Connect with us

U.E.

Comisia Europeană: Marea Britanie va fi nevoită să plătească ,,factura de divorț” de 43 miliarde de euro chiar și în cazul unei retrageri fără acord

Published

on

© Boris Johnson/Twitter

Uniunea Europeană se aşteaptă ca Regatul Unit să-şi onoreze, chiar şi în cazul unui Brexit fără acord, toate obligaţiile financiare asumate în cadrul apartenenţei sale la blocul comunitar, a afirmat luni Mina Andreeva, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, potrivit The Independent și Reuters, preluat de Agerpres

Declaraţia vine pe fondul comentariilor premierului britanic, Boris Johnson, care a spus că dacă Regatul Unit iese din UE fără un acord, ţara nu va mai datora 39 de miliarde de lire sterline (43 de miliarde de euro) către bugetul comunitar, aşa cum convenise fostul premier Theresa May.

,,Toate angajamentele care au fost asumate de cele 28 de state membre trebuie să fie onorate. Acest lucru este valabil de asemenea şi în special în cazul unui scenariu fără acord, când este de aşteptat ca Regatul Unit să continue să-şi onoreze angajamentele făcute în timpul apartenenţei la Uniunea Europeană”, a declarat Mina Andreeva, potrivit Reuters. 

,,În loc să intrăm acum într-o polemică a amenințărilor judiciare, achitarea datoriilor este crucială pentru începerea unei noi relaţii de pe o poziţie corectă, bazată pe încredere mutuală”, a continuat reprezentanta CE, adăugând că această chestiune nu a fost adusă în discuție de Londra în mod oficial până acum.

Boris Johnson a promis să scoată Regatul Unit din UE la 31 octombrie 2019 dacă Londra şi Bruxellesul nu încheie un nou acord de retragere. Acordul convenit de UE şi fostul premier Theresa May a fost respins de trei ori de parlamentul britanic.

Vina pentru un ,,no-deal” nu este a Marii Britanii

Premierul britanic a declarat la începutul summitului G7 de la Biarritz că Regatul Unit ar putea face față ,,cu ușurință” unui Brexit fără acord, de care ar fi vinovați liderii europeni ,,încăpățânați”, într-o încercare de respingere a presiunii crescute privind detalierea planurilor sale pentru a garanta o ieșire ordinată a Marii Britanii din Uniunea Europeană. 

,,Totul depinde de prietenii și partenerii noștri din UE. Cred că în ultimele zile s-a constatat la Bruxelles și în alte capitale europene care este forma problemei pentru Marea Britanie”, a declarat Johnson pentru BBC, preluat the The Independent.

Citiți și Premierul britanic Boris Johnson: Regatul Unit va putea face față ”cu ușurință” unui Brexit fără acord

De asemenea, deși surse apropiate de discuțiile de la Biarritz dintre Boris Johnson și președintele Consilului European, Donald Tusk, respectiv dintre Boris Johnson și președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel au declarat că poziția UE nu s-a schimbat, Johnson s-a arătat optimist legat de posibilitatea ca Regatul Unit să obțină un alt acord de la partea europeană. 

În orice caz, liderul din Downing Street a mai spus că este ,,important să te pregătești pentru un no-deal”, exprimându-și totodată încrederea că ,,Marea Britanie este o țară grozavă, mare” care poate ,,face față cu ușurință unui scenariu fără acord”.

Înainte de summit, Donald Tusk l-a îndemnat pe Boris Johnson să nu intre în istorie ca ,,Dl. No-Deal”, însă acesta nu se simte responsabil pentru o eventuală retragere din UE fără un acord:

,,Oamenii care vor fi responsabili pentru no-deal nu se află în Marea Britanie, noi nu vrem un no-deal”, relatează The Independent. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

RUSIA

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

Published

on

©Annalena Baerbock/ Twitter

Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a asigurat Kievul că țara sa nu va face compromisuri cu privire la principiile fundamentale ale suveranității Ucrainei atunci când va avea o întrevedere cu omologul rus, Serghei Lavrov, programată pentru mâine, și a pledat pentru diplomație, considerând că este ”singura cale” pentru a rezolva tensiunile între Moscova și Occident.

Baerbock, membră a Partidului Verzilor, a precizat în cadrul primei sale vizite la Kiev pentru a marca 30 de ani de relații diplomatice germano-ucrainene, moment ce vine pe un fond de securitate tensionat, că este pregătită pentru un dialog serios cu Rusia, dar nu va fi dispusă să facă pași în spate atunci când vine vorba despre principii de bază precum ”inviolabilitatea frontierelor, dreptul de a alege alianțele și renunțarea la amenințările cu violența”.

 

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O postare distribuită de Auswärtiges Amt (@auswaertigesamt)

”Vom face tot ce ne stă în putere pentru a garanta securitatea Ucrainei. Vom face tot ce ne stă în putere pentru a garanta securitatea Europei. Pentru fiecare nou act de agresiune Rusia va plăti un preț ridicat din punct de vedere economic, strategic, politic”, a declarat Baerbock într-o conferință de presă comună cu omologul său ucrainean, Dmytro Kuleba, potrivit The Guardian și Radio Free Europe.

Vizita oficialului german este urmărită cu mare atenție de către administrațiile europene, britanică și americană pentru a observa dacă există o intenție a Germaniei de a recurge la tradiționalul comportament orientat spre dialog bilateral cu Rusia în detrimentul fermității.

Cu toate acestea, Baerbock este privită ca făcând parte din clasa politică tânără puternic angajată în proiectarea drepturilor omului în politica externă și determinată să scoată Berlinul de pe calea disponibilității istorice de a face compromisuri față de Moscova. Va fi frustrant pentru unele țări occidentale dacă Germania va acționa ca o ancoră, în contextul în care Statele Unite și Uniunea Europeană au depus eforturi concertate pentru a prezenta un front unit în cadrul NATO.

Detaliind o parte din obiectivele pe care le va urmări în cadrul discuțiilor cu omologul rus, Serghei Lavrov, Baerbock a declarat la Kiev că va explora posibilitatea reluării negocierilor în format Normandia, din care fac parte Rusia, Ucraina, Germania și Franța, cu posibilitatea ca Statele Unite să se alăture acestora pentru a le dinamiza.

”Vreau să aflu de pe teren dacă există dorința identificării unor soluții prin intermediul canalelor diplomatice, mai presus de toate pentru a da din nou viață formatului Normandia și pentru a face în sfârșit progrese cu privire la punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk”, a detaliat ministrul german de externe.

”Cea mai eficientă pârghie pe care o avem pentru a susține Ucraina este angajamentul unanim al UE, G7 și NATO că orice nouă agresiune va avea un preț ridicat pentru regimul rus. Nicio țară nu are dreptul să dicteze altor țări în ce direcție să meargă, ce relații să aibă și la ce alianțe să adere. Suveranitatea Ucrainei nu poate fi și nu va fi niciodată subiectul unor negocieri”, a fost mesajul ferm transmis de Baerbock.

La rândul său, ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a spus că a abordat chestiunea sensibilă a livrărilor de arme către Ucraina, în contextul în care Kievul a acuzat în decembrie Berlinul că împiedică furnizarea de armamente defensive în cadrul cooperării cu NATO, informează AFP, potrivit Agerpres.

”Dialogul nostru cu Germania pe acest subiect va continua. Ştim de unde şi ce fel de arme putem obţine. Ştim foarte bine cum să le folosim pentru a ne apăra teritoriile. Lucrăm la asta în fiecare zi, iar rezultatele nu sunt rele”, a mai declarat Kuleba.

De asemenea, acesta a transmis că ”este important ca nici Berlinul, nici Parisul să nu ia decizii despre Ucraina fără Ucraina și să nu facă niciun joc pe la spatele nostru în relațiile cu Rusia”, a declarat Kuleba, care i-a mulțumit lui Baerbock ”pentru că a adoptat o poziție de principiu”.

Vizita sa are loc după trei întâlniri diplomatice la nivel înalt, desfășurate pe parcursul săptămânii trecute, care s-au încheiat fără un semnal clar dacă Putin va decide să avanseze cu invazia militară în Ucraina sau, din contră, va demara un dialog cu Statele Unite cu privire la controlul armelor în Europa, o agendă mai restrânsă decât apelul său de redesenare a arhitecturii de securitate a Europei.

Atmosfera s-a inflamat și mai tare în contextul atacului cibernetic asupra unor site-uri ale Guvernului de la Kiev, condamnat de UE și NATO și despre care Ucraina spune că are ”dovezi” privind implicarea Rusiei.

După oprirea la Kiev, ministrul german de externe, Annalena Baerbock, urmează să poposească la Mosova pentru discuții cu omologul rus, Serghei Lavrov, pe agenda celor doi aflându-se cel mai probabil subiecte precum comasarea de trupe ruseşti la graniţa cu Ucraina sau Nord Stream 2, proiect față de care aceasta și-a exprimat în trecut opoziția. 

Să nu uităm totuși de practica specific germană ce a intrat în jargonul politic ca ”german vote” prin care Guvernul federal vine cu păreri diferite, în funcție de ministrul care își exprimă opinia. 

Așa se face că Berlinul, prin vocea ministrului său al apărării, Christine Lambrecht, a subliniat că Nord Stream 2 este un proiect comercial care nu trebuie legat de acțiunile politice.

Decizia Gazprom, companie care adminsitrează gazoductul mai sus amintit, de a limita furnizarea de gaze naturale în pofida majorării cererii a fost calificată de Uniunea Europeană drept ”provocatoare”, fapt pentru care autoritățile de reglementare au decis să examineze livrările de energie.

Pe lângă presiunea sporită din partea autorităților europene pentru aplicarea legilor concurenței, Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a insistat, de asemenea, asupra faptului că speranțele Rusiei de a transporta gaz direct în Germania prin conducta Nord Stream 2 depind și de comportamentul său în Ucraina.

”Cu siguranță, funcționarea acestei infrastructuri va depinde și de evoluția evenimentelor din Ucraina și de atitudinea Rusiei”, a menționat acesta, adăugând că viitorul gazoductului –  care ar trebui să fie aprobat de autoritățile de reglementare germane în cursul acestui an – ”este cu siguranță legat de situația militară din Ucraina”.

Încercând să explice creșterea prețurilor la gaze, șeful Agenţiei Internaţionale a Energiei a arătat cu degetul către Gazprom.

”Credem că există dovezi ale încordării de pe piaţa europeană a gazelor din cauza acţiunilor Rusiei. Aş atrage atenţia că fluxurile scăzute de gaze ruseşti din prezent către Europa coincid cu tensiunile geopolitice accentuate privind Ucraina”, a declarat Birol, care este de părere că ”Rusia ar putea majora livrările spre Europa cu cel puţin o treime – acesta este mesajul cheie”.

Birol a semnalat că ţările europene, inclusiv Marea Britanie, trebuie să se pregătească de viitoare crize, asigurându-şi capacităţi suplimentare de stocare a gazelor pentru a reduce influenţa oricărei ţări pe piaţă în momentele tensionate.

Rusia este răspunzătoare pentru aproximativ 40% din gazele naturale ale UE și a susținut mult timp că este un furnizor stabil și previzibil, dar acest lucru devine din ce în ce mai greu de crezut, pe măsură ce SUA, NATO și UE devin din ce în ce mai alarmate de trupele ruse comasate la granița Ucrainei și solicitările răsunătoare ale Kremlinului prin care urmărește să remodeleze arhitectura de securitate a Europei.

Senatul american a dezbătut joi un proiect de sancțiuni prezentat de republicani ce vizează Nord Stream 2, o măsură care a eșuat.

Baerbock este conștientă că Joe Biden a respins această intenție republicană de a aplica sancțiuni noi asupra Nord Stream 2 tocmai pentru că dorește conservarea relațiilor, după cum însuși președintele american a declarat de nenumărate ori însă, dacă nu există reciprocitate din partea Berlinului, este posibil ca Washington să își revizuiască atitudinea cu privire la acest gazoduct.

Dovadă în acest sens stă un alt proiect de lege dezvăluit săptămâna trecută de mai mulți senatori democrați de prim rang care vizează pedepsirea preşedintelui rus Vladimir Putin în cazul în care Rusia invadează Ucraina.

Textul, sprijinit de Casa Albă, încurajează mai ales Statele Unite ”să ia în considerare toate măsurile disponibile şi adecvate” pentru a se asigura că Nord Stream 2, descris ca ”un instrument de influenţă rău intenţionată al Federaţiei Ruse”, nu devine operaţional.

 

 

Continue Reading

U.E.

Miniștrii de finanțe din zona euro vor discuta despre modul în care pot fi modificate regulile fiscale ale UE, astfel încât guvernele să le respecte

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Miniştrii de finanțe din zona euro vor demara luni discuţiile cu privire la modul în care pot fi modificate regulile fiscale ale UE, care deseori au fost încălcate, astfel încât guvernele să le respecte, a declarat pentru Reuters un oficial din zona euro.

Pactul de stabilitate şi creştere este conceput să oprească guvernele să se împrumute prea mult, în ideea de a proteja valoarea monedei euro. Însă aceste reguli au fost deseori ignorate, ceea ce a condus la criza datoriilor suverane din 2010, deoarece au fost făcute eforturi minime pentru a le pune în aplicare prin introducerea de penalităţi financiare, potrivit Agerpres. 

„Discuţia pleacă de la recunoaşterea faptului că sancţiunile nu au fost utilizate foarte mult. Nu au fost utilizate deloc, ca să fim mai exacţi”, a spus un oficial de rang înalt din zona euro.

Pentru a calma pieţele financiare în momentul cel mai grav al crizei datoriilor, ţările din zona euro au convenit, în 2011, ca sancţiunile financiare pentru ţările care au deficite excesive să fie mai automate şi să depindă mai puţin de contextul politic. Tot atunci a fost introdusă posibilitatea amenzilor pentru guvernele care nu îşi corectează dezechilibrele economice precum deficit sau excedent excesiv de cont curent.

Însă în pofida unor încălcări repetate ale regulilor privind împrumuturile de către Franţa, Italia Spania sau Portugalia, sau a surplusurilor persistente de cont curent ale Germaniei, Comisia Europeană nu a luat măsuri pentru a pedepsi vreo ţară.

Citiți și: Consiliul solicită revenirea, din 2022, la esența Semestrului European și, din 2023, dezactivarea derogării din Pactul de Stabilitate și Creștere, modificări apărute în contextul pandemiei și al coordonării cu MRR

După pandemia de COVID-19, unele ţări din zona euro sunt împovărate de asemenea cu datorii publice mari care nu pot fi diminuate în linie cu cerinţele actuale ale pactului de stabilitate, fără ca economiile lor să intre în recesiune, astfel că ar fi nevoie de o nouă regulă cu privire la reducerea datoriilor.

„De data aceasta există o recunoaştere a faptului că implementarea regulilor depinde de asumarea lor la nivel naţional. Există un acord mai amplu cu privire la acest lucru şi o mare parte din discuţii se îndreaptă spre modul cum poate fi consolidată asumarea”, a adăugat oficialul din zona euro. 

Comisia Europeană a lansat în 2021 o revizuire a Pactului de stabilitate și de creștere înainte de a prezenta o propunere. Normele fiscale sunt în prezent suspendate în contextul pandemiei de COVID-19, dar UE se pregătește să le reintroducă de la începutul anului 2023.

În context, ministrul francez al finanțelor, Bruno Le Maire, a cărui țară asigură președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, a apreciat duminică ca fiind ”învechite” regulile europene referitoare la datoria publică a statelor membre. Acesta a reluat pledoaria președintelui francez, Emmanuel Macron, și a premierului italian, Mario Draghi, de la finalul lunii decembrie.

Continue Reading

U.E.

UE: Procesul de reformă pentru consolidarea sistemului judiciar din Serbia trebuie să continue dincolo de referendumul din 16 ianuarie

Published

on

© European Union

Procesul de reformă pentru consolidarea sistemului judiciar din Serbia trebuie să continue dincolo de referendumul din 16 ianuarie, pentru ca statul balcanic să se apropie de îndeplinirea obiectivului său privind aderarea la Uniunea Europeană, a transmis, luni, Serviciul European de Acțiune Externă.

Potrivit rezultatelor preliminare, alegătorii care s-au prezentat duminică la urne în Serbia pentru a vota asupra amendamentelor la Constituție și-au exprimat sprijinul față de această propunere.

UE salută, astfel, finalizarea acestei etape importante în cadrul reformei constituționale în vederea consolidării independenței sistemului judiciar, în conformitate cu opțiunea strategică a Serbiei de a adera la Uniunea Europeană.

„Procesul de reformă în vederea consolidării independenței sistemului judiciar nu se încheie aici și trebuie să continue. O serie de legi trebuie să fie modificate pentru punerea în aplicare efectivă a modificărilor constituționale. Acestea ar trebui să fie pregătite cu prioritate prin intermediul unei reforme globale a legilor relevante, în conformitate cu standardele europene”, transmite serviciul diplomatic al UE.

Citiți și Serbia: UE, SUA și Regatul Unit salută reformele în sfera statului de drept adoptate prin referendum și care vor alinia țara la standarde europene

De asemenea, UE salută intenția guvernului sârb de a continua să implice Comisia de la Veneția în următoarele etape. UE va continua să urmărească îndeaproape acest proces și să ofere sprijin financiar și tehnic pentru punerea în aplicare a reformelor în domeniul justiției.

În același timp, UE regretă faptul că nu a fost posibil să se ajungă la un acord cu guvernul din Kosovo care să permită Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) să colecteze buletinele de vot în Kosovo, în conformitate cu practicile anterioare.

Continue Reading

Facebook

RUSIA1 hour ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

U.E.3 hours ago

Miniștrii de finanțe din zona euro vor discuta despre modul în care pot fi modificate regulile fiscale ale UE, astfel încât guvernele să le respecte

CHINA3 hours ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

U.E.4 hours ago

UE: Procesul de reformă pentru consolidarea sistemului judiciar din Serbia trebuie să continue dincolo de referendumul din 16 ianuarie

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană lansează o cerere de proiecte în valoare de 1 milion de euro adresată facultăților de jurnalism din UE

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Raport: Prețurile gazelor naturale în UE au crescut la niveluri record în al treilea trimestru din 2021, influențate de piețele globale de gaze

NATO5 hours ago

Un detașament de 30 de militari de la Brigada Multinațională de la Craiova, dislocat de România la misiunea UE din Bosnia și Herțegovina

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Uniunea Europeană alocă 1,5 miliarde de euro în 2022 pentru a răspunde crizelor umanitare din întreaga lume

RUSIA5 hours ago

La un an de la arestarea sa, Aleksei Navalnîi declară că ”nu regretă nicio secundă” că a revenit în Rusia pentru a continua lupta împotriva Kremlinului

NATO6 hours ago

România are un nou ambasador la NATO: Secretarul de stat Dan Neculăescu, numit în funcție de președintele Klaus Iohannis

RUSIA1 hour ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

CHINA3 hours ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

SUA3 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO5 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

ROMÂNIA3 weeks ago

Prim-ministrul Nicolae Ciucă, mesaj de Crăciun: Să ne gândim la sănătatea noastră și a celor din jur, cel mai frumos dar pe care îl putem oferi celorlalți

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, mesaj de Crăciun: La finalul unui an foarte dificil, să ne reîntoarcem la semnificațiile acestei sărbători

Advertisement

Team2Share

Trending