În calitate de responsabil al Comisiei pentru bugete cu privire la Raportul de implementare al Mecanismului pentru Redresare și Reziliență, europarlamentarul Victor Negrescu a prezentat la Strasbourg, în cadrul comisiilor de resort, prima formă a documentului care propune modificări importante pentru salvarea proiectelor finanțate prin acest instrument.
Raportorul social-democrat a solicitat ca perioada de finanțare a proiectelor mature din cadrul acestui mecanism să poată fi prelungită cu 12 luni sau ca acestea să fie fazate spre alte resurse financiare europene. Totodată, eurodeputatul Victor Negrescu a propus mai multă flexibilitate în revizuirea planurilor naționale și reducerea birocrației aferente acestora.
Până în prezent, statele membre au încasat prin mecanismul de redresare și reziliență 55% din subvențiile disponibile, însumând 197,5 miliarde de euro, și 37% din împrumuturile disponibile, mai exact 108,7 miliarde de euro. Cu un grad mediu de realizare a reformelor și țintelor de 28%, avem state care au performat precum Franța (76,6%) și Germania (65,2%) și țări care întâmpină dificultăți cum este cazul Luxemburgului (13,4%), Ungariei (8,8%) sau Suediei (0%).
Victor Negrescu semnalează faptul că nivelul ridicat de birocrație încetinește semnificativ ritmul de absorbție al fondurilor eurpene din cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență de către statele membre: „Însă, conform datelor comunicate Parlamentului European, doar în ultimele luni au fost propuse zeci de modificări ale planurilor, ca urmare a inadvertenței obiectivelor inițiale cu nevoile actuale sau din cauza dificultăților birocratice, care echivalează cu sute de reforme și ținte specifice. Totodată, peste jumătate din statele membre au avut probleme în a depune cererile de plată în timp util, în timp ce Comisia Europeană a depășit perioada disponibilă de evaluare pentru o parte dintre ele”, a transmis europarlamentarul român într-un comunicat, remis CaleaEuropeana.ro.
De aceea, prin modificările propuse, Parlamentul European dorește implementarea flexibilizării instrumentelor, să se reducă birocrația și să se asigure finanțarea îndeosebi pentru proiectele mature, aflate în diverse etape de implementare, astfel încât acestea să poată fi finalizate: „Obiectivul meu în calitate de raportor privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență este să salvez aceste fonduri europene”, a subliniat vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu.
În cadrul ședinței comune a comisiilor pentru bugete și pentru afaceri economice și monetare, europarlamentarul român, Victor Negrescu, a prezentat modificările incluse în raportul de implementare. Acestea au în vedere:
- flexibilizarea țintelor și jaloanelor, în cazul în care acestea nu mai sunt realizabile sau sunt depășite din cauza contextului economic și geopolitic;
- prelungirea implementării proiectelor mature, nefinalizate până la finalul lunii august 2026, cu încă 12 luni;
- accelerarea investițiilor în domeniile rămase în urmă precum dezvoltarea zonelor rurale și izolate, susținerea protecției sociale și integrarea grupurilor vulnerabile sau aplicarea politicilor de ocupare pentru tineri;
- stabilirea unui sistem de prioritizare, fazare și transfer după termenul limită din august 2026, pentru a permite finalizarea proiectelor în curs prin alte scheme europene de finanțare;
- evaluarea riguroasă din partea Comisiei Europene a proiectelor și reformelor legate de educație și tineri pentru care am cerut alocări financiare dedicate;
- implicarea autorităților locale și a partenerilor sociali în implementarea proiectelor și reformelor;
- o transparență sporită în ceea ce privește beneficiarii finali și protejarea intereselor financiare ale UE.
Reamintim că negociator-șef al bugetului Uniunii Europene aferent anului 2025, Victor Negrescu a fost cel care a reușit să identifice soluțiile și resursele necesare pentru plata sumelor suplimentare generate de împrumutul prin care s-a finanțat Mecanismul de Redresare și Reziliență la nivel european. De altfel, bugetul UE pentru 2025 a fost primul buget anual din care s-a efectuat o plată de 1,14 miliarde euro din instrumentul de redresare al Uniunii Europene (EURI) și de 1,14 miliarde euro din Instrumentul de flexibilitate pentru a acoperi aceste costuri suplimentare pentru finanțarea mecanismului.
„Mecanismul de Redresare și Reziliență este o inițiativă esențială prin care Uniunea Europeană contracarează impactul economic și social al crizei provocate de pandemie. Atât amploarea sprijinului, de peste 700 de miliarde de euro, cât și mecanismul de implementare în baza reformelor, sunt unice și ilustrează capacitatea UE de a acționa consistent pentru a face față provocărilor comune confirmând recomandările din raportul Draghi. România este al cincilea beneficiar din Uniunea Europeană ca sumă alocată. Este o ocazie pe care țara noastră nu trebuie să o rateze deși planul redactat inițial are multe carențe pe care, de altfel, le-am subliniat încă din start”, a susținut europarlamentarul Victor Negrescu.
Raportul privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență este în lucru în cadrul Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru afaceri economice și monetare, urmând a fi supus la vot în plenul Parlamentului European în luna iunie.
