Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, coordonator al raportului legislativului european prin care se solicită prelungirea cu 18 luni a finanțării proiectelor mature din PNRR, cere Comisiei Europene ca România să nu fie penalizată pentru efectele negative asupra deficitului generate de recomandările Comisiei Europene.
Acesta a avut un dialog oficial cu vicepreședintele executiv pentru Coeziune și Reforme, Raffaele Fitto, și comisarul pentru Economie și Productivitate, Valdis Dombrovskis, în care a ridicat problema deficitului din România și a reformelor din PNRR care nu au efectul dorit.
Eurodeputatul a explicat cum „recomandările de a crește taxele pentru microîntreprinderi și pentru angajații din sectorul IT”, cuprinse în din planul național publicat de Comisia Europeană, „au avut efecte contrare”.
„Mii de firme au fost închise, locuri de muncă au fost pierdute, sectorul IT, unul dintre cele mai dinamice, a fost lovit puternic, în timp ce deficitul a crescut. Am fost printre primii care au criticat aceste măsuri care au fost introduse în PNRR de fostul guvern de dreapta, iar datele se confirmă. Voi continua să apăr IMM-urile”, a transmis Victor Negrescu în intervenția sa.
Vicepreședintele Parlamentului European a solicitat ca „aceste măsuri greșite să fie corectate, iar România să nu fie penalizată pentru efectele negative asupra deficitului care au fost generate chiar de aplicarea lor”.
„Microîntreprinderile și companiile IT au nevoie de sprijin, nu de noi poveri fiscale. Politicile europene trebuie să fie un motor de creștere, nu un obstacol pentru dezvoltare. Iar reprezentanții României trebuie să fie mai curajoși și să se prezinte profesionist, cu date, pentru a-și apăra punctul de vedere”, a conchis europarlamentarul Victor Negrescu.
Atenționarea și solicitarea enunțate de vicepreședintele Parlamentului European vin în contextul în care legislativul european „urmează să înceapă dialogul structurat cu reprezentanții Comisiei Europene pentru a evalua situația deficitului din România”.
Este posibil ca executivul european să introducă condiționalități în viitorul cadru financiar multianual pentru perioada 2028-20234.
Potrivit propunerii Comisiei Europene, bugetul multianual al UE post 2027, care se ridică la 2000 de miliarde de euro, prevede comasarea politicii agricole comune și politicii de coeziune.
Statele membre vor fi nevoite să prezinte planuri de parteneriat naționale și regionale pentru a accesa fondurile respective. Aceste planuri trebuie să cuprindă și reforme, adică sunt construite pe baza modelului Planului Național de Redresare și Reziliență.
