Connect with us

INTERNAȚIONAL

Ultimul lider al epocii sovietice demisionează din funcție. Președintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbayev, predă, după trei decenii, puterea unui aliat apropiat din partidul său Nur Otan

Published

on

Nursultan Nazarbayev, preşedintele Kazahstanului, a declarat marţi că îşi dă demisia după trei decenii în care s-a aflat la putere, scrie Reuters, preluat de Digi24.

Cunoscut ca ,,papa” de mulți kazahi, fostul lucrător de oțel în vârstă de 78 de ani și apparatchik al partidului comunist a condus vasta națiune din Asia Centrală, bogată în petrol și gaze, din 1989, când era încă parte a Uniunii Sovietice.

Nazarbayev, cu  titlul oficial  de Lider al națiunii” acordat de Parlament, a fost ultimul lider al epocii sovietice încă în funcție care a supravegheat reformele de piață extinse, rămânând în continuare popular printre cele 18 milioane de persoane din țara sa. 

„Am luat o decizie, care nu a fost uşoară pentru mine, de a-mi prezenta demisia ca preşedinte”, a afirmat Nazarbayev într-un discurs televizat, înainte de semnarea decretului de încetare a mandatului său începând cu 20 martie.

,,În calitate de fondator al statului independent kazah, îmi dau seama că acum sarcina mea este de a facilita creșterea unei noi generații de lideri care vor continua reformele desfășurate în țară”, a mai adăugat el, citat de Reuters.

Nazarbayev a anunțat că aliatul apropiat al partidului și președintele Senatului kazah, Kassym-Jomart Tokayev, va fi succesorul său ca președinte interimar. Tokayev este un ,,om cinstit, responsabil și de angajament”, a afirmat liderul kazah despre succesorul său.

Tokayev, în vârstă de 65 de ani, este diplomat de carieră școlit la Moscova, fluent în kazahă, rusă, engleză și chineză, care a fost anterior ministru de externe și prim-ministru al Kazahstanului. Zvonurile indică că acesta ar putea candida la conducerea statului din partea Partidului Popular Democrat “Nur Otan” din aprilie 2020, când i se va încheia interimatul.

Deși a decis să plece de la conducerea statului, Nazarbayev, un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, a declarat că va continua în funcţia de preşedinte al Consiliului de Securitate precum şi în cea de lider al partidului Nur Otan, gruparea dominantă din parlament. În iulie 2018, Nazarbayev s-a autoproclamat președinte al Consiliului de Securitate pe viață. Decretul prezidențial a conferit Consiliului de Securitate puteri constituționale semnificative, care îi vor permite lui Nazarbayev să-și mențină puterea chiar dacă părăsește prima funcție în stat, informează Euronews.

Potrivit Kremlinului, marți, președintele rus Vladimir Putin a vorbit cu președintele kazah prin telefon, însă secretarul de presă al Moscovei, Dmitri Peskov, nu a împărtășit ce au discutat cei doi lideri. 

Nazarbayev și-a îndreptat națiunea, de cinci ori mai mare decât Franța, spre independență față de Moscova în 1991. De atunci a reușit să mențină legături strânse cu Rusia, Occidentul și China, vecinul gigantic estic al Kazahstanului.

La ultimele alegeri prezidențiale din 2015, victoria acestuia a fost de necontestat, câștigând 97,7% din voturi. Însă observatorii internaționali consideră că în general procesul electoral din Kazahstan nu este unul liber și transparent. 

În timpul conducerii sale, Nazarbayev nu a tolerat niciun dezacord sau opoziție la adresa sa sau a politicilor implementate și a fost criticat de numeroase grupuri susținătoare a drepturilor fundamentale pentru încarcerarea criticilor săi și cenzurarea presei. 

Cu toate acestea, seria de reforme și măsuri implementate de guvern au îmbunătățit mediul de afaceri și au generat dezvoltarea economiei Kazahstanului în ultimele 2 decenii, fapt recunoscut de Banca Mondială. Potrivit Băncii Mondiale, producția solidă de petrol a stimulat creșterea economică în ultimul deceniu, iar echilibrul fiscal al Kazahstanului va continua să se îmbunătățească dacă guvernul își menține planul de consolidare fiscală, arată sursa citată anterior.

Kazahstanul a trecut de la o țară cu venituri mici spre medii la venituri medii superioare în mai puțin de două decenii.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

REPUBLICA MOLDOVA

Premierul Ludovic Orban: România va coopera cu Republica Moldova numai dacă va exista ,,garanția învestirii unui guvern pro-european”

Published

on

© Partidul Național Liberal/ Facebook

România va coopera cu Republica Moldova, în sprijinul cetățenilor săi, numai dacă va exista ,,garanția învestirii unui guvern pro-european”, este mesajul transmis de premierul Ludovic Orban ca reacție la demiterea guvernului Maia Sandu, marți, prin moțiune de cenzură, potrivit Digi24.

,,O să continuăm orice program de susţinere a cetăţenilor din Republica Moldova, dar dacă nu vom avea garanţia învestirii unui guvern pro-european, care să confere garanţii serioase pentru o democraţie autentică în Republica Moldova, care să reprezinte interesele cetăţenilor Republicii Moldova, disponibilitatea noastră de cooperare cu un guvern care să nu confere aceste garanţii va fi foarte mică”, a spus premierul României, aflat în Parlament, pentru audierea Adinei Vălean, candidatul pentru funcția de comisar european pentru transporturi. 

,,Atrag atenţia iniţiatorilor moţiunii că au pornit pe un drum care nu duce spre o destinaţie benefică pentru cetăţenii Republicii Moldova şi vom privi cu extrem de mare atenţie orice fel de pas ulterior”, a mai spus Ludovic Orban. 

Mesajul transmis de premier reflectă poziția exprimată mai devreme, în aceeași zi, de către președintele Klaus Iohannis care a transmis că ,,sprijinul României, inclusiv financiar, va fi strict condiționat de continuarea reformelor esențiale pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova și avansarea parcursului său european”.

Citiți și Reacția UE după ce guvernul Sandu a fost demis: Trimite semnale îngrijorătoare pentru procesul de reformă din Republica Moldova

Guvernul Maia Sandu a picat, după cinci luni de la învestire, în urma moțiunii de cenzură depuse de partenerii de coaliție, socialiștii președintelui Igor Dodon. Moțiunea de cenzură depusă de PSRM a primit sprijinul deputaților din Partidul Democrat (PD), care a părăsit guvernarea în iunie, trecând cu 63 de voturi

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Reacția UE după ce guvernul Sandu a fost demis: Trimite semnale îngrijorătoare pentru procesul de reformă din Republica Moldova

Published

on

Necesitatea reformelor din Republica Moldova nu a dispărut odată cu destituirea guvernului de la Chișinău și relația cu această țară se va baza în continuarea pe respectarea statului de drept și a standardelor demcoratice, a declarat marți Maja Kocijancic, purtătoare de cuvânt a înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, după ce guvernul condus de Maia sandu a fost marți demis printr-o moțiune de cenzură, anunță Agerpres.

”Votul de neîncredere oferit Guvernului din Republica Moldova, cu privire la întrebările referitoare la procesul de recrutare a procurorului general trimite semnale îngrijorătoare pentru procesul de reformă din țară. Coaliţia începuse o serie de iniţiative pentru a respecta angajamentele-cheie făcute începând din iunie, mai ales cu privire la combaterea corupţiei, la independenţa justiţiei şi la anchetarea fraudei bancare. Necesitatea unor asemenea reforme nu a dispărut odată cu demiterea guvernului. Parteneriatul Uniunii Europene va rămâne concentrat pe furnizarea de beneficii tangibile pentru cetăţenii moldoveni. În acest spirit, UE este angajată să lucreze cu aceia din Republica Moldova care susţin procesul de reformă aflat în centrul Acordului de Asociere, în particular cu privire la combaterea corupţiei şi la interesele legitime indiferent de afilierea politică, la asigurarea independenţei sistemului judiciar şi la depolitizarea instituţiilor de stat. Vom continua să ne bazăm relaţia cu Republica Moldova pe principiul condiţionalităţii şi pe respectarea statului de drept şi a standardelor democratice”, relevă o declaraţie difuzată de Serviciul European de Acțiune Externă.

O reacție după înlăturarea Guvernului Sandu, demers inițiat de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), a venit și din partea președintelui României Klaus Iohannis.

”Sprijinul României, inclusiv financiar, va continua să urmărească cu prioritate interesele cetățenilor din Republica Moldova, realizarea proiectelor bilaterale strategice și va fi strict condiționat de continuarea reformelor esențiale pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova și avansarea parcursului său european”, se arată în declarația șefului statului.

Guvernul Maia Sandu a picat, după cinci luni de la învestire, în urma moțiunii de cenzură depuse de partenerii de coaliție, socialiștii președintelui Igor Dodon. Moțiunea de cenzură depusă de PSRM a primit sprijinul deputaților din Partidul Democrat (PD), care a părăsit guvernarea în iunie, trecând cu 63 de voturi.

Continue Reading

NEWS

Parlamentul României va organiza la 2 decembrie o ședință solemnă pentru celebrarea Zilei Naționale. Klaus Iohannis și Ludovic Orban vor susține discursuri de la tribuna Legislativului

Published

on

Birourile permanente reunite ale Senatului și Camerei Deputaților au decis marți organizarea unei ședințe solemne a Parlamentului pe 2 decembrie, pentru celebrarea Zilei Naționale, informează Agerpres.

Potrivit memorandumului intern aprobat de Bpr, vor susţine alocuţiuni, de la tribuna Parlamentului, şeful statului, Klaus Iohannis, preşedinţii celor două Camere, Teodor Meleşcanu (Senat) şi Marcel Ciolacu (Camera Deputaţilor), premierul Ludovic Orban şi reprezentanţii grupurilor parlamentare.

Printre cei propuşi să fie invitaţi se numără foştii şefi de stat, Custodele Coroanei, Margareta, Patriarhul BOR, Arhiepiscopii Bisericilor romano-catolice şi greco-catolice, preşedinţii Curţii Constituţionale şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, guvernatorul BNR, Avocatul Poporului, preşedintele Academiei Române, primarul general al Capitalei, directorii SRI, SIE, SPP şi STS.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending