Connect with us

S&D

Victor Boștinaru, vicepreședintele Grupului S&D pentru afaceri externe: Coaliția de guvernare ACUM-PSRM, formată dintr-un bloc politic pro-european și un partid anti-UE și pro-rus, factorul declanșator al crizei politice din Republica Moldova. Grupul S&D susține noi alegeri parlamentare pentru soluționarea crizei

Published

on

Grupul S&D din Parlamentul European își exprimă ,,cea mai mare îngrijorare” după ultimele evoluții din Republica Moldova,  avertizând asupra faptului că formarea unui guvern de coaliție din blocul ACUM – afiliat la PPE și declarat pro-UE – și Partidul Socialist – pro-rus și anti-UE –  este factorul declanșator al actualei crize politice. În acest sens, social-democrații din Parlamentul European consideră că soluționarea acestei crize stă în organizarea de noi alegeri, în care ,,cetățenii Republicii Moldova să fie capabili să decidă drumul țării lor pe baza tututor elementelor noi”.

Poziția social-democraților din PE a fost transmisă de vicepreședintele Grupului S&D pentru afaceri externe, eurodeputatul Victor Boștinaru, într-un comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

Redăm integral declarația acestuia:

Grupul S&D a cerut în mod constant partidelor moldovene care susțin că au o orientare pro-UE să-și unească forțele în interesul țării. De asemenea, am încercat sa cooperam cu PPE pentru ca respectivele partide asociate să fie încurajate să ajungă la un acord, în faza post-electorală. Din păcate, doar Partidul Democrat din Moldova (PDM), afiliat la S&D, și-a arătat disponibilitatea, în timp ce egoismul celeilalte părți, a făcut ca încercarea să eșueze”.

Astăzi vedem că ACUM, mergând complet împotriva principiilor declarate în campania lor electorală, a decis să sprijine Partidul Socialist al lui Dodon, care nu și-a ascuns niciodată intenția de a îndepărta Moldova de la calea sa pro-europeană. Aceasta este o trădare nu doar a poporului din Moldova, care a votat pentru un viitor european, dar și un declanșator al unei crize politice foarte periculoase, cu consecințe geopolitice inerente.

Grupul S&D solicită încă o dată tuturor forțelor pro-europene din Moldova, începând cu PDM, să exploreze toate căile posibile de dialog și cooperare pentru a evita aprofundarea crizei politice.

Orice acord ar trebui să se bazeze pe respectul pentru democrație și supremația legii, un angajament ferm pentru progresul pe calea europeană, inclusiv Acordurile de Asociere, cel pentru Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, precum și integritatea teritorială a Republicii Moldova, inclusiv o soluție pentru Transnistria, bazată pe dreptul internațional.

În aceste circumstanțe, singura alternativă o reprezintă noi alegeri. Cetățenii Republicii Moldova trebuie să fie capabili să decidă drumul țării lor pe baza tuturor elementelor noi. În urma tuturor probelor de ingerință din partea Federației Ruse în Moldova, pentru a schimba direcția europeană a țării, îi solicităm să oprească imediat orice activitate menită să submineze stabilitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova cu consecințe potențiale asupra stabilității regionale”.

Situația politică și constituțională din Republica Moldova este sintetizată prin sintagma ,,o dualitate a puterii”, în condițiile în care Curtea Constituțională a anulat toate actele adoptate de Parlamentul Republicii Moldova sâmbătă, inclusiv votul de învestitură al guvernului Maia Sandu format de PSRM și Blocul ACUM, motivând faptul că vineri, 7 iunie, a expirat termenul pentru crearea unei majorităţi pentru a forma astfel guvernul după alegerile din 24 februarie 2019.

Pe cale de consecință, Curtea Constituțională din Republica Moldova l-a suspendat pe Igor Dodon din funcția de președinte, l-a numit președinte interimar pe premierul Pavel Filip și a invalidat guvernul condus de Maia Sandu, numit sâmbătă, dar și alegerea Zianidei Greceanîi în funcția de președinte al Parlamentului. Pavel Filip, în calitate de președinte interimar a anunțat că dizolvă Parlamentul, iar algerile anticipate vor avea loc pe 6 septembrie.

În pofida anunțului, Parlamentul (PSRM şi ACUM), reunit duminică într-o nouă ședință, a adoptat o declaraţie prin care constată uzurparea puterii în stat de către fosta guvernare PD şi declară în afara legii Guvernul precedent condus de Pavel Filip. Declarația a fost citită de la tribuna Parlamentului de lidera PAS Maia Sandu, învestită sâmbătă în funcţia de premier în urma votului deputaţilor PSRM şi ACUM. La rândul său, Igor Dodon a anunțat duminică într-o scurtă conferință de presă susținută la Parlament că nu va dizolva Legislativul și nu va organiza alegeri anticipate.

Luni, ambele guverne s-au reunit în ședințe separate și au dat asigurări, fiecare în parte, că cetățenii Republicii Moldova nu vor avea de suferit de pe urma acestor evoluții.

Citiți și reacția președintelui Klaus Iohannis și a premierului Viorica Dăncilă cu privire la evoluțiile politice din Republica Moldova:

Președintele României, Klaus Iohannis face apel la respectarea democrației și a statului de drept în Republica Moldova: Stabilitatea acestui stat este esențială pentru continuarea parcursului său european

Guvernul României face apel la toate forțele politice din Republica Moldova să respecte procesul democratic și voința cetățenilor exprimată prin vot la alegerile din februarie

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, la patru ani de la semnarea Programului Operațional Infrastructură Mare: Asistăm în continuare la declinul infrastructurii din România

Published

on

© European Parliament

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România/ S&D) a susținut duminică, pe Facebook, că ”asistăm în continuare la declinul infrastructurii din România”, într-o postare menită să marcheze aniversarea a patru ani de la semnarea Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020, program pe care Crețu l-a lansat împreună cu Guvernul României în calitate de comisar european pentru politică regională.

Se împlinesc, zilele acestea, patru ani de la momentul semnării Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014 – 2020, pe care l-am lansat în 2015 alături de fostul Premier Victor Ponta. Prin intermediul POIM, România beneficiază de aproape 10 miliarde EUR din partea Uniunii Europene pentru finanțarea principalelor priorități de dezvoltare în sectorul de transport. Încă de la semnarea acestui document primordial, mi-am exprimat convingerea fermă că fără o infrastructură modernă, România nu se va putea dezvolta și nu va putea deveni ceea ce ne dorim cu toții – o țară în care oamenii sa aibă o viața mai bună, economia locală și cea națională să prospere, iar tinerii să-și dorească să rămână, să studieze, să lucreze și să-și întemeieze o familie. Și în calitate de Membru al Parlamentului European, rămân o susținătoare a investițiilor în autostrăzi, căi ferate și aeroporturi, care să conecteze localitățile României între ele, dar și țara noastră la Uniunea Europeană”, a scris Corina Crețu pe Facebook.

”Din păcate, în pofida muncii pe care am depus-o alături de colegii mei din Comisia Europeană, în strânsă colaborare cu Guvernul Ponta, pentru a folosi acești bani europeni acordați țării noastre, asistăm în continuare la declinul infrastructurii din România, cauzat de managementul deficitar, gradul ridicat de uzură și întreținerea inadecvată”, a continuat aceasta.

Corina Crețu a precizat că rămâne ”cu satisfacția” semnării finanțării unor proiecte de infrastructură ”absolut esențiale pentru România”.

Eurodeputatul a enumerat, în acest sens: construirea secţiunii dintre localitățile Dumbrava şi Deva, din autostrada Lugoj-Deva, rețeaua de infrastructură rutieră integrată pentru zona orbitală din București (Centura Bucureștiului), îmbunătățirea serviciilor de transport pe liniile de metrou din Capitală; modernizarea rețelei de cale ferată Gurasada – Simeria.

Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) a fost elaborat pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare ale României identificate în Acordul de Parteneriat 2014-2020 şi în acord cu Cadrul Strategic Comun şi Documentul de Poziţie al serviciilor Comisiei Europene. 

POIM finanţează activităţi din patru sectoare: infrastructura de transport, protecţia mediului, managementul riscurilor şi adaptarea la schimbările climatice, energie şi eficienţă energetică, contribuind la Strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii.

POIM beneficiază de o alocare financiară de cca. 10,8 miliarde de euro, din care: 6,94 miliarde de euro prin fondurile politicii de coeziune, 2,28 miliarde de euro prin Fondul European de Dezvoltare Regională, 1,62 miliarde de euro c0-finanțare.

Corina Crețu a fost membru al Parlamentului European din 2007, anul aderării României la UE, și până în 2014.

Din noiembrie 2014 a fost comisar pentru politică regională din partea României în Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker.

La 1 iulie 2019 a demisionat din funcție pentru a reveni în Parlamentul European ca urmare a alegerilor europene. În legislativul actual, Crețu este membră în Comisiile REGI și CONT, precum și membru supleant în Comisia AGRI.

Continue Reading

Corina Crețu

Europarlamentarul Corina Crețu: Discuțiile despre nevoia modernizării sistemului de urgență 112 au început încă din 2017, când, din poziția de comisar european, ”am alocat fonduri europene și în această direcție”

Published

on

Europarlamentarul Corina Crețu (PRO România, S&D) a acuzat întârzirea investițiilor în modernizarea sistemului 112, factor favorizant al tragediei de la Caracal.

Fostul comisar european pentru Politica regională și-a arătat dezamăgirea față de faptul că ”toate semnalele pe care le-am transmis din partea Comisiei Europene din ultimii ani au fost ignorate și politizate”.

Aceasta a anunțat printr-o postare pe pagina sa de Facebook că ”discuțiile despre necesitatea modernizării sistemului de apeluri de urgență au început încă din 2017 – când am alocat fonduri europene și în această direcție. Atrăgeam atunci atenția asupra nevoii accelerării procesului de modernizare a acestui sistem”, a scris eurodeputatul român.

”Iată că suntem la aproape doi ani distanță și România a trecut printr-o nouă tragedie… E trist că banii europeni nu sunt folosiți acolo unde e cel mai mare nevoie de ei: pentru spitale, drumuri, proiecte care fac viața oamenilor mai bună și care pot preîntâmpina astfel de situații tragice”, a mai spus Corina Crețu.

Poziția europarlamentarului român este întărită de decizia Comisiei Europene, care a lansat joi, 25 iulie, proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în ceea ce privește numărul de urgență 112 în cazul României, potrivit unui comunicat al Executivului european.

Mai precis, ţara noastră nu a furnizat informaţii cu privire la operatorii de servicii esenţiale identificaţi în temeiul legislaţiei UE privind securitatea reţelelor şi a sistemelor informatice (Directiva (UE) 2016/1148), potrivit CE.

Continue Reading

Corina Crețu

Europarlamentarul Corina Crețu și-a exprimat ”profunda durere față de tragediile petrecute în Caracal”: E inadmisibil ce s-a întâmplat și trebuie să se facă dreptate

Published

on

Europarlamentarul Corina Crețu (S&D, PRO România) și-a exprimat ”profunda durere față de tragediile petrecute în Caracal”, arătându-și revolta față de evenimentele care au avut loc.

”E inadmisibil ce s-a întâmplat și trebuie să se facă dreptate. Aceste tragedii ar trebui să fie o lecție în primul rând pentru noi toți, dar mai ales pentru guvernanți și administrațiile locale.”, a scris europarlamentarul într-o postare pe pagina sa de Facebook.

” Trăim într-o societate tot mai divizată, în care ne înstrăinăm simțitor unii de alții și în care parcă uităm, pe zi ce trece, să fim oameni.  Zilele acestea, călătorind prin țară, am suferit văzând, din nou, că orașele României, dar mai ales satele se golesc din ce în ce mai mult, căzând pradă sărăciei și adesea fărădelegii. Iar cei mai afectați sunt copiii – puțini, atât cât mai sunt, în mediul rural.  Satul românesc, rădăcinile noastre culturale – dar în același timp simbol al continuității și viitorului pentru orice țară, se află în paragină. Și odată cu pierderea acestuia, dispare și ceva din noi: solidaritatea, bucuria pentru alții și… omenia.”, a mai scris Corina Crețu.

Fostul comisar european pentru politică de coeziune a mai precizat că dezvoltarea orașelor și, cu precădere, a satului românesc, trebuie să devină o prioritate.

Corina Crețu și-a arătat dezamăgirea față de disfuncționalitățile ce au acaparat politica. ” Din păcate, de prea mult timp, politica și-a întors fața de la cetățeni și nu-și mai înțelege rolul, prinsă între jocuri de culise și calcule reci, care nu aduc, în cele din urmă, plus-valoarea pe care o așteaptă oamenii și la care sunt pe deplin îndreptățiți”, a mai menționat europarlamentarul român.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending