.

Făcând referire la energia nucleară și gazul natural ca surse de energie în perioada de tranziție, Marian-Jean Marinescu a anunțat că împreună cu alți colegi din Parlamentul Europeană a semnat o scrisoare înaintată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și comisarul european pentru servicii financiare, Mairead McGuinness ”în care am menționat ce vrem să cuprindă” actul delegat pentru privind introducerea în taxonomie a energiei nucleare și a gazului natural.

”A fost trimis spre consultare un proiect de act delegat pentru a introduce în taxonomie energia nucleară și gazul natural. Trebuia să se încheie pe 21 ianuarie și să vedem o propunere finală la acest act. Taxonomia înseamnă o categorisire a unei activități dacă contribuie la combaterea schimbărilor climatice sau nu. La nuclear nu există niciun fel de argument să nu fie introdus pentru că nu are nicio legătură cu schimbările climatice. Are un dezavantaj la deșeurile nucleare dar, cred eu, în timp aceste lucruri se pot regla. Gazul are emisii, însă pe o perioadă tranzitorie eu cred că este foarte bine să reduci de la cărbune la gaz emisiile. Miercuri a fost aprobat planul de redresare al Oltenia care include și grupuri pe gaz. Germania are niște probleme. Văd că și colegii mei din PPE au început să aibă probleme cu acest act. La gaz se spune că este prea strict, iar nuclear este prea larg. De aici vin probleme. Eu, împreună cu colegi, inclusiv din Germania, am semnat o scrisoare către doamna președintă a Comisiei Europene și către doamna comisar european pentru servicii financiare, McGhiness, în care am scris ce am vrea să cuprindă acest act normativ. Normele de emisii pentru gaz sunt de neatins, deci trebuie schimbate un pic. Cred că, cu modificări, actul ar putea să fie util. Altfel, poate să fie destructiv”, a detaliat Marinescu.

Acesta a criticat abordarea unor eurodeputați cu privire la reducerea emisiilor de carbon și punctat că ”fără energie nucleară și fără înlocuirea cărbunelui cu gaz va fi o mare problemă.”

Din păcate, când întreb colegii mei din parlament cu ajungem la acest 60%, 65% reducere, răspunsul este simplu: <<This is not my job>>. Lucrurile trebuie rezolvate cu calm, cu aplecare către industrie, fără lozinci sau reduceri de mobilitate de producție”, a mai spus eurodeputatul.

În interviul acordat, Marian-Jean Marinescu a anunțat că săptămâna viitoare va vizita sudul Franței, care găzduiește centrul de cercetare pentru proiectul privind reactorul termonuclear experimental internațional (ITER), ”un proiect tehnologic extraordinar, de nivel foarte înalt, o încercare inginerească foarte spectaculoasă”, care ar putea deschide drumul pentru producție la scară largă a energiei prin fuziune în jurul anului 2050

Comisia Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Realizarea acestor reduceri ale emisiilor în următorul deceniu este esențială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 și pentru a transpune în realitate angajamentele Pactului verde european. 

Propunerile prevăd: aplicarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii în noi sectoare și înăsprirea sistemului existent al UE de comercializare a certificatelor de emisii; utilizarea sporită a surselor regenerabile de energie; asigurarea unei mai mari eficiențe energetice; implementarea mai rapidă a modurilor de transport cu emisii scăzute și a infrastructurii și a combustibililor de care depind aceste moduri de transport; alinierea politicilor fiscale la obiectivele Pactului verde european; măsuri menite să împiedice relocarea emisiilor de dioxid de carbon și instrumente pentru conservarea și consolidarea absorbanților noștri naturali de carbon.

Continue Reading

Dan Motreanu

Dan Motreanu: Planul de restructurare a CE Oltenia, componentă esențială pentru stabilitatea și dezvoltarea economică a Regiunii Oltenia

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Planul de restructurare a Complexului Energetic Oltenia poate merge înainte grație celor 2,66 miliarde EUR ajutor de stat aprobate de Comisia Europeană, afirmă eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), într-o postare pe Facebook.

„Complexul Energetic Oltenia este unul dintre cei mai mari producători de energie electrică din România, cu o capacitate instalată de circa 3570 MW, în patru termocentrale, Rovinari, Turceni, Ișalnița și Craiova 2, alimentate cu lignit extras din carierele de suprafață din Oltenia. În 2020, compania a înregistrat pierderi de peste 900 de milioane de lei, anul respectiv fiind al treilea an cu minus, în condițiile în care compania trebuie să plătească certificate de emisii care s-au scumpit încontinuu, pentru a putea produce energie electrică. Planul de restructurare a Complexului Energetic Oltenia este o componentă esențială pentru stabilitatea și dezvoltarea economică a Regiunii Oltenia, una dintre cele mai sărace regiuni din UE, evitând pierderea a peste 12.000 locuri de muncă”, scrie eurodeputatul Dan Motreanu.

Comisia Europeană a aprobat planurile României de a acorda societății de energie electrică Complexul Energetic Oltenia SA (CE Oltenia) un ajutor de restructurare în valoare de până la 2,66 miliarde EUR (13,15 miliarde RON), sub formă de granturi, sub forma unei garanții de stat pentru un împrumut, a unei injecții de capital și a unei conversii a împrumuturilor în granturi. Măsura va permite societății să își finanțeze planul de restructurare și să își restabilească viabilitatea pe termen lung. 

Potrivit lui Dan Motreanu, contribuția proprie a societății și a investitorilor de pe piață la costurile de restructurare preconizate „se ridică la peste 30% din costurile restructurării (1,24 miliarde EUR), jumătate din această contribuție constând în noi finanțări din partea unor investitori privați și a unor instituții financiare acordate în condiții de piață”.

Planul de restructurare are la bază Planul Național pentru Energie și Schimbări Climatice (PNIESC) de reducere a emisiilor pentru 2030, care se înscrie în eforturile de decarbonizare, de înlocuire a producției de energie electrică pe bază de lignit cu energie electrică produsă din gaze naturale și din surse regenerabile (energie solară și hidroelectrică), care emit mai puțin sau nu emit deloc CO2.

„Planul de restructurare presupune închiderea etapizată a majorității grupurilor pe cărbune, construirea a două unităţi pe gaze, la Turceni și Ișalnița, cu o capacitate totală de 1.300 MW, şi parcuri fotovoltaice cu o capacitate totală de 735 MW , care ar trebui să fie gata în 2025 pentru ca în 2026 să intre în funcţiune. Se preconizează că acest lucru va ajuta societatea să își îmbunătățească amprenta de mediu și, în același timp, să își reducă costurile de funcționare. În plus, planul de restructurare va reduce costurile și va îmbunătăți eficiența societății, printre altele prin măsuri organizatorice și manageriale (de exemplu, îmbunătățirea proceselor) și prin măsuri financiare (optimizarea împrumuturilor bancare ori cesionarea sau vânzarea de active)”, mai precizează Dan Motreanu.

Ministerul Energiei a transmis la jumătatea lui septembrie la Banca Europeană de Investiții primele aplicații pentru finanțarea din bugetul Fondului pentru Modernizare a unor proiecte strategice în sectorul energetic, dintre care 8 proiecte pt construcția de parcuri fotovoltaice aferente beneficiarului CE Oltenia, în valoare de peste 600 milioane de euro.

Proiectele răspund obiectivelor din PNIESC de reducere a emisiilor pentru 2030, de creștere a ponderii de energie din surse regenerabile și de înlocuire a cărbunelui în mixul energetic, constituind un pas determinant și necesar în procesul de reorganizare al CE Oltenia. 

De asemenea, punerea în aplicare a acestor investiții se încadrează în ținta Acordului de la Paris privind neutralitatea climei până în 2050, deoarece conduce la reducerea emisiilor de carbon și a consumului de energie primară prin producția de surse regenerabile.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Green Deal: Comisia Europeană a adoptat cea mai cuprinzătoare reformă privind statisticile din domeniul energiei

Published

on

© European Union, 2017/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat astăzi cea mai cuprinzătoare modificare a regulamentului privind statisticile din domeniul energiei care a avut loc vreodată, cu scopul de a sprijini și mai mult Pactul Verde European, arată un comunicat.

Această modificare, care va intra în vigoare în luna februarie, va furniza statistici pentru a monitoriza o serie de inițiative politice de decarbonizare a economiei europene, inclusiv Uniunea Energetică și pachetul “Fit for 55”, precum și Strategia privind hidrogenul și Inițiativa privind Bateriile. Noile statistici vor fi disponibile pentru prima dată pentru anul 2022.

Salutând adoptarea de astăzi, comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni, a declarat:

„Modificarea de astăzi a regulamentului privind statisticile energetice marchează o etapă importantă pe calea unei tranziții credibile și bazate pe dovezi către o economie neutră din punct de vedere climatic. Prin acest act juridic, stabilim ritmul pentru statisticile energetice la nivel mondial, rămânem în fața evoluțiilor politice și încorporăm deja nevoile de date din pachetul “Fit for 55″ și din alte inițiative politice importante, în conformitate cu prioritățile Comisiei.”

Prin această modificare, Eurostat va publica date noi și mai detaliate, de înaltă calitate, cu privire la:

  • noile surse de energie, cum ar fi hidrogenul, care va juca un rol-cheie în sectoarele greu de decarbonizat (cum ar fi transportul maritim și aerian). Aceste noi statistici vor diferenția hidrogenul verde (produs din energie regenerabilă) de hidrogenul produs din petrol sau gaz și vor include date pentru a monitoriza modul în care hidrogenul este utilizat în economia europeană.
  • producția descentralizată de energie electrică, pentru a monitoriza micii producători, cum ar fi gospodăriile/firmele care își instalează propriile panouri solare fotovoltaice pe acoperișuri sau societățile agricole/silvice care își produc propria energie electrică din biomasă sau biogaz.
  • bateriile de mari dimensiuni, care vor deveni esențiale pentru stocarea energiei electrice și pentru stabilizarea viitoarelor rețele inteligente cu o penetrare ridicată a surselor regenerabile de energie (deoarece producția eoliană sau solară este variabilă și producția sa nu poate fi reglată cu precizie pentru a satisface cererea).
  • capacități electrice nou instalate și dezafectate pentru a monitoriza transformarea sectorului de producție de energie electrică din UE, deoarece centralele electrice cu emisii mari de carbon (de exemplu, cele pe bază de cărbune) sunt închise și înlocuite cu centrale electrice regenerabile (cum ar fi sistemele fotovoltaice solare sau eoliene). Această transformare este esențială pentru îndeplinirea angajamentelor din pachetul “Fit for 55”.
  • utilizarea non-energetică a surselor regenerabile de energie pentru a înlocui materialele cu emisii mari de dioxid de carbon cu produse noi și sustenabile pe bază de biomasă, cum ar fi produsele biochimice, bio-lubrifianții pentru industria auto sau bio-asfaltul pentru drumurile noastre.
  • repartizarea consumului final de energie (în sprijinul Directivei privind eficiența energetică (UE) 2018/2002) în:
    • sectorul serviciilor, oferind detalii privind consumul de energie în sectoare precum educația, comerțul cu ridicata și cu amănuntul, cazarea, serviciile de alimentație publică, activitățile spitalicești și multe altele.
    • pentru activitățile de transport în sectorul feroviar (identificând metroul și tramvaiul, transportul feroviar de mare viteză și convențional, transportul de marfă și transportul de călători) și în sectorul rutier (vehicule grele, transporturi colective, precum și autoturisme și camionete).
  • consumul de energie în centrele de date, care este în creștere accentuată și care este esențial de monitorizat pentru a înțelege impactul economiei digitale asupra mediului.

După negocieri intense cu statele membre pentru a se asigura că nevoile de date care decurg din pachetul “Fit for 55” și din alte inițiative politice în domeniul energiei au fost rapid încorporate, propunerea a fost aprobată de Comitetul Sistemului Statistic European, cu o mare majoritate a statelor membre în favoarea acesteia (reprezentând 95,52% din populația UE). În conformitate cu procedura de reglementare supusă controlului pentru această modificare, aceasta a fost înaintată Parlamentului European și Consiliului pentru o examinare de 3 luni. Ambii colegiuitori au aprobat fără observații, deschizând calea pentru adoptarea de astăzi de către Comisie.

Continue Reading

Facebook

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 hour ago

Interviu | Pachetul ”Fit for 55”: Marian-Jean Marinescu pledează pentru investiții în ”dezvoltare de tehnologii”: Trebuie să reducem emisiile de gaze cu efect de seră, nu mobilitatea

Dan Motreanu2 hours ago

Dan Motreanu: Planul de restructurare a CE Oltenia, componentă esențială pentru stabilitatea și dezvoltarea economică a Regiunii Oltenia

ROMÂNIA3 hours ago

Președintele Klaus Iohannis: Aderarea cât mai rapidă la OCDE constituie o prioritate pentru România

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Green Deal: Comisia Europeană a adoptat cea mai cuprinzătoare reformă privind statisticile din domeniul energiei

COMUNICATE DE PRESĂ4 hours ago

New Strategy Center, Universitatea de Vest din Timișoara și Academia Forțelor Terestre din Sibiu prezintă rezultatele proiectului inedit „Investments in a Safer Future”

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Ursula von der Leyen: Dacă toți europenii vaccinați și-ar face doza booster, am putea evita aproximativ 1 milion de spitalizări

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Papa Francisc consideră că propagarea știrilor false și a dezinformării pe tema COVID-19 reprezintă o încălcare a drepturilor omului

U.E.5 hours ago

Ministrul leton al Apărării critică relația ”imorală și ipocrită” a Germaniei cu Rusia și China

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Uniunea Europeană a Sănătății: Luni intră în vigoare noul regulament privind îmbunătățirea studiilor clinice în UE

ROMÂNIA6 hours ago

OCDE: Performanța economică a României depinde de aplicarea PNRR pentru reforma urgentă a pensiilor, lupta anticorupție, educație și tranziția ecologică și digitală

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 hour ago

Interviu | Pachetul ”Fit for 55”: Marian-Jean Marinescu pledează pentru investiții în ”dezvoltare de tehnologii”: Trebuie să reducem emisiile de gaze cu efect de seră, nu mobilitatea

ROMÂNIA6 hours ago

OCDE: Performanța economică a României depinde de aplicarea PNRR pentru reforma urgentă a pensiilor, lupta anticorupție, educație și tranziția ecologică și digitală

U.E.1 day ago

Din Bundestag, președintele Parlamentului israelian face apel la apărarea democrației: Zidurile acestei clădiri, martori tăcuți, ne reamintesc că avem obligația să o apărăm

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: CSAT a adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu. Ca membru al NATO, ne bucurăm de toate garanțiile de securitate

ROMÂNIA3 days ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA3 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI1 week ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Advertisement

Team2Share

Trending