Connect with us

S&D

Victor Boștinaru, vicepreședintele Grupului S&D pentru afaceri externe: Coaliția de guvernare ACUM-PSRM, formată dintr-un bloc politic pro-european și un partid anti-UE și pro-rus, factorul declanșator al crizei politice din Republica Moldova. Grupul S&D susține noi alegeri parlamentare pentru soluționarea crizei

Published

on

Grupul S&D din Parlamentul European își exprimă ,,cea mai mare îngrijorare” după ultimele evoluții din Republica Moldova,  avertizând asupra faptului că formarea unui guvern de coaliție din blocul ACUM – afiliat la PPE și declarat pro-UE – și Partidul Socialist – pro-rus și anti-UE –  este factorul declanșator al actualei crize politice. În acest sens, social-democrații din Parlamentul European consideră că soluționarea acestei crize stă în organizarea de noi alegeri, în care ,,cetățenii Republicii Moldova să fie capabili să decidă drumul țării lor pe baza tututor elementelor noi”.

Poziția social-democraților din PE a fost transmisă de vicepreședintele Grupului S&D pentru afaceri externe, eurodeputatul Victor Boștinaru, într-un comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

Redăm integral declarația acestuia:

Grupul S&D a cerut în mod constant partidelor moldovene care susțin că au o orientare pro-UE să-și unească forțele în interesul țării. De asemenea, am încercat sa cooperam cu PPE pentru ca respectivele partide asociate să fie încurajate să ajungă la un acord, în faza post-electorală. Din păcate, doar Partidul Democrat din Moldova (PDM), afiliat la S&D, și-a arătat disponibilitatea, în timp ce egoismul celeilalte părți, a făcut ca încercarea să eșueze”.

Astăzi vedem că ACUM, mergând complet împotriva principiilor declarate în campania lor electorală, a decis să sprijine Partidul Socialist al lui Dodon, care nu și-a ascuns niciodată intenția de a îndepărta Moldova de la calea sa pro-europeană. Aceasta este o trădare nu doar a poporului din Moldova, care a votat pentru un viitor european, dar și un declanșator al unei crize politice foarte periculoase, cu consecințe geopolitice inerente.

Grupul S&D solicită încă o dată tuturor forțelor pro-europene din Moldova, începând cu PDM, să exploreze toate căile posibile de dialog și cooperare pentru a evita aprofundarea crizei politice.

Orice acord ar trebui să se bazeze pe respectul pentru democrație și supremația legii, un angajament ferm pentru progresul pe calea europeană, inclusiv Acordurile de Asociere, cel pentru Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, precum și integritatea teritorială a Republicii Moldova, inclusiv o soluție pentru Transnistria, bazată pe dreptul internațional.

În aceste circumstanțe, singura alternativă o reprezintă noi alegeri. Cetățenii Republicii Moldova trebuie să fie capabili să decidă drumul țării lor pe baza tuturor elementelor noi. În urma tuturor probelor de ingerință din partea Federației Ruse în Moldova, pentru a schimba direcția europeană a țării, îi solicităm să oprească imediat orice activitate menită să submineze stabilitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova cu consecințe potențiale asupra stabilității regionale”.

Situația politică și constituțională din Republica Moldova este sintetizată prin sintagma ,,o dualitate a puterii”, în condițiile în care Curtea Constituțională a anulat toate actele adoptate de Parlamentul Republicii Moldova sâmbătă, inclusiv votul de învestitură al guvernului Maia Sandu format de PSRM și Blocul ACUM, motivând faptul că vineri, 7 iunie, a expirat termenul pentru crearea unei majorităţi pentru a forma astfel guvernul după alegerile din 24 februarie 2019.

Pe cale de consecință, Curtea Constituțională din Republica Moldova l-a suspendat pe Igor Dodon din funcția de președinte, l-a numit președinte interimar pe premierul Pavel Filip și a invalidat guvernul condus de Maia Sandu, numit sâmbătă, dar și alegerea Zianidei Greceanîi în funcția de președinte al Parlamentului. Pavel Filip, în calitate de președinte interimar a anunțat că dizolvă Parlamentul, iar algerile anticipate vor avea loc pe 6 septembrie.

În pofida anunțului, Parlamentul (PSRM şi ACUM), reunit duminică într-o nouă ședință, a adoptat o declaraţie prin care constată uzurparea puterii în stat de către fosta guvernare PD şi declară în afara legii Guvernul precedent condus de Pavel Filip. Declarația a fost citită de la tribuna Parlamentului de lidera PAS Maia Sandu, învestită sâmbătă în funcţia de premier în urma votului deputaţilor PSRM şi ACUM. La rândul său, Igor Dodon a anunțat duminică într-o scurtă conferință de presă susținută la Parlament că nu va dizolva Legislativul și nu va organiza alegeri anticipate.

Luni, ambele guverne s-au reunit în ședințe separate și au dat asigurări, fiecare în parte, că cetățenii Republicii Moldova nu vor avea de suferit de pe urma acestor evoluții.

Citiți și reacția președintelui Klaus Iohannis și a premierului Viorica Dăncilă cu privire la evoluțiile politice din Republica Moldova:

Președintele României, Klaus Iohannis face apel la respectarea democrației și a statului de drept în Republica Moldova: Stabilitatea acestui stat este esențială pentru continuarea parcursului său european

Guvernul României face apel la toate forțele politice din Republica Moldova să respecte procesul democratic și voința cetățenilor exprimată prin vot la alegerile din februarie

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Corina Crețu

Corina Crețu, despre viitorul buget al Uniunii Europene: ”Sper că România nu va mai pierde oportunități importante”

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

În contextul în care încă se negociază viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, eurodeputatul Corina Crețu speră că România va ”învăța din greșelile trecutului recent și că România nu va mai pierde oportunități importante”.

Culoarea politică a Guvernului nu contează

”E nevoie de proiecte mature, coerente, care să reprezinte realmente priorități ale Guvernului României. Este și cazul autostrăzilor. E o situație care nu ține de culoarea politică a Guvernului, atât timp cât diferite proiecte sunt, fie și indirect, deprioritizate”, a subliniat Corina Crețu.

România are bani la dispoziție la Bruxelles pentru autostrăzi, bani care rămân nefolosiți – Corina Crețu.

Eurodeputatul Corina Crețu și fost Comisar European pentru Politică Regională a declarat că a fost, este și va râmâne  o ”susținătoare fermă a fondurilor de coeziune”.

Potrivit deputatului european, politica de coeziune este ”instrumentul principal care transformă în realitate ideea de unitate europeană.”

”Fondurile europene sunt cele cărora le datorăm ridicarea nivelului de trai în regiunile mai sărace ale Uniunii (din România, dar nu numai), un gest concret și incontestabil al solidarității europene”, a mai adăugat aceasta.

Citiți și: Eurodeputatul Corina Crețu: Fondurile de coeziune reprezintă instrumentul principal care transformă în realitate ideea de unitate europeană


Politica de coeziune este principala politică de investiții a UE . Această politică se adresează tuturor regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană, sprijinind crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții

Cea mai mare parte a fondurilor de care dispune politica de coeziune sunt orientate către țările și regiunile europene mai slab dezvoltate, în scopul sprijinirii acestora în vederea recuperării și reducerii decalajelor economice, sociale și teritoriale existente în continuare la nivelul UE.

În perioada 2014-2020, au fost alocate 351,8 miliarde de euro – aproximativ o treime din bugetul total al UE – pentru politica de coeziune, în vederea atingerii acestor obiective și a îndeplinirii diverselor nevoi existente la nivelul tuturor regiunilor din UE.

România beneficiază de o finanțare europeană de 30,8 miliarde EURO. Situația Fondurilor Structurale de Investiții pentru perioada 2014-2020 poate fi vizualizată pe Platforma actualizată de ,,Date Deschise” a Comisiei Europene.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu va patrona în Estonia un proiect de comunicare pentru tineri: ”Scopul principal este de construi un canal de comunicare între reprezentanții politici și participanți”

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu va patrona în perioada 18-26 ianuarie, în Estonia, proiectul “Letz’ discuss”. În candrul evenimentului vor fi prezenți tineri din diferite state membre și vor lua parte la un dialog strucuturat.

Fostul comisar european se declară convinsă că, participând în acest proiect, tinerii vor deprinde abilitățile care le vor permite să comunice eficient prioritățile lor – inclusiv cei pentru care exprimarea propriei opinii reprezintă, încă, o provocare.

Corina Crețu definește tânăra generație drept ”forța motrice în dezvoltarea oricărei societăți”. 

”Scopul principal al acestei întâlniri este acela de construi un canal de comunicare între reprezentanții politici și tinerii participanți la acest seminar, influențând astfel procesul de elaborare a politicilor și făcând vocea tinerilor auzită, în special a celor defavorizați, precum și reprezentarea nevoilor acestora”, mai menționează aceasta în mesajul postat pe pagina de Facebook.

Mai multe informații despre proiectele KA3 Erasmus+,  aici.

Continue Reading

S&D

Liderul social-democraților din Parlamentul European cere ”guvernului PPE din România să nu meargă pe calea subminării statului de drept”

Published

on

© European Parliament Multimedia Center

Liderul grupului S&D din Parlamentul European, Iratxe Garcia, a avertizat luni, într-o postare pe Twitter, ca Guvernul României să nu meargă pe aceeași cale de subminare a statului de drept, așa cum procedează Polonia și Ungaria.

Șefa social-democraților europeni, al doilea cel mai mare grup politic din legislativul european, solicită guvernului de la București să ia ”notă de recomandările Comisiei de la Veneția”, care interzic modificarea legislației electorale cu un an înainte de alegeri.

”Nu mergeți pe aceeași pe cale precum Polonia și Ungaria în subminarea statului de drept”, scrie Garcia, referindu-se la guvernul PNL din România, partid membru al Partidului Popular European, cea mai mare familie politică europeană.

Grupul S&D din Parlamentul European reunește zece eurodeputați români, dintre care nouă sunt membri ai Partidului Social-Democrat. De asemenea, PSD dă un vicepreședinte al grupului S&D din PE, în persoana eurodeputatului Rovana Plumb.

Afirmațiile lui Iratxe Garcia vin în contextul în care Guvernul condus de Ludovic Orban și-a asumat răspunderea privind proiectul de lege pentru alegerea primarilor în două tururi de scrutin, alegerile locale fiind programate la jumătatea acestui an.

PSD a susținut deja că o astfel de modificare făcută cu mai puțin de un an înaintea alegerilor ar fi neconstituțională și că încalcă recomandările Comisiei de la Veneția.

Comisia de la Veneția recomandă evitarea schimbării regulilor electorale cu doar câteva luni înainte de alegeri, mai ales dacă îngreunează procesul electoral și restrânge drepturile alegătorilor, notează Știrile ProTV. Cu toate acestea, specialiștii Comisiei susțin că un sistem democratic este cel cu o legislație electorală care ”permite exprimarea voinței reale a cetățenilor”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending