Urmări ale încălzirii globale. Cel mai mare aisberg din lume se desprinde de Antarctica

O fisură în banchiza de gheață din Antarctica amennță să ducă la desprinderea celui mai mare aisberg format vreodată. În ultimele șase zile, fisura a crescut cu 17 kilometri și se află acum la 13 kilometri distanță de marginea blocului de gheață, anunță Digi24 și Deutche Welle.

Fisura era paralelă cu marginea banchizei de gheață, dar direcția sa a suferit modificări acum. “Fisura pare să se întoarcă spre margine, indicând că este momentul să se rupă, probabil foarte curând”, spuen Adrian Luckman, liderul unei echipe de cercetători din Regatul Unit, care monitorizează evoluția fisurii încă din 2004.

Nu se poate face nimic pentru a împiedica procesul, spun oamenii de știință care au apreciat că aisbergul se va rupe în curând de banchiză. Acesta ar putea măsura 5.000 de km pătrați și va deveni astfel cel mai mare aisberg măsurat vreodată.

Principala preocupare a oamenilor de știință este legată acum de faptul că întregul bloc de gheață, denumit Larsen C, riscă să se dezintegreze. “Este posibil și cel mai probabil se va întâmpla ca blocul de gheață să se prăbușească și nu va fi un proces lent: se poate întâmpla într-o zi sau două“, a declarat Poul Christoffersen, cercetător al Universității Cambridge.

Odată eliberat, aisbergul nu va avea un impact asupra creșterii nivelului oceanelor, pentru că gheața deja plutește pe apă. Însă ea va constitui o uriașă barieră de gheață plutitoare.

“Am arătat că noua configurație va fi mai puțin stabilă și că Larsen C ar putea în cele din urmă să urmeze exemplul vecinului său, Larsen B, care s-a dezintegrat în 2002 ca urmare a unui eveniment similar”, au precizat oamenii de știință ai Proeictului MIDAS. Un al treilea segment, Larsen A a dispărut în 1995.

VIDEO

Cercetătorii pun pe seama încălzirii globale din ultimele decenii desprinderea aisbergurilor. “Este o părere larg acceptată că încălzirea oceanelor și a temperaturilor atmosferice au fost factorii principali care au stat la baza dezintegrării anterioare a banchizelor de gheață din alte părți ale Peninsulei Antarctica“, au adăugat oamenii de știință din Swansea.

Banchizele sunt platforme masive de gheață ce plutesc pe ocean, de-a lungul coastelor continentale, având câteva sute de metri grosime. Oamenii de știință se tem că dezintegrarea acestora va determina deplasarea ghețarilor în largului oceanului, pe fondul creșterii temperaturilor, determinată de fenomenul de încălzire globală. Această evoluție va contribui la creșterea nivelului mărilor și oceanelor, atrag atenția cercetătorii.

Declarațiile cercetătorilor vin la scurt timp după ce președintele american, Donald Trump, a anunțat retragerea Statelor Unite din Acordul de la Paris privind schimbările climatice, într-o declarație de presă susținută la Casa Albă, respingând astfel apelurile făcute în ultimele zile atât de liderii G7 la summitul din Italia, cât și de liderii UE, Donald Tusk și Jean-Claude Juncker.

Acordul de la Paris, un plan ambițios care are drept obiectiv combaterea schimbărilor climatice, este privit ca ultimă șansă de a proteja planeta de consecințele devastatoare ale încălzirii globale. Acordul a fost semnat în capitala franceză, Paris, în anul 2015, și a fost ratificat de SUA un an mai târziu. Statele care au refuzat să se alăture acestui demers sunt Siria și Nicaragua.

Ultimele Articole

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Teodora Ion
Teodora Ionhttp://www.caleaeuropeana.ro
Teodora Mirel este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Ariile sale de interes includ reconfigurarea relației dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie în epoca post-Brexit, promovarea multilateralismului în contextul reașezării raporturilor de putere la nivel global și combaterea dezinformării ca acțiune de protejare a democrațiilor.

Articole Populare