Connect with us

S&D

Victor Boștinaru, vicepreședintele Grupului S&D pentru afaceri externe: Coaliția de guvernare ACUM-PSRM, formată dintr-un bloc politic pro-european și un partid anti-UE și pro-rus, factorul declanșator al crizei politice din Republica Moldova. Grupul S&D susține noi alegeri parlamentare pentru soluționarea crizei

Published

on

Grupul S&D din Parlamentul European își exprimă ,,cea mai mare îngrijorare” după ultimele evoluții din Republica Moldova,  avertizând asupra faptului că formarea unui guvern de coaliție din blocul ACUM – afiliat la PPE și declarat pro-UE – și Partidul Socialist – pro-rus și anti-UE –  este factorul declanșator al actualei crize politice. În acest sens, social-democrații din Parlamentul European consideră că soluționarea acestei crize stă în organizarea de noi alegeri, în care ,,cetățenii Republicii Moldova să fie capabili să decidă drumul țării lor pe baza tututor elementelor noi”.

Poziția social-democraților din PE a fost transmisă de vicepreședintele Grupului S&D pentru afaceri externe, eurodeputatul Victor Boștinaru, într-un comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

Redăm integral declarația acestuia:

Grupul S&D a cerut în mod constant partidelor moldovene care susțin că au o orientare pro-UE să-și unească forțele în interesul țării. De asemenea, am încercat sa cooperam cu PPE pentru ca respectivele partide asociate să fie încurajate să ajungă la un acord, în faza post-electorală. Din păcate, doar Partidul Democrat din Moldova (PDM), afiliat la S&D, și-a arătat disponibilitatea, în timp ce egoismul celeilalte părți, a făcut ca încercarea să eșueze”.

Astăzi vedem că ACUM, mergând complet împotriva principiilor declarate în campania lor electorală, a decis să sprijine Partidul Socialist al lui Dodon, care nu și-a ascuns niciodată intenția de a îndepărta Moldova de la calea sa pro-europeană. Aceasta este o trădare nu doar a poporului din Moldova, care a votat pentru un viitor european, dar și un declanșator al unei crize politice foarte periculoase, cu consecințe geopolitice inerente.

Grupul S&D solicită încă o dată tuturor forțelor pro-europene din Moldova, începând cu PDM, să exploreze toate căile posibile de dialog și cooperare pentru a evita aprofundarea crizei politice.

Orice acord ar trebui să se bazeze pe respectul pentru democrație și supremația legii, un angajament ferm pentru progresul pe calea europeană, inclusiv Acordurile de Asociere, cel pentru Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, precum și integritatea teritorială a Republicii Moldova, inclusiv o soluție pentru Transnistria, bazată pe dreptul internațional.

În aceste circumstanțe, singura alternativă o reprezintă noi alegeri. Cetățenii Republicii Moldova trebuie să fie capabili să decidă drumul țării lor pe baza tuturor elementelor noi. În urma tuturor probelor de ingerință din partea Federației Ruse în Moldova, pentru a schimba direcția europeană a țării, îi solicităm să oprească imediat orice activitate menită să submineze stabilitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova cu consecințe potențiale asupra stabilității regionale”.

Situația politică și constituțională din Republica Moldova este sintetizată prin sintagma ,,o dualitate a puterii”, în condițiile în care Curtea Constituțională a anulat toate actele adoptate de Parlamentul Republicii Moldova sâmbătă, inclusiv votul de învestitură al guvernului Maia Sandu format de PSRM și Blocul ACUM, motivând faptul că vineri, 7 iunie, a expirat termenul pentru crearea unei majorităţi pentru a forma astfel guvernul după alegerile din 24 februarie 2019.

Pe cale de consecință, Curtea Constituțională din Republica Moldova l-a suspendat pe Igor Dodon din funcția de președinte, l-a numit președinte interimar pe premierul Pavel Filip și a invalidat guvernul condus de Maia Sandu, numit sâmbătă, dar și alegerea Zianidei Greceanîi în funcția de președinte al Parlamentului. Pavel Filip, în calitate de președinte interimar a anunțat că dizolvă Parlamentul, iar algerile anticipate vor avea loc pe 6 septembrie.

În pofida anunțului, Parlamentul (PSRM şi ACUM), reunit duminică într-o nouă ședință, a adoptat o declaraţie prin care constată uzurparea puterii în stat de către fosta guvernare PD şi declară în afara legii Guvernul precedent condus de Pavel Filip. Declarația a fost citită de la tribuna Parlamentului de lidera PAS Maia Sandu, învestită sâmbătă în funcţia de premier în urma votului deputaţilor PSRM şi ACUM. La rândul său, Igor Dodon a anunțat duminică într-o scurtă conferință de presă susținută la Parlament că nu va dizolva Legislativul și nu va organiza alegeri anticipate.

Luni, ambele guverne s-au reunit în ședințe separate și au dat asigurări, fiecare în parte, că cetățenii Republicii Moldova nu vor avea de suferit de pe urma acestor evoluții.

Citiți și reacția președintelui Klaus Iohannis și a premierului Viorica Dăncilă cu privire la evoluțiile politice din Republica Moldova:

Președintele României, Klaus Iohannis face apel la respectarea democrației și a statului de drept în Republica Moldova: Stabilitatea acestui stat este esențială pentru continuarea parcursului său european

Guvernul României face apel la toate forțele politice din Republica Moldova să respecte procesul democratic și voința cetățenilor exprimată prin vot la alegerile din februarie

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, un nou apel către statele UE: ”Adoptarea Cadrului Financiar Multianual în forma propusă de Comisia Europeană ar fi un succes”

Published

on

© European Parliament

Adoptarea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 în forma propusă de Comisia Europeană ar fi un succes, mai ales pentru România, este de părere eurodeputatul Corina Crețu, fost comisar european pentru politică regională, poziție din care a prezentat, anul trecut, propunerile de alocări financiare pentru viitoarea politică de coeziune.

Adoptarea Bugetului în forma propusă de Comisia Europeană ar fi un succes, cu precădere pentru statele care primesc mai mulți bani – printre care și țara noastră! Actuala propunere de Buget prevede o alocare cu 8% mai mare pentru România (alocare financiară multianuală de aproximativ 31 miliarde EUR, echivalentul celui de-al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare)”, a scris Corina Crețu (Pro România, S&D) pe Facebook.

Eurodeputatul român a făcut aceste precizări în condițiile în care Parlamentul European a votat joi, cu o largă majoritate, o rezoluție prin care solicită statelor membre să cadă de urgență la un acord asupra poziției de negociere pentru bugetul UE pe termen lung, în condițiile în care Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

”Din păcate, scenariul asupra căruia am atenționat în repetate rânduri încă de anul trecut riscă să prindă contur: adoptarea Bugetului UE pentru perioada 2021-2027 ar putea întârzia.  (…) Rezoluția Parlamentului European pe care am votat-o săptămâna aceasta urmărește urgentarea adoptării Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 astfel încât acesta să intre în vigoare, așa cum ar fi firesc, la 1 ianuarie 2021. Sper ca această decizie să impulsioneze Consiliul European în adoptarea Bugetului UE, astfel încât beneficiarii finali ai banilor europeni, cetățenii, să nu aibă de suferit”, a mai spus Corina Crețu.

Săptămâna aceasta și Comisia Europeană i-a invitat pe liderii țărilor membre să ofere îndrumările strategice necesare impulsionării definitivării bugetului UE 2021-2027 până la finele anului.

Comisia Europeană a propus în luna mai a anului 2018 un buget pentru perioada 2021-2027, un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro, echivalentul a 1,11% din venitul național brut al UE27 și care conține, între altele, diminuarea cu 7%, respectiv 5%, a alocărilor financiare pentru politica de coeziune și pentru cea agricolă comună.

În total, România ar urma să beneficieze de o alocare financiară multianuală de aproximativ 30-31 de miliarde de euro, echivalentul celui de-al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare, după Polonia, Spania și Italia.

Care este poziția statelor membre?

La ultimul Consiliu European – din iunie 2019 – liderii statelor membre au decis că vor reveni asupra subiectul la lucrărilor Consiliului European de iarnă, din decembrie.

Consiliul European a salutat munca realizată sub Președinția Română și a luat notă de variile elemente ale pachetului CFM”, se arată în concluziile liderilor europeni din luna iunie.

Cu toate acestea, șefii de stat sau de guvern au amânat obiectivul de a ajunge la un acord final privind bugetul european multianual până la sfârșitul anului.

Consiliul European a solicitat ”Președinției Finlandeze să continuă munca și să dezvolte documentul de negociere. În baza acestuia, Consiliul European va avea un schimb de opinii în octombrie 2019, țintind aprobarea unui acord până la finalul anului”.

Pe de altă parte, la nivel politic,  Germania, sprijinită de Olanda și de Suedia, ar dori să limiteze viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 la 1% din Venitul Naţional Brut al UE, sub nivelul de 1,11% (circa 1.100 de miliarde de euro) propus de Comisia Europeană.

Negocierea bugetului UE este mereu o chestiune dificilă, ce provoacă disensiuni între statele contributoare nete şi beneficiare nete, însă situația este complicată și mai mult de procesul de retragere a Marii Britanii din UE, un stat contributor net la bugetul Uniunii. Mai mult, statele beneficiare nete se tem că noile priorităţi pentru viitorul cadru financiar multianual – precum migraţia, apărarea sau mediul -, ceea ce ar diminua alocările pentru politicile tradiţionale, respectiv politica de coeziune şi politica agricolă comună.

Un alt obstacol este propunerea Comisiei Europene de a condiţiona accesarea fondurilor europene de situaţia statului de drept, propunere dezaprobată de unele ţări est-europene.

Continue Reading

Maria Grapini

Maria Grapini, vicepreședintele Comisiei IMCO din PE, va oferi date exacte despre situația actuală a pachetului Mobilitate 1 la nivel european, în cadrul unui eveniment major din București

Published

on

© Maria Grapini/Facebook

Eurodeputatul Maria Grapini (PSD, S&D), vicepreședinte al Comisiei Piața internă și protecția consumatorului (IMCO) din Parlamentul European, va participa, vineri, 11 octombrie, la conferința Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România, pe tema “Pachetul Mobilitate 1 a intrat în trialog. Provocări și soluții pentru transportatorii rutieri români”, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro

Europarlamentarul Maria Grapini, recunoscut pentru implicarea susținută în subiectul complex al statuării unei echități obligatorii a transportatorilor rutieri Est-Vest, este vorbitor în cadrul conferinței din București, urmând să ofere date  exacte despre situația actualã a pachetului Mobilitate 1 la nivel european. Evenimentul este unul de importanță majoră pentru transportatorii români, în condițiile în care urmează o nouă perioadă tensionată de negocieri și discuții cu toate instituțiile europene – trialog – iar pentru Maria Grapini o nouă luptă pentru drepturile României, din această perspectivă economică vitală.

Conferința își propune sã faciliteze participarea activã a transportatorilor români pentru a semnala impactul pachetului mobilitate 1 asupra industriei de transport rutier din România și să nominalizeze, prin cei direct implicați, posibilele soluții pentru un pachet de reglementãri corect și echilibrat.

„Mandatul meu actual continuă cele începute în primul, adică implicare, intervenție publică și luptă evidentă pentru ca transportatorii români să nu mai fie discriminați în Uniunea Europeană! Am drept motivație, pe lângă cea de implicare personală, româncă fiind, obiectivul Cãrții albe a UE pentru transporturi 2011-2020, de creare a unui veritabil spațiu unic european al transporturilor prin eliminarea tuturor barierelor reziduale dintre modurile și dintre sistemele naționale!”, a declarat europarlamentarul Maria Grapini, înainte de conferința din capitală.

Europarlamentarul Maria Grapini (PSD, S&D) este vicepreședinte al Comisiei pentru Piață Internă și Protecția Consumatorilor (IMCO) din Parlamentul European.

Aceasta a fost desemnată, de asemenea, raportor la Comisiile IMCO și TRAN, pentru bugetul pe 2020. Astfel, Maria Grapini va conduce negocierile în Trilog, cu Consiliul și Comisia Europeană, pe raportul care vizează noul Regulament Vama (document important pentru că se referă la intrarea produselor pe Piața Internă).

Europarlamentarul român va fi membru și în Comisiile AFCO (Comisia pentru Afaceri Constituționale), respectiv CONT (Comisia pentru Control Bugetar).

Maria Grapini va mai face parte din următoarele delegații: Delegația la Adunarea Parlamentară Euronest, Delegația la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova și Delegația pentru relațiile cu Japonia.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul Maria Grapini (PSD, S&D), în Parlamentul European: ”Cer Comisiei, Consiliului și Parlamentului să avem o unitate de măsură unică pentru analiza integrității celor care lucrează în instituțiile europene”

Published

on

Europarlamentarul Maria Grapini (PSD, S&D) a subliniat, în cadrul dezbaterii din Parlamentul European pe tema standardelor privitoare la integritatea, etica și incompatibilitatea aleșilor și funcționarilor europeni, nevoia unei singure unități de măsură, în condițiile în care acesre noțiuni sunt, în ultimul timp, neglijate vizibil.

”Avem nevoie de standarde uniforme privind integritatea, etica și incompatibilitatea pentru toți aleșii și funcționarii europeni! Trebuia să avem dezbaterea aceasta mai demult. Vorbim despre prevenția în conflictul de interese, integritate, etică și constatăm că există extrem de mare diferență între instituțiile europene: Consiliul spune că nu este încă pregătit să aibă o discuție pe tema asta, Comisia are alte reguli, Parlamentul alte reguli, fiecare stat are alte reguli…Vorbim de standarde comune? Cum să anunțe președinta Comisiei Europene echipa și după aceea să constatăm că ea nu este bună? Aceste verificări de integritate pentru propuneri de comisari trebuiau făcute înainte”, a spus Maria Grapini, in plenul Parlamentului European, justificându-și intervenția prin cele mai recente exemple publice europene, în care dubla măsură a fost din nou vizibilă și resimțită evident, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

Europarlamentarul român a solicitat, în final, tratament egal și nediscriminatoriu.

”Este foarte important nu numai să avem un cod și măsurile aferente, ci să știm și cum le punem în aplicare. De aceea, cer Comisiei, Consiliului și Parlamentului să avem o unitate de măsură unică pentru analiza integrității celor care lucrează în instituțiile europene, pentru analiza integrității tuturor!”, a conchis Maria Grapini.

Europarlamentarul Maria Grapini (PSD, S&D) este vicepreședinte al Comisiei pentru Piață Internă și Protecția Consumatorilor (IMCO) din Parlamentul European.

Aceasta a fost desemnată, de asemenea, raportor la Comisiile IMCO și TRAN, pentru bugetul pe 2020. Astfel, Maria Grapini va conduce negocierile în Trilog, cu Consiliul și Comisia Europeană, pe raportul care vizează noul Regulament Vama (document important pentru că se referă la intrarea produselor pe Piața Internă).

Europarlamentarul român va fi membru și în Comisiile AFCO (Comisia pentru Afaceri Constituționale), respectiv CONT (Comisia pentru Control Bugetar).

Maria Grapini va mai face parte din următoarele delegații: Delegația la Adunarea Parlamentară Euronest, Delegația la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova și Delegația pentru relațiile cu Japonia.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending