Premierul Ungariei, Viktor Orban, a anunțat vineri că Budapesta va contesta în instanță planul Uniunii Europene de a elimina treptat importurile de energie din Rusia până la finalul anului 2027, transmite Euronews.
Vorbind la radioul public ungar, Orban a acuzat Bruxelles-ul că încearcă să-i ocolească dreptul de veto în materie de sancțiuni asupra energiei ruse, folosindu-se în schimb regulile comerciale pentru a impune eliminarea petrolului și gazelor din Federația Rusă.
„Ne adresăm Curții de Justiție a Uniunii Europene în această chestiune”, a declarat premierul ungar. „Aceasta este o încălcare flagrantă a dreptului european, a statului de drept și a cooperării europene… Vor plăti un preț foarte mare pentru asta”, a avertizat Orban.
Ungaria, stat fără ieșire la mare, rămâne puternic dependentă de combustibilii fosili ruși și, încă din 2022, a cerut derogări și a amenințat să respingă prin veto sancțiunile energetice ale UE.
Săptămâna trecută, în timpul vizitei sale la Washington, Orban a obținut o derogare de la sancțiunile americane pentru două companii energetice rusești, după discuții cu președintele SUA, Donald Trump.
În briefingul susținut ulterior cu presa maghiară, premierul a declarat că Ungaria a „primit o exceptare completă de la sancțiuni” în ceea ce privește gazul rusesc livrat prin gazoductul TurkStream și petrolul transportat prin Druzhba.
„I-am cerut președintelui să ridice sancțiunile. Am ajuns la o înțelegere, iar președintele a decis și a spus că sancțiunile nu se vor aplica acestor două conducte”, a declarat Viktor Orban.
În schimb, Ungaria a acceptat să cumpere gaze naturale lichefiate (GNL) din SUA, contractele fiind evaluate la aproximativ 600 milioane de dolari (518 milioane de euro), potrivit Departamentului de Stat al SUA.
Secretarul de stat american, Marco Rubio, a precizat că scutirea, care asigură continuarea fluxului de petrol și gaz rusesc către Ungaria, va fi valabilă un an.
Vineri, Orban a atribuit obținerea acestei scutiri relației sale personale apropiate cu liderul american, afirmând că aceasta va rămâne în vigoare atât timp cât ambii se află în funcție.
„Acesta este un acord personal între doi lideri. Birocrații scriu ce scriu ei, însă asta nu are nicio importanță”, a afirmat el.
Premierul maghiar a reiterat că accesul continuu la energie rusească este „vital” pentru țara sa și a avertizat că renunțarea bruscă la aceasta ar provoca prăbușirea economiei, afirmație contestată, însă, de critici.
Tot vineri, Orban a declarat că explorează „și alte mijloace de natură non-legală” pentru a evita includerea Ungariei în planul european de eliminare a energiei ruse, fără a oferi detalii.
Uniunea Europeană a stabilit în mai că toate cele 27 de state membre trebuie să înceteze complet achizițiile de energie rusească, inclusiv GNL, până la finalul lui 2027.
În 2024, UE a cheltuit aproximativ 23 miliarde de euro pe combustibili fosili ruși, mai mult decât a cheltuit cu sprijinul militar acordat Ucrainei în.
La începutul anului, 10 țări europene, printre care România, Polonia, țările baltice și Danemarca, au cerut interzicerea totală a gazului rusesc, inclusiv a GNL, argumentând că „capacitatea Rusiei de a-și susține efortul de război este profund legată de veniturile sale din energie.”
Ungaria și Slovacia au respins însă măsurile, susținând că ar afecta economia și competitivitatea UE.
