RUSIA
UE solicită Moscovei să nu intervină în Belarus: Am auzit de multe ori Rusia spunând că ceea ce se întâmplă în Belarus este o chestiune internă şi că nu doreşte amestec extern. Presupun că mesajul este valabil și în ceea ce o privește
Published
5 years agoon
By
Teodora Ion
Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Josep Borrell, a solicitat vineri Moscovei să se abțină să intervină în Belarus și să ”respecte alegerile democratice” ale poporului belarus, anunță AFP, citat de Agerpres.
”Dacă Rusia respectă independenţa şi suveranitatea unei naţiuni, ea trebuie să respecte dorinţele şi alegerile democratice ale poporului belarus”, a declarat Josep Borrell jurnaliştilor, după ce Vladimir Putin a declarat că este pregătit să desfăşoare forţe în ţara vecină dacă situaţia scapă de sub control.
”Am auzit de multe ori Rusia spunând că ceea ce se întâmplă în Belarus este o chestiune internă şi că nu doreşte amestec extern. Presupun că asta este valabil şi în ceea ce o priveşte”, a adăugat responsabilul UE, în cadrul unei conferinţe de presă, la încheierea unei reuniuni, la Berlin, a miniştrilor de externe europeni.
Avertismentul șefului diplomației europene vine în contextul în care președintele rus Vladimir Putin a anunțat joi că liderul din Belarus, Aleksandr Lukașenko, i-a cerut să creeze o forţă de poliţie de rezervă pentru un eventual sprijin care să fie acordat acestei țări, dar liderul de la Kremlin a promis că nu o va folosi decât în caz de necesitate.
Într-o primă reacție, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, au solicitat Rusiei să nu ”se amestece” în Belarus, care este ”un stat suveran și independent”.
O reacție similară a venit și din partea cancelarului german, Angela Merkel, care deține președinția Consiliului Uniunii Europene. ”Sper că o astfel de forţă nu va fi desfăşurată”, a spus Merkel, potrivit DPA, citat de Agerpres.
Cancelarul german a cerut ca demonstranţii din Belarus să poată protesta ”independent, fără amestec extern din partea niciunei părţi” şi a subliniat importanţa respectării suveranităţii ţării.
Măsurile vor viza persoane de la ”nivel politic înalt”, care au fost implicate în fraudarea scrutinului electoral din data de 9 august și în reprimarea violente a protestelor care au urmat acestor alegeri în cadrul cărora Aleksandr Lukașenko, aflat la conducere de mai bine de un sfert de secol, a obținut 80% din voturi, potrivit datelor oficiale.
În ultimele două săptămâni, zeci de mii de demonstranţi au ieşit pe străzile din Minsk şi din alte oraşe din Belarus pentru a protesta împotriva realegerii controversate a lui Lukaşenko în funcţia de preşedinte la scrutinul prezidenţial din 9 august.
Opoziţia belarusă este convinsă că votul a fost fraudat, în timp ce liderul de la Minsk invocă rezultatele oficiale ale scrutinului, ce îi acordă peste 80% din sufragii, iar candidatei opoziţiei Svetlana Tihanovskaia, care s-a refugiat în Lituania, doar 10%.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

You may like
Țările UE aprobă un regulament privind indicatorii financiari, menit să reducă birocrația pentru companiile europene, în special pentru IMM-uri
Șefa diplomației UE: Negocierile privind pacea în Fâșia Gaza trebuie reluate de Israel și Hamas
Iulian Chifu: Prins între ciocan și nicovală: de ce nu poate Putin opri, dar nici continua războiul din Ucraina
Zelenski cere mai multă presiune asupra Moscovei, în timp ce SUA și Rusia se pregătesc pentru negocierea unui armistițiu
Emisarul special al lui Trump califică planul premierului britanic pentru Ucraina drept un „exercițiu de imagine, de fațadă” și critică ideea „că trebuie să fim cu toții ca Winston Churchill”
Comisia Europeană și Parlamentul European își unesc forțele pentru elaborarea unui plan de răspuns la criza locuințelor din UE
RUSIA
Kremlin: Putin a cerut, în discuția cu Trump, oprirea înarmării forțelor ucrainene și furnizării de informații către Kiev pentru un armistițiu complet
Published
6 days agoon
March 18, 2025
Președintele rus Vladimir Putin nu a acceptat o încetare a focului mai largă, de 30 de zile, susținută de Statele Unite și pe care Ucraina a declarat că este pregătită să o accepte, ci o încetare a focului limitată la infrastructura energetică din Ucraina, liderul rus dorind oprirea tuturor livrărilor de arme către Ucraina ca o condiție prealabilă pentru orice acord de încetare completă a focului.
Potrivit unui comunicat al Kremlinului citat de Reuters și The Guardian, președintele rus a ridicat “puncte semnificative” cu privire la împiedicarea ca un astfel de armistițiu să fie folosit de Ucraina pentru a mobiliza mai mulți soldați și a se reînarma.
Comunicatul Kremlinului subliniază că o prioritate pentru Rusia rămâne “necesitatea de a opri mobilizarea forțată în Ucraina și de a reînarma forțele armate ucrainene”, iar o “condiție-cheie” pentru prevenirea escaladării războiului este “încetarea completă a ajutorului militar străin și a furnizării de informații către Kiev”.
Într-o declarație publicată după convorbirea lui Donald Trump cu Vladimir Putin, Casa Albă a declarat că cele două părți au convenit să poarte “negocieri tehnice” privind o încetare a focului maritim și, ulterior, încetarea totală a focului și pacea permanentă.
“Aceste negocieri vor începe imediat în Orientul Mijlociu”, a declarat Casa Albă după o convorbire telefonică a cărei durată a fost de cel puțin 90 de minute.
De asemenea, Trump și Putin “au convenit că un viitor cu o relație bilaterală îmbunătățită între SUA și Rusia are un potențial enorm”, cu “afaceri economice enorme și stabilitate geopolitică”.
RUSIA
Casa Albă: Trump și Putin au convenit că drumul către pace începe cu încetarea focului privind infrastructura energetică și demararea imediată a negocierilor pentru încetarea completă a focului
Published
6 days agoon
March 18, 2025
Președintele rus Vladimir Putin a fost de acord parțial cu propunerea președintelui american Donald Trump privind o încetare a focului în Ucraina, Casa Albă confirmând marți în urma convorbirii telefonice dintre cei doi lideri că Moscova a fost de acord cu o încetare a focului limitată în domeniul energiei și al infrastructurii în Ucraina, ca parte a inițiativei conduse de SUA de a pune capăt invaziei ruse din Ucraina.
Într-o declarație publicată după convorbirea lui Donald Trump cu Vladimir Putin, Casa Albă a declarat că cele două părți au convenit să poarte “negocieri tehnice” privind o încetare a focului maritim și, ulterior, încetarea totală a focului și pacea permanentă.
“Aceste negocieri vor începe imediat în Orientul Mijlociu”, a declarat Casa Albă după o convorbire telefonică a cărei durată a fost de cel puțin 90 de minute.
De asemenea, Trump și Putin “au convenit că un viitor cu o relație bilaterală îmbunătățită între SUA și Rusia are un potențial enorm”, cu “afaceri economice enorme și stabilitate geopolitică”.
Declarația integrală difuzată de Casa Albă, conform The Guardian:
“Astăzi, președintele Trump și președintele Putin au vorbit despre nevoia de pace și de încetare a focului în războiul din Ucraina. Ambii lideri au fost de acord că acest conflict trebuie să se încheie cu o pace durabilă. Ei au subliniat, de asemenea, necesitatea îmbunătățirii relațiilor bilaterale dintre Statele Unite și Rusia. sângele și comoara pe care atât Ucraina, cât și Rusia le-au cheltuit în acest război ar fi mai bine cheltuite pentru nevoile oamenilor lor.
Acest conflict nu ar fi trebuit să înceapă niciodată și ar fi trebuit să fie încheiat cu mult timp în urmă prin eforturi de pace sincere și de bună credință.
Liderii au convenit că drumul către pace va începe cu o încetare a focului în domeniul energiei și al infrastructurii, precum și cu negocieri tehnice privind punerea în aplicare a unei încetări a focului maritim în Marea Neagră, încetarea completă a focului și pacea permanentă. Aceste negocieri vor începe imediat în Orientul Mijlociu.
Liderii au vorbit pe larg despre Orientul Mijlociu ca despre o regiune cu potențial de cooperare pentru prevenirea conflictelor viitoare. Aceștia au discutat în continuare despre necesitatea de a stopa proliferarea armelor strategice și se vor angaja alături de alții pentru a asigura o aplicare cât mai largă.
Cei doi lideri au împărtășit opinia conform căreia Iranul nu ar trebui să fie niciodată în poziția de a distruge Israelul.
Cei doi lideri au convenit că un viitor cu o relație bilaterală îmbunătățită între Statele Unite și Rusia are avantaje uriașe. Aceasta include afaceri economice enorme și stabilitate geopolitică atunci când se va ajunge la pace”.
Declarația difuzată de Kremlin cuprinde argumentele lui Putin și o listă lungă de condiții și cerințe din partea sa.
Partea rusă “a subliniat o serie de puncte semnificative” care necesită o analiză suplimentară, inclusiv cu privire la “controlul efectiv” asupra oricărei încetări a focului de-a lungul liniei de conflict și la cererea Rusiei de a opri mobilizarea ucrainenilor și reînarmarea forțelor sale armate, alături de cererea sa mai largă de a “elimina cauzele profunde ale crizei”.
Declarația a adăugat, de asemenea, “condiția-cheie” a Moscovei de a preveni o nouă escaladare a conflictului în cererea de a “înceta complet” ajutorul militar străin și schimbul de informații pentru Ucraina.
Dar citirea confirmă că Putin a fost de acord cu o încetare a focului de 30 de zile privind infrastructura energetică și spune că liderul rus a emis deja ordinele relevante.
Textul Kremlinului mai spune că Putin a “răspuns constructiv” la propunerea de încetare a focului pe mare, fiind așteptate negocieri suplimentare pe această temă.
În comunicat se mai precizează că Putin l-a informat pe Trump cu privire la planurile privind un schimb ruso-ucrainean de 175 de prizonieri de război de fiecare parte și, “ca gest de bunăvoință”, o nouă eliberare a 23 de militari ucraineni “grav răniți”.
Donald Trump anunțase luni că intenționează să discute marți despre încheierea războiului din Ucraina cu președintele rus Vladimir Putin și că negociatorii au discutat deja despre “împărțirea anumitor bunuri”, referindu-se la vizita emisarului special Steve Witkoff la Moscova de săptămâna trecută
Tot la finele săptămânii trecute, secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de externe Serghei Lavrov au discutat telefonic despre ”pașii următori” în negocierile care vizează pacea în Ucraina. De asemenea, consilierul pentru securitate națională al lui Donald Trump, Mike Waltz, a declarat că SUA manifestă ”un optimism precaut” cu privire la reușita unui acord de încetare a focului, deși președintele american Donald Trump a apreciat că discuțiile Washingtonului cu Putin au fost ”foarte bune și productive”.
Între timp, premierul britanic Keir Starmer a cerut sâmbătă ca “armele să tacă în Ucraina” și a declarat că puterile militare europene se vor întâlni joi, la Londra, în timp ce planurile de asigurare a unui acord de pace trec la o “fază operațională”.
Starmer a vorbit într-o conferință de presă în Downing Street, după o reuniune virtuală a “coaliției celor dispuși” pe care liderul britanic a convocat-o și la care au participat liderii instituțiilor Uniunii Europene, cei ai națiunilor europene, inclusiv României, ai NATO, Canadei, Ucrainei, Australiei și Noii Zeelande.
Statele Unite și Ucraina au adoptat marți, la Jeddah, pe malul Mării Roșii, o declarație comună care conciliază tensiunile dintre Washington și Kiev apărute în urma altercației dintre președinții Donald Trump și Volodimir Zelenski, cu SUA anunțând ridicarea imediată a suspendării schimbului de informații și reluarea asistenței de securitate pentru Ucraina și cu Ucraina acceptând o propunere americană pentru un armistițiu de 30 de zile și pentru pași concreți către restabilirea unei păci durabile, ca urmare a invaziei ruse.
După această declarație, aliații europeni ai Ucrainei și SUA au precizat că mingea este în terenul Rusiei, dar au arătat că se îndoiesc de intenția Rusiei de a face pace în Ucraina.
INTERNAȚIONAL
Trump anunță că va discuta marți cu Putin despre încheierea războiului Rusia-Ucraina: Vom vorbi despre teritorii și împărțirea anumitor bunuri
Published
1 week agoon
March 17, 2025
Președintele american Donald Trump a declarat că intenționează să discute marți despre încheierea războiului din Ucraina cu președintele rus Vladimir Putin și că negociatorii au discutat deja despre “împărțirea anumitor bunuri”.
“Voi vorbi cu președintele Putin marți. S-a lucrat mult în weekend”, a declarat Trump reporterilor la bordul Air Force One, în timpul unui zbor târziu de întoarcere în zona Washington din Florida.
“Vrem să vedem dacă putem pune capăt acestui război. Poate că putem, poate că nu putem, dar cred că avem o șansă foarte bună”, a spus Trump, citat the The Guardian.
Trump încearcă să câștige sprijinul lui Putin pentru o propunere de încetare a focului de 30 de zile pe care Ucraina a acceptat-o săptămâna trecută, în timp ce ambele părți au continuat schimbul de lovituri aeriene grele în weekend, iar Rusia s-a apropiat de expulzarea forțelor ucrainene din punctul lor de sprijin de câteva luni în regiunea Kursk din vestul Rusiei.
“Vom vorbi despre teritorii. Vom vorbi despre centrale electrice”, a declarat Trump, când a fost întrebat despre concesii. “Cred că avem o mare parte din acestea deja discutate foarte mult de ambele părți, Ucraina și Rusia. Vorbim deja despre asta, împărțirea anumitor bunuri”, a continuat liderul de la Casa Albă.
Comentariile au venit la câteva ore după ce trimisul său special, Steve Witkoff, a declarat că președintele rus “acceptă filosofia” condițiilor de încetare a focului și de pace ale lui Trump.
Witkoff a declarat pentru CNN că discuțiile cu Putin pe parcursul mai multor ore săptămâna trecută au fost “pozitive” și “bazate pe soluții”.
Dar emisarul președintelui Trump a refuzat să confirme atunci când a fost întrebat dacă cererile lui Putin includeau predarea forțelor ucrainene la Kursk, recunoașterea internațională a teritoriului ucrainean confiscat de Rusia ca fiind rusesc, limitarea capacității Ucrainei de a se mobiliza, oprirea ajutorului militar occidental și interzicerea forțelor străine de menținere a păcii.
La finele săptămânii trecute, secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de externe Serghei Lavrov au discutat telefonic despre ”pașii următori” în negocierile care vizează pacea în Ucraina. De asemenea, consilierul pentru securitate națională al lui Donald Trump, Mike Waltz, a declarat că SUA manifestă ”un optimism precaut” cu privire la reușita unui acord de încetare a focului, deși președintele american Donald Trump a apreciat că discuțiile Washingtonului cu Putin au fost ”foarte bune și productive”.
Între timp, premierul britanic Keir Starmer a cerut sâmbătă ca “armele să tacă în Ucraina” și a declarat că puterile militare europene se vor întâlni joi, la Londra, în timp ce planurile de asigurare a unui acord de pace trec la o “fază operațională”.
Starmer a vorbit într-o conferință de presă în Downing Street, după o reuniune virtuală a “coaliției celor dispuși” pe care liderul britanic a convocat-o și la care au participat liderii instituțiilor Uniunii Europene, cei ai națiunilor europene, inclusiv României, ai NATO, Canadei, Ucrainei, Australiei și Noii Zeelande.
Statele Unite și Ucraina au adoptat marți, la Jeddah, pe malul Mării Roșii, o declarație comună care conciliază tensiunile dintre Washington și Kiev apărute în urma altercației dintre președinții Donald Trump și Volodimir Zelenski, cu SUA anunțând ridicarea imediată a suspendării schimbului de informații și reluarea asistenței de securitate pentru Ucraina și cu Ucraina acceptând o propunere americană pentru un armistițiu de 30 de zile și pentru pași concreți către restabilirea unei păci durabile, ca urmare a invaziei ruse.
După această declarație, aliații europeni ai Ucrainei și SUA au precizat că mingea este în terenul Rusiei, dar au arătat că se îndoiesc de intenția Rusiei de a face pace în Ucraina.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Deputatul Alexandru Rogobete anunță că pacienții nu mai pot oferi bani medicilor sub nicio formă: Noua legislație permite doar donațiile către spitale

De ce Polonia nu va trimite trupe în Ucraina? Șefa Comisiei de afaceri europene din Parlamentul polonez: Avem nevoie de ele pentru a proteja “flancul estic și frontierele UE, NATO și Schengen”

Premierul britanic Keir Starmer și președintele american Donald Trump au discutat despre un acord economic bilateral

“Obiectivul lui Putin este să divizeze Europa”: Polonia consideră că ingerințele în alegerile dintr-o “țară pro-europeană ca România” sunt o “lecție de învățat”, nefiind “prima țară la care ne-am fi gândit” că ar putea avea efect

Austria demască o campanie de dezinformare desfășurată de Rusia împotriva Ucrainei

Țările UE aprobă un regulament privind indicatorii financiari, menit să reducă birocrația pentru companiile europene, în special pentru IMM-uri

Șefa diplomației UE: Negocierile privind pacea în Fâșia Gaza trebuie reluate de Israel și Hamas

Victor Negrescu, vicepreședintele PE, subliniază rolul cheie al societății civile în asigurarea unei ”Europe mai unite, mai democratice și mai reziliente”: Împreună, putem apăra valorile europene

Ambasadorul Peer Gebauer, distins cu medalia de onoare a Forumului Democrat al Germanilor la Sibiu, cea mai înaltă distincție a organizației

“România are de jucat un rol foarte important” în “fortificarea flancului estic”, afirmă ministrul polonez al apărării: Europa trebuie să investească mai mult în apărare pentru a ține soldații americani în Europa

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Marcel Ciolacu: România nu-și permite experimente. Crin Antonescu este singura garanție reală că tot ce am construit într-un ritm nemaiîntâlnit de la Revoluție încoace va continua

OCDE anticipează o încetinire a creșterii economice globale în contextul tensiunilor tarifare: Este esențial să se mențină piețele deschise și un sistem comercial internațional bazat pe norme

Înaltul Reprezentant al UE se îndoiește de intenția Rusiei de a face pace în Ucraina: Condițiile prezentate ridică un mare semn de întrebare

Planurile “coaliției de voință” pentru un acord de pace în Ucraina trec la “faza operațională”, anunță Starmer: Putin și Rusia să lase “armele să tacă în Ucraina”

Premierul Marcel Ciolacu: Livrarea primelor automobile complet electrice fabricate de Ford Otosan este o realizare ce subliniază puterea unui parteneriat solid

Zelenski denunță manipularea Rusiei privind un armistițiu: Lui Putin îi este teamă să îi spună direct lui Trump că dorește să continue acest război

Extremismul și populismul nu aduc bani și nu construiesc spitale, subliniază vicepreședintele PE Victor Negrescu, prezentând eforturile depuse pentru a aduce mai multe fonduri UE în România

Președintele Consiliului Județean Cluj, după sosirea celor 34 de microbuze electrice achiziționate cu fonduri de redresare: Facilitează accesul tinerilor la școală, asigurându-le dreptul la educație

Vicepreședintele BEI, Thomas Östros, subliniază importanța parteneriatelor pentru a răspunde nevoii universale de acces echitabil la servicii medicale: Provocările în acest domeniu nu cunosc granițe

Ilie Bolojan: Semnarea acordului SUA-Ucraina privind mineralele, o “bază bună” pentru dialog transatlantic aprofundat către o soluție de pace
Trending
- INTERVIURI5 days ago
INTERVIU Un gigant tehnologic al Europei compară fragmentarea din domeniile militar și telecom și îndeamnă UE să aplice planul Draghi: Nu inovarea lipsește Europei, ci amploarea ei
- ROMÂNIA5 days ago
Camera Deputaților adoptă legislația care ușurează drumului pacienților care au nevoie de fizioterapie. Deputatul Alexandru Rogobete: Serviciile medicale trebuie să fie disponibile tuturor, fără obstacole
- INTERNAȚIONAL7 days ago
Erdogan dorește o întâlnire cu Trump la Casa Albă. În ajunul discuțiilor Trump-Putin, Turcia reafirmă opoziția față de anexarea ilegitimă a Crimeei de către Rusia: Nu recunoaștem situația de facto
- INTERNAȚIONAL1 week ago
Bolojan, după videoconferința convocată de Starmer: România este angajată să continue sprijinul pentru Ucraina și pentru o pace durabilă și justă
- ROMÂNIA6 days ago
Prin lansarea EIT Community Hub România, Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) devine un nod strategic în ecosistemul european de inovare