Connect with us

S&D

Victor Negrescu și social-democrații europeni au realizat un studiu privind relansarea UE și a României: Planul de redresare trebuie să devină obiectul unei politici de consens național

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European (S&D) a realizat, la inițiativa europarlamentarului Victor Negrescu, un studiu amănunțit privind viitorul buget european și planul de relansare, în care sunt prezentate posibile direcții de acțiune pentru România folosind resursele europene, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Planul Național de Redresare și Reziliență trebuie să fie rezultatul unui consens național. Conform recomandărilor instituțiilor europene, acest plan ar fi trebuit realizat prin consultarea societății civile, a sindicatelor și patronatelor. Pentru consistență, dar mai ales pentru a transforma planul într-un instrument de dezvoltare sustenabilă, ar fi fost ideal să fie aprobat de Parlamentul României.  Banii alocați României sunt distribuiți pe baza unei formule stabilite de Comisia Europeană, țara noastră nu a negociat nimic. Jumătate din suma alocată reprezintă împrumuturi, pe care trebuie să învățăm să le folosim, iar restul sumelor trebuie achitate din contribuții proprii sau noi taxe europene.  Mai mult, direcțiile de finanțare sunt clar definite, corelate cu raportul și recomandările specifice de țară, și conțin și următoarele propuneri: 40% pentru mediu (incluzând 10% pentru biodiversitate), 20% pentru digital, 10% pentru educație, 2% pentru sectorul cultural și creativ, minim 7% pentru cele șase priorități europene (tranziția verde; transformarea digitală; coeziunea economică, productivitatea și competitivitatea; coeziunea socială și teritorială; reziliența instituțională; politici pentru generațiile următoare) dar și obiective transversale suplimentare pe zona de mediu și egalitate de gen” a declarat europarlamentarul Victor Negrescu, membru în Comisia pentru Bugete a Parlamentului European.

Studiul a fost prezentat și în cadrul unei conferințe internaționale privind viitorul buget UE și planul de relansare economică organizată de Grupul S&D în Parlamentul European și eurodeputatul Victor Negrescu și transmisă LIVE pe CaleaEuropeană.ro.

Studiul a fost realizat de o echipă coordonată de analistul Radu Magdin, care în trecut a mai realizat astfel de analize pentru organizații internaționale și neguvernamentale de pe tot spectrul politic.

“Studiul vizează aspecte cheie de avut în vedere în ceea ce privește efortul național de atragere a banilor europeni aferenți planului european de relansare. E necesară o consultare puternică și activă a ecosistemului economic și a societății civile din România în gândirea Planului Național de Redresare și Reziliență. De asemenea, ar fi oportună acordarea unei atenții sporite la componenta de educație, și la capitalizarea planurilor europene de relansare verde și transformare digitală. E importantă ieșirea din sfera sloganelor și intrarea în sfera implementării accelerate pentru a fructifica această oportunitate istorică de dezvoltare” a conchis analistul Radu Magdin.

Principalele recomandări ale studiului:

  • Actualul proces de redresare reprezintă o oportunitate pentru România de a aplica principii de dezvoltare durabilă și de a urmări modernizarea la toate nivelele: instituții, servicii publice, oportunități economice în contextul tranziției verzi.
  • Modernizarea României trebuie să ia în considerare recomandările de țară în contextul Semestrului European, pentru ca reformele viitoare să pornească de la analize integrate.
  • România trebuie să ia în considerare recomandările Parlamentului European în ceea ce privește viitorul plan național de redresare și reziliență, în special alocarea a 10% din fonduri pentru educație.
  • Societatea civilă trebuie să fie implicată și consultată în fiecare etapă de realizare a planului național, dar și percepută ca un partener de nădejde în implementare măsurilor ulterioare, în special în acele domenii în care autoritățile nu dispun de suficientă expertiză.
  • În spectrul mai larg al eforturilor de redresare economică și creștere a rezilienței, România trebuie să-și asume realizarea de pași decisivi în direcția unei tranziții spre o economie verde și o societate digitalizată, fără a pierde însă din vedere realitățile și resursele disponibile în plan local.
  • Redresarea economică a României trebuie să devină obiectul unei politici de consens național. Dincolo de alegerile cu încărcătură ideologică, o dezvoltare economică sustenabilă trebuie să ofere oportunități la nivelul tuturor comunităților din România, servicii publice de calitate și o bază solidă pentru a construi pe mai departe.
  • În contextul actual, este necesară operaționalizarea imediată a programelor care stau la baza redresării și relansării economice a României, pe baza unui dialog aplicat între societatea civilă și autoritățile statului, pe baza unui dialog transparent.
  • Formarea unui task force interministerial, reunind experți din toate ministerele, care să gestioneze măsurile de redresare în plan național, de la concept (prin consultare cu societatea civilă și mediul academic), la implementare și livrarea rezultatelor.

“Timpul de implementare a Planului de Redresare și Reziliență este foarte scurt. Ne trebuie proiecte serioase, un task force interministerial eficient și responsabili de implementare cu obiective foarte clare. Trebuie să evităm să mutăm toate proiectele de la bugetul european spre plan, pentru că și respectivele fonduri, chiar dacă limitate față de propunerile inițiale ale Comisiei Europene, necesită o accesare substanțială în primii ani. Un aspect esențial este ca fondurile să fie folosite corect și transparent pentru că altfel țara poate fi sancționată” a mai adăugat eurodeputatul Victor Negrescu.

Planul European de Relansare reprezintă o inițiativă a socialiștilor europeni, premierul spaniol, Pedro Sanchez, fiind primul lider european care în martie, anul acesta, a solicitat crearea unui plan economic, după modelul planului Marshall, prin care să fie sprijinite statele afectate de pandemie și să fie setate direcțiile pentru modernizarea economiei europene.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Corina Crețu

Corina Crețu a pledat, în Parlamentul European, pentru durabilitatea investițiilor prin fonduri europene: Comisia Europeană ar trebui să asiste statele membre

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D) a susținut marți o intervenție în Comisia pentru Control Bugetar a Parlamentului European (CONT) pe tema durabilității investițiilor în infrastructură, ocazie cu care a subliniat că Uniunea Europeană trebuie să facă demersuri pentru a obține garanțiile necesare că investițiile din fonduri europene, cu precădere din Fondul de Dezvoltare Regională, sunt durabile.

“Cred că este o temă foarte importantă durabilitatea infrastructurii, până la urmă calitatea vieții europenilor, dar și imaginea Europei depinde de aceste lucruri. Sigur că aș vrea să spun, e limpede, că ani de zile creșterea, competitivitatea, ocuparea s-au realizat prin fonduri europene, deci prin eforturile bugetului european și e păcat, mare păcat, că aceste eforturi să fie subminate de cazurile pe care le-am discutat astăzi aici. Investițiile, știm foarte bine sunt implementate prin fondurile structurale, în special fondul de dezvoltare regională și vorbim în perioada 2000-2020 de 134 de miliarde de euro. Ce as vrea să spun este că toate cele spuse aici sunt adevărate și e păcat că investițiile sunt privatizate sau se schimbă destinația investițiilor sau pur și simplu anumite investiții nu durează. Este afectată viața cetățenilor și imaginea Uniunii Europene”, a spus Crețu, în cadrul dezbaterii.

Ea a subliniat că este necesară o concentrate mai mare pe durabilitatea investițiilor prin fondurile europene, în special prin dezvoltare regională.

“Mă bucur să văd în raport că majoritatea proiectelor care au fost auditate au obținut rezultate durabile cu beneficii directe în ceea ce privește ocuparea, crearea de locuri de muncă și productivitatea. Știm că în cadrul perioadei 2014-2020 au intervenit indicatori noi, dar eforturile suplimentare sunt necesare și aș vrea să vă spun de acum, Comisia ar trebui să fie mult mai flexibilă, dar să nu uităm că și implementarea programului e în responsabilitatea statelor membre și asta 100%”, a continuat aceasta.

Citiți și Eurodeputatul Corina Crețu: Succesul rețelei transeuropene de transport (TEN-T) va depinde de modul în care va reuși să conecteze infrastructura statelor membre din est de cea a țărilor din vestul UE

Potrivit Corinei Crețu, Comisia Europeană trebuie să fie mult mai strictă, când vine vorba de legislație, îndeosebi în ce privește diferențele în legislația națională.

“De exemplu, în Germania și Austria, știm că atunci când vine vorba de regularități, 20% din ele ar fi trebuit să fie detectate, dacă autoritățile naționale ar fi făcut verificările necesare la timp. Neregularitățile provin din diferite niveluri de proastă administrare, deci trebuie să găsim o cale de a ne asigura de durabilitatea investițiilor și întrebarea mea se referă la statutul negocierilor pe programele operaționale”, a mai afirmat eurodeputatul român cadrul dezbaterii menționate.

Eu chiar cred că acum e o perioadă în care Comisia ar trebui să asiste statele membre la începutul acestei noi perioade de programare cu niște deadline-uri clare pentru a atinge obiectivele de durabilitate. După părerea mea, ar trebui să fie subiectul principal pentru perioada în care ne aflăm. O altă întrebare se referă la sancțiuni, la post-evaluare și cum e posibil pentru Parlamentul European să introducă astfel de verificări financiare“, a conchis ea.

Discrepanța de investiții în infrastructură între Europa Centrală și de Est și Europa Occidentală este de 1,15 trilioane de euro (1.150 de miliarde de euro), arată un studiu dedicat al Fondului Monetar Internațional prezentat anul trecut la Summitul Inițiativei celor Trei Mări din care fac parte 12 state membre ale UE riverane Mărilor Adriatică, Baltică și Neagră.

Continue Reading

Corina Crețu

Ziua Unirii Principatelor Române. Corina Crețu: De peste un secol și jumătate, România și-a exprimat clar orientarea spre Europa

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

De peste un secol și jumătate, România și-a exprimat clar orientarea spre Europa și spre valorile sale, a afirmat duminică europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D), într-un mesaj adresat cu prilejul împlinirii a 162 de ani de la Unirea Principatelor Române.

“Astăzi se împlinesc 162 de ani de la Mica Unire. Așadar, de peste un secol și jumătate, România și-a exprimat clar orientarea spre Europa și spre valorile sale. Viziunea politică de atunci a permis României să devină ceea ce este astăzi. Să respectăm memoria celor care au realizat Unirea Principatelor, ducând mai departe idealurile lor: unitatea și responsabilitatea. Oricât de dificil ar fi, sper ca această pandemie să ne găsească mai puțin dezbinați și mai atenți la grijile celor din jur. Până la urmă, toți românii își doresc aceleași lucruri: un trai decent, servicii medicale de calitate, un sistem educațional performant, într-un cuvânt: un stat eficient. Este și idealul de la 1859”, a scris Crețu, pe Facebook.

 

În fiecare an, la 24 ianuarie, în întreaga ţară este sărbătorită Ziua Unirii Principatelor Române, fiind marcat momentul unirii Moldovei cu Ţara Românească (1859) sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Acest eveniment major în istoria ţării noastre a reprezentat primul pas făcut pentru realizarea unui stat naţional unitar român. La 1 decembrie 1918, ţelul comun de unire a românilor într-un singur stat a fost atins, prin Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România. De asemenea, anul acesta se împlinesc și 200 de ani de la Revoluția din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu, unul dintre evenimentele care au marcat începutul procesului de renaștere națională a României. 

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: Pledez pentru adoptarea rapidă în România a legislației privind reglementarea muncii de la distanță. Dreptul la deconectare trebuie să devină fundamental

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) a pledat vineri pentru adoptarea rapidă în România a legislației privind reglementarea muncii de la distanță în contextul unui vot dat în Parlamentul European ca pentru ca ”dreptul la deconectare” să devină unul fundamental.

“Această pandemie ne-a demonstrat tuturor cât de nocivă poate fi cultura ”prezenței permanente” pe care o poate solicita telemunca. Telemunca are avantajele sale certe, pentru că a permis păstrarea multor locuri de muncă. Însă trecerea în online a însemnat, pentru un număr alarmant de cetățeni europeni, un volum de muncă nesănătos: cazurile de extenuare, anxietate și boli psihice au crescut în această perioadă. Mulți psihologi europeni anunță chiar o criză a depresiei după ”coronacriză”, a spus Corina Crețu, într-o postare Facebook.

Ea a precizat că acesta este motivul pentru care a votat în Parlamentul European pentru limite clare ale telemuncii și pentru dreptul celor care lucrează pe calculator, de acasă, de a se ”deconecta” după orele de lucru fără a fi sancționați.

“Sper ca, astfel, să se poată restabili – măcar parțial – echilibrul dintre viața profesională și cea personală a multor dintre cei a căror activitate a trecut în online”, a completat europarlamentarul român.

“Îmi doresc ca România să implementeze cât mai rapid această legislație, astfel încât să fie protejată sănătatea psihică și fizică a celor care, în condițiile foarte dificile ale pandemiei, au făcut eforturi foarte mari pentru a munci de acasă, transformându-și fundamental programul, viața personală și cea de familie”, a conchis Corina Crețu.

Parlamentul European cere un act legislativ al Uniunii care să garanteze lucrătorilor dreptul de a se deconecta digital de la lucru fără repercusiuni negative.

Eurodeputații îi cer Comisiei Europene să propună o lege care să le permită persoanelor care lucrează digital să se deconecteze de la muncă în afara programului de lucru. Legislația ar mai trebui să stabilească cerințe minime pentru munca de la distanță și să clarifice condițiile de muncă, orele de lucru și perioadele de odihnă.

Reuniți în prima sesiune plenară din 2021, deputații europeni au votat această inițiativa legislativă a Parlamentului cu 472 voturi pentru, 126 împotrivă și 83 abțineri.

Potrivit eurodeputaților, utilizarea pe scară tot mai largă a instrumentelor digitale în scopuri profesionale a dus la apariția unei culturi de a fi „conectați în permanență”. Acest lucru are un impact negativ asupra echilibrului dintre viața profesională și cea privată a angajaților. Munca de acasă a fost esențială pentru a proteja anumite locuri de muncă și companii în timpul crizei generate de COVID-19. Totuși, efectele combinate ale unui program de lucru prelungit și ale unor exigențe mai mari au condus la creșterea numărului de cazuri de anxietate, depresie, epuizare și de alte probleme legate de sănătatea fizică și mentală.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Joe Biden, avertisment către Vladimir Putin în prima lor convorbire telefonică: SUA vor reacționa ferm la acțiunile Rusiei împotriva noastră și a aliaților

NATO3 hours ago

Veste bună pentru România: Joe Biden reafirmă angajamentul SUA pentru articolul 5 din Tratatul NATO într-o convorbire cu secretarul general al Alianței

CONSILIUL EUROPEAN4 hours ago

Emmanuel Macron evocă “principiul umanității” la Forumul de la Davos: Capitalismul și-a dovedit succesul, dar a creat și inegalități sociale. Lumea post-COVID poate fi reconstruită dacă învățăm că nimic nu depășește valoarea umană

CONSILIUL EUROPEAN4 hours ago

Angela Merkel, la Forumul de la Davos: Europa și SUA trebuie să fie foarte rapide în a răspunde provocărilor digitalizării și a preveni monopolurile globale

ROMÂNIA5 hours ago

România, primul aliat SUA care îl felicită pe noul secretar de stat Antony Blinken. Bogdan Aurescu: Aștept cu nerăbdare să lucrăm împreună pentru consolidarea Parteneriatului Strategic

SUA5 hours ago

SUA au un nou secretar de stat. Antony Blinken, confirmat de Senat drept noul șef al diplomației americane

ROMÂNIA6 hours ago

Premierul Florin Cîțu i-a transmis telefonic omologului olandez că România este „pe deplin pregătită” să intre în Schengen

Gheorghe Falcă6 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Este vremea României europene! Avem la dispoziție 85 mld. de euro pentru modernizare și dezvoltare

Dacian Cioloș7 hours ago

Dacian Cioloș, întrevedere cu însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA. Cei doi au discutat despre consolidarea legăturilor România-SUA și despre importanța strategică a securității la Marea Neagră

Dragoș Pîslaru7 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru a prezentat Comisiei de Muncă a Senatului Directiva Europeană pe Salariul Minim și implicațiile ei pentru România

ROMÂNIA9 hours ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, despre introducerea unui certificat de vaccinare anti-COVID-19 unic la nivelul UE: Trebuie să evităm ”orice abordare discriminatorie”. Discuțiile continuă

Dragoș Pîslaru6 days ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac6 days ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE7 days ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac1 week ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.2 weeks ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă1 month ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

Advertisement
Advertisement

Trending