Vicepremierul și ministrul afacerilor interne Cătălin Predoiu s-a întâlnit luni cu jurnaliști germani și austrieci aflați într-o vizită de documentare în România și Republica Moldova, discuțiile constituind “o oportunitate pentru partea română de a prezenta o imagine, mai detaliată, asupra principalelor teme de interes prioritar pentru România, cu accent pe problematica Schengen și pe implicarea României în gestionarea efectelor războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, informează un comunicat al ministrului liberal.

Suplimentar convorbirilor la nivel ministerial, vizita acestora a prilejuit discuții și la nivelul Poliției de Frontieră Române, unde jurnaliștii străini au putut observa la fața locului – în aeroportul internațional Henri Coandă, Centrul de Coordonare al Poliției de Frontieră și la punctul de trecere a frontierei Isaccea – modalitatea de acțiune a autorităților române pentru protecția eficientă a frontierelor României și ale UE, în beneficiul cetățenilor europeni.

A fost abordată extensiv modalitatea în care România a gestionat prima etapă a aderării la spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime, precum și modalitatea de acțiune în perspectiva ridicării controalelor și la frontierele interne terestre.

În cadrul discuțiilor, ministrul afacerilor interne a realizat o radiografie a demersurilor structurilor MAI, care au lucrat de manieră integrată pentru asigurarea unui climat de siguranță în interiorul țării și pentru reducerea fluxurilor de migrație la frontierele României și ale UE. Eforturile constante și rezultatele înregistrate de autoritățile române au fost recunoscute inclusiv prin clasarea a cinci orașe din România în topul celor mai sigure 100 de orașe din lume.

Viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Interne, a mai evidențiat abordarea proactivă a autorităților române care, în perspectiva ridicării controalelor la frontierele interne terestre, au consolidat cooperarea și schimbul de informații cu vecinii imediați și cu Statele Membre ale UE: sunt în derulare proiecte cu toate țările vecine – spre exemplu cu Bulgaria, Serbia, Ungaria, Ucraina – cu rezultate foarte bune. Sunt organizate patrule mixte, schimb de informații, evaluări de risc, puncte de contact, schimb de experiență, contacte la vârf între șeful Poliției de Frontieră și omologi, la fel și în cazul Poliției Române.

Schimbul de opinii pe tema combaterii migrației ilegale, potrivit ministrului Predoiu, a relevat că România este una dintre cele mai sigure țări din Europa. Statisticile oferă o imagine clară și obiectivă a nivelului fluxurilor – nu doar statisticile României, ci și cele oficiale ale Agenției FRONTEX și analizele realizate la nivelul Comisiei Europene, recunoscute de toate Statele Membre și folosite ca punct de referință în deciziile lor operaționale. Scăderea considerabilă a fluxurilor pe parcursul anului trecut își menține trendul descrescător, ajungând în primele 7 luni ale anului 2024 la un număr de 2.349 detecții, în scădere cu 75% față de perioada similară a anului trecut.

Acestea sunt rezultatul măsurilor luate de partea română – de la consolidarea aplicării regulamentului Dublin, măsuri integrate pentru prevenirea ieșirii ilegale din România, eficientizarea returnărilor – la măsuri compensatorii pentru a preveni creșterea migrației ilegale pe teritoriu, fiind dezvoltată și o aplicație ce permite verificarea oricărui tip de document doar prin scanarea acestuia.

Cifrele de migrație care, de altfel, ating un minim istoric, constituie un argument puternic în favoarea continuării demersurilor pe palierul tehnic al acțiunii MAI în perspectiva definitivării Schengen (frontiere terestre).

Suplimentar eforturilor în derulare, considerate de acum ca fiind „business as usual”, structurile Ministerului de Interne lucrează și la implementarea Pactului privind migrația și azilul și a noilor sisteme europene de informații.

„Valorile scăzute ale migrației ilegale, descreșterea continuă, anuală, a acestui fenomen la frontierele României, precum și implicarea părții române în diverse proiecte de consolidare a protecției frontierei justifică, încă o dată, legitimitatea ridicării controalelor la frontierele terestre în cursul acestui an. Pe baza eforturilor noastre, am construit primul pas către Schengen și, în același fel, vrem să-l construim acum și pe cel de-al doilea. În acest fel, MAI asigură practic îndeplinirea premiselor tehnice care sunt în competența sa, controlul frontierelor și managementul corect al sistemelor Schengen, fapt recunoscut public de toți partenerii noștri, State Membre UE, inclusiv Austria și Ungaria, precum și de Comisia Europeană. Suntem conștienți în același timp că decizia va fi una politică”, a declarat Cătălin Predoiu.

Interesul jurnaliștilor a vizat și sprijinul acordat cetățenilor ucraineni strămutați din cauza războiului de agresiune. Ministrul a trecut în revistă eforturile susținute depuse de autoritățile române pentru gestionarea sub toate aspectele a numărului mare de persoane ce au intrat în România de la începutul conflictului.

Premierul polonez Donald Tusk a condamnat marți decizia Germaniei vecine de a înăspri controalele la frontieră în încercarea sa de a reprima migrația ilegală, considerând-o o “suspendare de facto a Acordului Schengen pe scară largă”.

“Din punctul de vedere al Poloniei, acest tip de acțiune este inacceptabil”, a declarat Tusk în timpul unei reuniuni a diplomaților polonezi, relatează Politico Europe.

El a adăugat că, în orele următoare, Polonia “va contacta alte țări afectate de decizia Berlinului pentru consultări urgente cu privire la modul de a acționa în cadrul forumului UE pe această temă. Sper că, în spiritul Uniunii Europene, vom discuta despre aceasta”.

Ministrul german de interne, Nancy Faeser, a anunțat luni că vor fi introduse temporar controale mai stricte la toate frontierele terestre ale Germaniei pentru a reduce migrația ilegală și a îmbunătăți securitatea. 

Măsura vine în contextul în care coaliția de guvernare a țării încearcă să își inverseze soarta politică și să țină în frâu valul extremei drepte prin adoptarea unor măsuri mai dure privind migrația.

Ministerul a declarat că vor fi instituite controale temporare la frontierele terestre ale Germaniei cu Franța, Luxemburg, Țările de Jos, Belgia și Danemarca.

Există deja controale suplimentare la frontierele cu Polonia, Elveția și Cehia, care vor rămâne în vigoare până la 15 decembrie, și la frontiera cu Austria, până la 11 noiembrie.

Drept reacție la decizia Berlinului, Comisia Europeană a militat pentru măsuri ”proporționale” care trebuie să rămână ”excepționale”.

Însă Tusk, fost președinte al Consiliului European, a numit decizia Germaniei o “suspendare de facto a Acordului Schengen pe scară largă”. Acordul Schengen, semnat pentru prima dată în 1985, permite acum călătoriile fără restricții între toate cele nouă țări care au graniță comună cu Germania.

“Nu am nicio îndoială că situația politică internă a Germaniei este cauza înăspririi acestor măsuri, și nu politica noastră față de migrația ilegală la frontierele noastre”, a declarat el.

Comisia Europeană a militat marți pentru măsuri ”proporționale” care trebuie să rămână ”excepționale” după ce Germania a anunțat că înăsprește politicile sale cu privire la migrație prin instituirea de controale la toate frontierele sale, informează France Presse, citat de Agerpres.

Reintroducerea controalelor la frontierele interne ale Uniunii Europene este o ”posibilitate”, dar acestea trebuie să fie ”necesare şi proporţionale”, a subliniat o purtătoare de cuvânt a Comisiei la Bruxelles. ”Astfel de măsuri trebuie să rămână strict excepţionale”, a insistat ea.

Comisia nu doreşte să ”speculeze” cu privire la fondul dispoziţiilor şi va ”evalua situaţia”, a declarat purtătoarea de cuvânt citată, insistând asupra ”principiului proporţionalităţii” şi ”măsurilor alternative” posibile, cum ar fi ”patrule comune” între statele europene.

Germania a notificat Comisia Europeană că, începând cu 16 septembrie, va introduce temporar controale la toate frontierele terestre pentru a reduce imigrația clandestină și a spori securitatea internă, potrivit unui anunț făcut luni de guvernul german.

Citiți și: Germania notifică Comisia Europeană privind introducerea controalelor temporare la toate frontierele terestre pentru gestionarea migrației ilegale și a riscurilor de securitate

Noile controale, care vor fi în vigoare pentru o perioadă de 6 luni, vor fi aplicate la granițele cu Franța, Luxemburg, Olanda, Belgia și Danemarca, adăugându-se celor deja existente la frontierele cu Polonia, Cehia, Austria și Elveția, conform unui comunicat al Ministerului de Interne german.

Dezbaterea mai veche privind imigrația și sistemul de azil din Germania s-a intensificat în ultimele săptămâni după un atac mortal cu cuțitul în orașul Solingen din vestul Germaniei la începutul acestei luni.

Presupusul atacator, un cetățean sirian, scăpase de deportarea din Germania în Bulgaria, unde intrase prima dată în UE.

Guvernul de coaliție al Germaniei s-a consultat cu principalele partide conservatoare de opoziție, CDU și CSU, cu privire la modalitățile de reducere a migrației, temă speculată cu succes de partidul de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care a reușit săptămâna trecută să câștige pentru prima dată după cel de-Al Doilea Război Mondial alegerile regionale în landul Turingia și să se claseze pe locul al doilea într-un alt land, Saxonia.

Potrivit Deutsche Welle, social-democrații ministrului german de Interne, Nancy Faeser, se vor afla peste două săptămâni în fața unor alte alegeri regionale, de data aceasta în Brandenburg, unde partidul cancelarului german Olaf Scholz guvernează în coaliție cu verzii și creștin-democrații.