Connect with us

S&D

Victor Negrescu și social-democrații europeni au realizat un studiu privind relansarea UE și a României: Planul de redresare trebuie să devină obiectul unei politici de consens național

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European (S&D) a realizat, la inițiativa europarlamentarului Victor Negrescu, un studiu amănunțit privind viitorul buget european și planul de relansare, în care sunt prezentate posibile direcții de acțiune pentru România folosind resursele europene, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Planul Național de Redresare și Reziliență trebuie să fie rezultatul unui consens național. Conform recomandărilor instituțiilor europene, acest plan ar fi trebuit realizat prin consultarea societății civile, a sindicatelor și patronatelor. Pentru consistență, dar mai ales pentru a transforma planul într-un instrument de dezvoltare sustenabilă, ar fi fost ideal să fie aprobat de Parlamentul României.  Banii alocați României sunt distribuiți pe baza unei formule stabilite de Comisia Europeană, țara noastră nu a negociat nimic. Jumătate din suma alocată reprezintă împrumuturi, pe care trebuie să învățăm să le folosim, iar restul sumelor trebuie achitate din contribuții proprii sau noi taxe europene.  Mai mult, direcțiile de finanțare sunt clar definite, corelate cu raportul și recomandările specifice de țară, și conțin și următoarele propuneri: 40% pentru mediu (incluzând 10% pentru biodiversitate), 20% pentru digital, 10% pentru educație, 2% pentru sectorul cultural și creativ, minim 7% pentru cele șase priorități europene (tranziția verde; transformarea digitală; coeziunea economică, productivitatea și competitivitatea; coeziunea socială și teritorială; reziliența instituțională; politici pentru generațiile următoare) dar și obiective transversale suplimentare pe zona de mediu și egalitate de gen” a declarat europarlamentarul Victor Negrescu, membru în Comisia pentru Bugete a Parlamentului European.

Studiul a fost prezentat și în cadrul unei conferințe internaționale privind viitorul buget UE și planul de relansare economică organizată de Grupul S&D în Parlamentul European și eurodeputatul Victor Negrescu și transmisă LIVE pe CaleaEuropeană.ro.

Studiul a fost realizat de o echipă coordonată de analistul Radu Magdin, care în trecut a mai realizat astfel de analize pentru organizații internaționale și neguvernamentale de pe tot spectrul politic.

“Studiul vizează aspecte cheie de avut în vedere în ceea ce privește efortul național de atragere a banilor europeni aferenți planului european de relansare. E necesară o consultare puternică și activă a ecosistemului economic și a societății civile din România în gândirea Planului Național de Redresare și Reziliență. De asemenea, ar fi oportună acordarea unei atenții sporite la componenta de educație, și la capitalizarea planurilor europene de relansare verde și transformare digitală. E importantă ieșirea din sfera sloganelor și intrarea în sfera implementării accelerate pentru a fructifica această oportunitate istorică de dezvoltare” a conchis analistul Radu Magdin.

Principalele recomandări ale studiului:

  • Actualul proces de redresare reprezintă o oportunitate pentru România de a aplica principii de dezvoltare durabilă și de a urmări modernizarea la toate nivelele: instituții, servicii publice, oportunități economice în contextul tranziției verzi.
  • Modernizarea României trebuie să ia în considerare recomandările de țară în contextul Semestrului European, pentru ca reformele viitoare să pornească de la analize integrate.
  • România trebuie să ia în considerare recomandările Parlamentului European în ceea ce privește viitorul plan național de redresare și reziliență, în special alocarea a 10% din fonduri pentru educație.
  • Societatea civilă trebuie să fie implicată și consultată în fiecare etapă de realizare a planului național, dar și percepută ca un partener de nădejde în implementare măsurilor ulterioare, în special în acele domenii în care autoritățile nu dispun de suficientă expertiză.
  • În spectrul mai larg al eforturilor de redresare economică și creștere a rezilienței, România trebuie să-și asume realizarea de pași decisivi în direcția unei tranziții spre o economie verde și o societate digitalizată, fără a pierde însă din vedere realitățile și resursele disponibile în plan local.
  • Redresarea economică a României trebuie să devină obiectul unei politici de consens național. Dincolo de alegerile cu încărcătură ideologică, o dezvoltare economică sustenabilă trebuie să ofere oportunități la nivelul tuturor comunităților din România, servicii publice de calitate și o bază solidă pentru a construi pe mai departe.
  • În contextul actual, este necesară operaționalizarea imediată a programelor care stau la baza redresării și relansării economice a României, pe baza unui dialog aplicat între societatea civilă și autoritățile statului, pe baza unui dialog transparent.
  • Formarea unui task force interministerial, reunind experți din toate ministerele, care să gestioneze măsurile de redresare în plan național, de la concept (prin consultare cu societatea civilă și mediul academic), la implementare și livrarea rezultatelor.

“Timpul de implementare a Planului de Redresare și Reziliență este foarte scurt. Ne trebuie proiecte serioase, un task force interministerial eficient și responsabili de implementare cu obiective foarte clare. Trebuie să evităm să mutăm toate proiectele de la bugetul european spre plan, pentru că și respectivele fonduri, chiar dacă limitate față de propunerile inițiale ale Comisiei Europene, necesită o accesare substanțială în primii ani. Un aspect esențial este ca fondurile să fie folosite corect și transparent pentru că altfel țara poate fi sancționată” a mai adăugat eurodeputatul Victor Negrescu.

Planul European de Relansare reprezintă o inițiativă a socialiștilor europeni, premierul spaniol, Pedro Sanchez, fiind primul lider european care în martie, anul acesta, a solicitat crearea unui plan economic, după modelul planului Marshall, prin care să fie sprijinite statele afectate de pandemie și să fie setate direcțiile pentru modernizarea economiei europene.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Corina Crețu

Corina Crețu: Directiva privind salariul minim va accelera reducerea disparităților sociale. În România, salariul minim ar fi de cca. 3500 lei dacă s-ar aplica indicatorul de 60% din salariul mediu brut

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

În România, salariul minim ar fi de cca 3500 lei dacă pentru calcularea sa s-ar aplica indicatorul de minim 60% din salariul mediu brut al fiecărui stat membru, cum a fost convenit în negocierile interinstituționale de la Bruxelles, a declarat eurodeputatul Corina Crețu, membru supleant în Comisia pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale a Parlamentului European, într-un interviu pentru revista ROEXPAT.

Salariile echitabile care asigură un nivel de trai decent reprezintă unul dintre principiile Pilonului european al drepturilor sociale. Pentru a îmbunătăți condițiile de muncă și de viață, acest proiect de lege stabilește un cadru pentru a promova niveluri adecvate ale salariilor minime legale, pentru a promova negocierile colective privind stabilirea salariilor.

Comisia pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Afaceri Sociale din Parlamentul European (EMPL) a votat pe 11 noiembrie raportul privind propunerea de Directivă privind salariile minime adecvate, prin care deputații europeni au propus noi reguli care să asigure salarii minime echitabile pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Proiectul a fost aprobat în cadrul sesiunii plenare din 22-25 noiembrie de la Strasbourg.

Stabilirea unui salariu minim, care să fie echitabil, ar ajuta lucrătorii, în special pe cei care muncesc cel puțin 40h/săptămână și care nu sunt remunerați corespunzător efortului pe care îl depun, să ducă un trai decent și să nu mai fie la limita sărăciei. În plus, parlamentarul european a precizat anterior că „5 milioane de cetateni europeni câștigă sub pragul salariului minim, iar cei mai mulți dintre cei aflați în prima linie în lupta cu pandemia primesc sume care nu le oferă posibilitatea unui trai decent”.

„Este o dezbatere care de ani de zile a fost ținută deoparte, mai ales din cauza faptului că stârnește foarte multe controverse având în vedere nivelurile diferite de dezvoltare are statelor membre, ca și sistemele sociale diferite, dar în fața acestei situații a pandemiei, Parlamentul European a preluat inițiativa și încearcă să-i ajute pe cei cu venituri foarte mici, precum lucrătorii, oamenii care muncesc. Toate studiile arată că sunt 450 milioane de cetățeni ai UE, acum fără Marea Britanie, din care 25 milioane sunt la limita sărăciei. Cei mai mulți sunt în Europa Centrală și de Est, oameni care muncesc mai mult de 8h pe zi/40h pe săptămână, deci ar trebui ca din acest salariu să-și poată asigura traiul de zi cu zi. Vorbesc aici de chirie, îmbrăcăminte și hrană, ceea ce nu se întâmplă. Tocmai de aceea s-a demarat această dezbatere. Până la votul din Comisia pentru Muncă și Afaceri Sociale au avut loc  45 de runde de negocieri și s-a ajuns la un indicator acceptat de toate statele membre: salariul minim să fie de cel puțin 60% din salariul mediu brut al fiecărei țări. În ceea ce privește sumele, la ora actuală salariul mediu brut în România este undeva la 5300 de lei. 60% ar însemna spre 3500 lei, ceea ce ar ajuta foarte mulți oameni să-și asigure un trai decent. Se vorbește, de fapt, despre un salariu corect, echitabil, care să ajute oamenii să-și asigure măcar cele necesare”, a declarat Corina Crețu.

Deputatul european a mai arătat că, deși aplicarea acestei directive ar fi o povară pentru guvernele statelor mai sărace din centrul și estul UE, în timp va accelera reducerea decalajelor privind bunăstarea socială. De asemenea, în cazul României, implementarea instrumentului salariului minim ar fi facilitat de creșterea economică constantă, dar și de negocieri colective mai puternice. 

„Cred că acest lucru ar fi o povară pe umerii bugetului național în România, dar dacă tot Guvernul se laudă zilnic că avem creștere economică, părerea mea este că aceasta trebuie să se vadă și în buzunarele oamenilor. Cred că un lucrător din Italia sau Luxemburg este la fel de bun ca unul din România. Deci, această directivă a salariului minim, deși va fi o povară pentru statele sărace și guvernele lor, va accelera reducerea disparităților sociale. Instrumentul salariului minim cred că va avea un efect pozitiv. Să sperăm că Danemarca și Suedia, care se opun, nu vor bloca proiectul prin veto în Consiliu. Ei se opun pentru că acolo guvernul nu are niciun cuvânt de spus în stabilirea salariului minim sau mediu. Poate că aici ar trebui să ajungem și noi. Adică, ca patronatele, împreună cu sindicatele să reușească să asigure un salariu decent fără intervenția guvernului”, a mai declarat Corina Crețu. 

Ca politician de stânga fost comisar european pentru politica regională în Comisia Juncker, Corina Crețu a contribuit la crearea mai multor formule sociale susținute la nivelul UE: Pilonul Social European, salariul minim la nivel european. În acest sens, ea s-a exprimat anterior, într-un interviu pentru caleaeuropeana.ro, că este susținătoarea unei Europe sociale și echitabile. De altfel, a menționat că, diferențele ideologice între grupurile politice din Parlamentul European s-au estompat în ceea ce privește stabilirea unui salariu minim la nivelul UE, deoarece „membrii din statele mai sărace și-au unit forțele pentru că se gândesc în primul rând la oameni”, în ciuda conștientizării faptului că directiva ar pune presiune pe bugetele guvernelor mai puțin bogate. 

În prezent, această directivă se află în faza consultărilor interinstituționale, după votul din Parlamentul European. Urmează să fie discutată în Consiliu și, dacă va fi adoptată, toate statele membre vor trebui să vină cu planuri de acțiune și cu raportări anuale, astfel încât în maxim doi ani de zile să implementeze această directivă.

Luni, 6 decembrie, Consiliul UE a convenit asupra poziției sale de negociere cu Parlamentul, cu privire la propunerea Comisiei Europene pentru o legislație a UE referitoare la salarii minime adecvate în UE. 

Noul proiect de lege al Uniunii Europene va asigura un nivel minim de protecție al salariilor în toate statele membre, pentru a garanta standarde de viață decente pentru lucrători și familiile acestora. Noua legislație ar trebui să se aplice tuturor lucrătorilor din UE care au un contract de muncă. 

Potrivit proiectului de lege, statele membre trebuie să evalueze și să raporteze dacă salariile minime legale sunt suficiente prin utilizarea unor criterii pentru a institui condiții de muncă și de viață decente și să includă elemente precum puterea de cumpărare și rata sărăciei. Statele membre în care salariul minim este protejat exclusiv prin acorduri colective nu vor fi obligate să introducă salarii legale sau să facă aceste acorduri universal aplicabile.

De asemenea, proiectul de lege vizează își propune să consolideze și să extindă sfera de aplicare a negocierilor colective și să protejeze lucrătorii, oferindu-le un salariu minim prin intermediul acestor negocieri.

Potrivit președinției slovene a Consiliului UE, țările cu o acoperire ridicată a negocierii colective tind să aibă o pondere mai mică de lucrători cu salarii mici și salarii minime mai mari decât cele cu o acoperire redusă a negocierii colective. Din acest motiv, miniștrii au convenit că țările ar trebui să promoveze consolidarea capacității partenerilor sociali de a se angaja în negocieri colective. În cazul în care gradul de acoperire a negocierii colective este sub 70%, acestea ar trebui, de asemenea, să stabilească un plan de acțiune pentru promovarea negocierii colective. 

Astfel, textul convenit prevede că statele membre ar trebui să monitorizeze acoperirea și caracterul adecvat al salariului minim. În plus, li se va cere să raporteze Comisiei, la fiecare doi ani, rata de acoperire a negocierilor colective, nivelul salariilor minime legale și ponderea lucrătorilor acoperiți de acestea. Statele membre care au exclusiv contracte colective de muncă vor raporta cu privire la cele mai mici niveluri de salarizare stabilite prin contracte colective și cu privire la salariile celor care nu sunt acoperite de contracte colective. Comisia va analiza aceste date și va prezenta un raport Consiliului și Parlamentului European.

Continue Reading

Corina Crețu

Ziua Națională a României. Corina Crețu: Am ales întotdeauna să dau tot ce e mai bun în reprezentarea României în Uniunea Europeană

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

Dragostea față de România o demonstrăm prin muncă pe care fiecare dintre noi o realizăm zilnic, în țară sau în străinătate, eforturile pe care le facem de a fi mai buni, mai competitivi, mai responsabili, a afirmat miercuri europarlamentarul Corina Crețu, într-un mesaj de Ziua Națională a României și la 103 ani de la Marea Unire

“1 Decembrie este o zi de sărbătoare pentru toți românii, simbolizând împlinirea unui ideal național: unitatea – cea care ne-a permis să să ne dezvoltăm ca stat unitar si indivizibil. România împlinește azi 103 de ani, 103 ani încărcați de istorie, de luptă pentru propriile idealuri, de suferință, dar și de speranță. Acești 103 de ani au reprodus, în România, tumultul și schimbările majore prin care Europa a trecut la rândul său. Noi suntem acum responsabili de cum scriem istoria de după primii 103 de ani ai națiunii române! Sunt multe moduri de manifestare a mândriei de a fi român”, a scris Corina Crețu, pe Facebook.

“Eu am ales întotdeauna să dau tot ce e mai bun în reprezentarea României în Uniunea Europeană, considerând că astfel îi voi face bine țării noastre. In opinia mea, dragostea față de România o demonstram prin munca pe care fiecare dintre noi o realizăm zilnic, în țară sau în străinătate, eforturile pe care le facem de a fi mai buni, mai competitivi, mai responsabili. Imaginea noastră, a fiecăruia în parte, este de fapt imaginea României. La mulți ani tuturor! La mulți ani, România! La mulți ani, români!”, a completat ea.

 

Începând cu anul 1990, România serbează aniversarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 ca zi națională.

Ziua de 1 Decembrie 1918, ziua în care Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a adoptat Rezoluția de Unire cu România, a însemnat sfârșitul procesului de desăvârșire a unității naționale românești început în acel an, 1918, prin actul unirii Basarabiei cu România, adoptat de Sfatul Țării din Chișinău, la 27 martie/9 aprilie, și continuat prin actul unirii Bucovinei cu Patria Mamă, adoptat de Congresul General al Bucovinei, la Cernăuți, la 15/28 noiembrie.

Marea Unire s-a înfăptuit atât ca urmare a unei conjuncturi politice internaționale favorabile, marcate de victoria puterilor Antantei în Primul Război Mondial, de principiul wilsonian al statelor naționale, de efervescența mișcărilor de eliberare națională și socială, dar și a curajului și eroismului soldaților și ofițerilor români pe câmpurile de luptă ale Războiului de Întregire și nu în ultimul rând, al determinării manifestate de clasa politică românească și a societății românești din teritoriile străine, vremelnic ocupate.

Aproximativ 1.500 de militari şi specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor, la care se alătură militari străini, cu aproximativ 100 de mijloace tehnice, vor putea fi urmăriţi, miercuri, începând cu ora 11,00, la Parada Militară Naţională, organizată cu ocazia Zilei României în Piaţa Arcului de Triumf din Bucureşti.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: Peste tot în Europa social-democrația câștigă teren, mai ales în contextul perioadei dificile prin care trecem. România are nevoie de o social-democrație puternică

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu a apreciat că ”peste tot în Europa social-democrația câștigă teren”, fiind ” firesc acest lucru, mai ales având în vedere perioada dificilă prin care trecem.”

”România are nevoie de o social-democrație puternică. Eu sunt membră în Grupul S&D din Parlamentul European, alături de PSD. Pentru că suntem parte a aceleiași familii politice europene, dacă PSD are nevoie de experiența fostului premier Victor Ponta sau de experiența mea, precum și a altor specialiști ai PRO România, noi avem toată dispoziția”, a menționat Corina Crețu, prezentă într-o emisiune la TVR Cluj.

Europarlamentarul și-a exprimat speranța ca ”PRO România să se consolideze, pentru că e nevoie de partide social-democratice puternice în țară. Mesajul meu acesta este: PRO România există și încercăm să consolidăm acest partid. Eu fac toate eforturile, am investit foarte mult în PRO România și avem oameni foarte valoroși”, a adăugat Corina Crețu.

Aceasta le-a mulțumit ”tuturor aleșilor locali care au rămas în continuare alături de noi și cu ajutorul cărora sperăm că putem atrage noi simpatizanți.”

Săptămâna aceasta, Corina Crețu a participat la întâlnirea regională a PRO România de la Târgu Mureș, unde s-a întâlnit cu reprezentanții tuturor organizațiilor județene din Transilvania și nu numai.

La începutul lunii noiembrie, eurodeputatul a lansat un apel la consolidarea dimensiunii social-democrate a partidului PRO România și pentru un nou început al formațiunii politice.

 Europarlamentarul a pledat astfel și pentru dimensiunea europeană a partidului și conectarea acesteia la realitățile diasporei românești din Europa.

Cât privește avansul social-democrației în Europa, Olaf Scholz este pe cale să devină cancelarul celei mai puternice economii europene după ce cele trei partide din Germania au ajuns la un acord pentru a forma un nou guvern care va pune capăt erei Merkel.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.11 mins ago

Viitorul cancelar al Germaniei, Olaf Scholz, anunță că își va concentra politica externă asupra colaborării cu țările democratice

Cristian Bușoi15 mins ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din Parlamentul European: Zi plină cu ”multe dezbateri despre criza energiei, schimbul de date din UE și susținerea cercetării și inovării”

Dan Motreanu16 mins ago

Raportul privind zonele urbane, coordonat de eurodeputatul Dan Motreanu în numele PPE, a primit undă verde din partea Comisiei pentru dezvoltare regională din PE

JUSTIȚIE59 mins ago

Klaus Iohannis: Rămân un partener al efortului de reformare a sistemului judiciar. O justiție independentă reprezintă o adevărată modernizare a statului

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Noile norme privind cotele TVA oferă statelor membre o mai mare flexibilitate, sprijinind în același timp prioritățile UE în ceea ce privește mediul, digitalizarea și sănătatea publică

Corina Crețu1 hour ago

Corina Crețu: Directiva privind salariul minim va accelera reducerea disparităților sociale. În România, salariul minim ar fi de cca. 3500 lei dacă s-ar aplica indicatorul de 60% din salariul mediu brut

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Pachetul ”Fit for 55”: Marian-Jean Marinescu propune ca fondurile rezultate din comerțul cu emisii să se întoarcă în industria din care au fost colectate și să fie investite în combustibilii alternativi

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Uniunea Europeană caută noi mijloace pentru a combate violența împotriva femeilor, persoanelor LGBTQ+ și altor minorități

CONSILIUL UE2 hours ago

Ministrul sănătății, Alexandru Rafila, mesaj de la Bruxelles: Colaborarea UE-OMS, esențială în contextul amenințărilor de sănătate publică 

MAREA BRITANIE3 hours ago

SUA, Germania, Franța, Italia și Regatul Unit sprijină ”suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei” și cer Rusiei să detensioneze situația: Diplomația este singura cale

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE6 days ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.1 week ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 week ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

Team2Share

Trending