Connect with us

U.E.

UE dorește o accelerare țintită a Pactului Verde pentru a „scăpa” de dependența energetică de Rusia. Italia susține compensarea țărilor afectate de acest proces

Published

on

© European Union 2022 - Source : EC Audiovisual

Uniunea Europeană dorește o accelerare țintită a Pactului Verde European pentru a „scăpa” de dependența energetică de Rusia, în timp ce Italia susține compensarea țărilor afectate de acest proces, potrivit declarațiilor făcute, în conferință de presă comună, de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de premierul italian Mario Draghi, care efectuează luni o vizită la Bruxelles în contextul războiului din Ucraina. 

Propuneri concrete în acest sens vor fi prezentate de Comisia Europeană marți, 8 martie, potrivit Ursului von der Leyen, care susține un plan pe trei piloni pentru obținerea independenței energetice față de Rusia: diversificarea surselor de aprovizionare,  investițiile „masive” în energie regenerabilă și îmbunătățirea eficienței energetice.

„Trebuie să scăpăm de dependența de gazul, petrolul și cărbunele rusesc. Știu că noi doi suntem de acord cu acest lucru. Comisia va veni mâine cu propuneri. Există trei piloni principali: Primul este diversificarea aprovizionării dinspre Rusia spre furnizori de încredere. Este vorba, în principal, de GNL și de gaz prin conducte. Ambele au avantajul că infrastructura este, în timp, compatibilă cu hidrogenul. Al doilea element principal este realimentarea energetică a Uniunii Europene. Aceasta înseamnă investiții masive în energie regenerabilă, cum ar fi energia solară, eoliană și hidrogenul. Ne dorim o accelerare țintită a Pactului verde european. Acest lucru nu este doar important și benefic pentru investiția strategică în independența noastră, ci și pentru industria și planeta noastră. Acest lucru trebuie să fie completat de un al treilea pilon, și anume îmbunătățirea eficienței energetice: de la renovarea clădirilor la procese industriale inteligente, la inteligența artificială, de exemplu, pentru a gestiona eficient rețelele energetice inteligente – și așa mai departe”, a declarat aceasta.

La rândul său, premierul italian Mario Draghi declarat că Italia lucrează pentru a reduce cât mai repede posibil dependența de gazul rusesc, dar a subliniat necesitatea de a compensa țările care ar avea cel mai mult de suferit de pe urma acestei reduceri.

„Discuțiie despre energie vor aborda diversificarea, reorganizarea și despăgubirea oamenilor și a întreprinderilor”, a precizat oficialul italian.

von der Leyen a adăugat că protecția consumatorilor va avea prioritate pe agenda discuțiilor în contextul în care prețurile actuale ale energiei au un impact negativ asupra consumatorilor și întreprinderilor.

„Vom discuta despre modul în care ne putem asigura că piața noastră de energie electrică rămâne eficientă, în ciuda prețurilor ridicate la gaze care au fost amplificate de războiul lui Putin. Există două dimensiuni în acest sens: Cea imediată este de a proteja consumatorii și întreprinderile cele mai vulnerabile. Iar cealaltă, mai structurală, este de a analiza piețele noastre de energie electrică, având în vedere că mixul nostru energetic se transformă. În prezent, avem o anumită proporție de energie regenerabilă, dar o proporție mare de gaze, petrol și cărbune. Acest lucru se va schimba. Cu o investiție masivă în energiile regenerabile, vom vedea o creștere a ponderii energiei regenerabile. Vom crește masiv cantitatea acesteia și, desigur, acest lucru va schimba structura pieței noastre. Și, prin urmare, trebuie să analizăm compoziția pieței. Acest lucru va face parte, de asemenea, din discuțiile noastre”, a explicat președinta Executivului european.

De asemenea, referitor la sancțiunile împotriva Rusiei, Draghi a declarat că Italia, în ultimele zile, a „aprobat măsuri importante de înghețare a activelor oligarhilor ruși, care au fost puse în aplicare cu promptitudine și vor continua”. Astfel, premierul italian a a cerut țărilor europene să aplice sancțiuni mai puternice împotriva oligarhilor ruși, confiscându-le activele, spunând: „Trebuie să acționăm, cu toții, cu rapiditate în acest sens.” 

Banca Italiei a cerut tuturor băncilor să comunice măsurile aplicate și să transmită detalii despre subiecți și despre valoarea și natura activelor. „Și chiar aș vrea să văd că toate țările noastre iau măsuri similare analoge”, a adăugat Draghi.

În acest sens, șefa Comisiei Europene a declarat că UE lucrează la noi sancțiuni ca răspuns la agresiunea rusă împotriva civililor din Ucraina.

„După cum știți, am avut deja trei pachete de sancțiuni dure, dar acum trebuie să ne asigurăm că nu există scăpări și că efectul sancțiunilor este maximizat. Sancțiunile în vigoare sunt foarte dureroase. Vedem turbulențele care afectează economia rusă. Dar, având în vedere evoluția situației din Ucraina, nesăbuința Kremlinului față de cetățeni – femei, copii, bărbați -, lucrăm, desigur, și la alte sancțiuni care ar putea fi necesare”, a precizat von der Leyen. 

 

 

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Parlamentul Letoniei face apel către UE să întrerupă acordarea de vize turistice cetățenilor ruși și belaruși

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Seimul (parlamentul) Letoniei a adopta joi o declaraţie în care desemnează Rusia drept ‘ţară care sprijină terorismul’ şi invită şi alte ţări să adopte iniţiative similare, lansând de asemenea un apel către Uniunea Europeană să întrerupă eliberarea de vize turistice cetăţenilor ruşi şi belaruşi, transmit EFE și Agerpres

Declaraţia a fost aprobată de deputaţii Seimului cu 67 de voturi pentru şi niciunul împotrivă, în timp ce parlamentarii partidului social-democrat de opoziţie Armonia (S) s-au abţinut de la vot.

Declaraţia menţionează invazia rusă în Ucraina şi acţiunile forţelor armate ruse în această ţară drept principalul motiv pentru condamnarea Rusiei ca ‘stat terorist’.

În urmă cu câteva zile, Letonia a anunțat că nu va mai acorda deocamdată vize cetăţenilor ruşi, potrivit Ambasadei Letoniei la Moscova, invocând războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

„De acum înainte, vor fi acceptate doar cereri de viză de la cetăţeni ruşi care doresc să participe la înmormântarea unei rude apropiate în Letonia”, a anunţat ambasada pe Twitter.

Estonia s-a alăturat Finlandei și Letoniei și a îndemnat Uniunea Europeană să-și închidă granițele pentru turiștii ruși, reluând astfel apelul președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski.

”Nu mai eliberați vize turistice pentru ruși. Vizitarea Europei este un privilegiu, nu un drept al omului”, a fost mesajul publicat pe Twitter de premierul Estoniei, Kaja Kallas.

Continue Reading

U.E.

Ucraina: UE a livrat peste 60. 000 de tone de asistență umanitară pentru salvarea de vieți omenești

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Până în prezent, UE a coordonat livrarea către Ucraina a 66. 224 de tone de asistență umanitară din partea a 30 de țări prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE, se arată în comunicatul Comisiei Europene. 

Asistența livrată include 180 de ambulanțe, 125 de vehicule de stingere a incendiilor, 300 de generatoare de energie, 35 de vehicule pentru utilaje grele și 4 poduri de pontoane. Aceasta este de departe cea mai mare, cea mai lungă și cea mai complexă operațiune prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE de la înființarea sa în 2001, cu o valoare estimată până în prezent la peste 425 de milioane de euro.

Pentru a sprijini această operațiune, au fost înființate centre logistice în Polonia, România și Slovacia, de unde asistența este apoi direcționată direct către Ucraina.

Comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, a declarat: “Suntem cu toții îngroziți de atrocitățile comise de Rusia în Ucraina. Prin furnizarea de asistență de urgență, putem cel puțin să reducem presiunea imensă asupra sistemelor de răspuns la situații de urgență din Ucraina. Astăzi am atins o etapă importantă – peste 60. 000 de tone de asistență coordonată prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE au ajuns în Ucraina. Sunt extrem de recunoscător fiecărui stat membru în parte, împreună cu Norvegia, Turcia și Macedonia de Nord, pentru că au oferit ajutor pe care noi l-am canalizat apoi în modul cel mai eficient prin intermediul mecanismului. Această solidaritate este dovada faptului că UE este alături de Ucraina nu doar în cuvinte, ci și în fapte.”

La 15 februarie, Ucraina a activat mecanismul de protecție civilă al UE pentru a se pregăti pentru o situație de urgență de amploare. De atunci, Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență al UE a menținut un contact strâns cu autoritățile ucrainene pentru a determina nevoile specifice și pentru a coordona răspunsul UE la criză.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Regatul Unit și Danemarca își suplimentează sprijinul financiar și militar furnizat Ucrainei: Stăm umăr la umăr în fața ”invaziei lui Putin”

Published

on

© Oleksii Reznikov/ Twitter

Regatul Unit și Danemarca au anunțat că își vor spori ajutorul militar și financiar destinat Ucrainei. Miniștrii apărării ai celor două țări, Ben Wallace, respectiv Morten Bodskov, s-au întâlnit joi la Copenhaga cu omologul lor ucrainean, Oleksii Reznikov, pentru a discuta despre sprijinul pe termen lung pentru ţara est-europeană invadată de Rusia în 24 februarie, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Astfel, Londra a anunțat că va trimite sisteme de rachete cu capacitate de lansare multiplă (MLRS) în Ucraina, arată un comunicat al Ministerului britanic al Apărării.

În egală măsură, Marea Britanie va oferi un număr semnificativ de rachete de tip M31A1 cu ghidaj, care pot lovi ținte aflate la o distanță de până la 80 km, permițând Ucrainei să continue să se apere.

”Această ultimă tranșă a sprijinului militar va permite forțelor armate ale Ucrainei să se apere împotriva agresiunii ruse. Sprijinul nostru continuu trimite un mesaj foarte clar: Marea Britanie și comunitatea internațională se opun acestui război ilegal și vor sta umăr la umăr, oferind ajutor militar defensiv Ucrainei pentru a o ajuta să se apere în fața invaziei lui Putin”, a dat asigurări Wallace.

Să nu uităm că trupele ucrainene au fost instruite în Marea Britanie cu privire la modul de utilizare a lansatoarelor, astfel încât să poată maximiza eficiența sistemelor.

Acest lucru vine în completarea angajamentului Marii Britanii de a instrui până la 10.000 de soldați ucraineni în ceea ce privește abilitățile de luptă ale infanteriei pe câmpul de luptă în următoarele luni. Canada, Danemarca, Suedia, Finlanda și Țările de Jos au anunțat că vor sprijini programul.

La rândul său, Danemarca a anunțat că va suplimenta cu 110 milioane de euro ajutorul financiar pentru Ucraina, a anunţat premierul danez Mette Frederiksen într-o conferinţă de presă, după reuniunea de la Copenhaga.

”Acesta este un război împotriva valorilor pe care sunt construite Europa şi lumea liberă. Astăzi ne reafirmăm angajamentul de a sprijini Ucraina”, a subliniat şefa executivului danez.

Noile măsuri, printre care trimiterea de instructori în Marea Britanie pentru a pregăti soldaţi ucraineni fără nicio experienţă militară sau cu experienţă limitată şi antrenarea de militari ucraineni pe teritoriul danez, vor duce valoarea totală a asistenţei Danemarcei pentru Ucraina la peste 3 miliarde de coroane daneze (415 milioane de euro).

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA1 day ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL1 week ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

Team2Share

Trending