Eurodeputatul Dan Motreanu a solicitat Comisiei Europene să precizeze ce măsuri va lua pentru îmbunătățirea integrării energetice.

”Am adresat o întrebare pe această temă, după ce un raport al Fondului Monetar Internațional (FMI) a arătat că întreprinderile din UE ar putea deveni mai competitive în comparație cu cele din Statele Unite și din China prin reducerea costurilor la energie”, a anunțat acesta într-un mesaj publicat pe Facebook.

Potrivit răspunsului oferit de comisarul european pentru energie și locuințe oferit eurodeputatului, ”regulamentul privind rețelele transeuropene de energie oferă un cadru pentru planificarea infrastructurii transfrontaliere”, fapt ce a permis ”punerea în aplicare a aproximativ 100 de proiecte de infrastructură transfrontalieră”.

Companiile din Uniunea Europeană ar putea deveni mai competitive în fața rivalelor lor din SUA sau China dacă ar plăti mai puțin pentru energie, un obiectiv care poate fi atins dacă guvernele vor coopera și vor investi pentru a integra piața fragmentată a energiei europene, este menționat într-un document al Fondului Monetar Internațional.

Conform FMI, avantajele unei integrări a pieței energiei ar fi următoarele: o economie de aproximativ 40 de miliarde de euro pe an și creșterea atractivității zonei pentru investitori.

Ca parte a Pactului pentru o industrie curată, Comisia Europeană a adoptat, la 26 februarie 2025, un plan de acțiune privind energia la prețuri accesibile, cu acțiuni-cheie pentru reducerea consumului de energie.

Acesta subliniază importanța deblocării valorii uniunii energetice prin luarea de măsuri în direcția unei piețe a energiei pe deplin integrate, sprijinite de o rețea interconectată și digitalizată. O integrare mai profundă a pieței interne europene a energiei ar putea spori beneficiile până la un nivel de 40-43 de miliarde de euro pe an până în 2030.

Corespondență din Bruxelles

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a făcut joi un apel vibrant către liderii celor 27 de state membre, reuniți la Consiliul European, în favoarea susținerii Ucrainei, a apărării europene și a competitivității, precizând că “într-o lume a ascensiunii marilor puteri”, Europa trebuie să își sporească ambiția politică în materie de apărare și competitivitate pentru a nu fi presată.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene se reunesc joi și vineri la summitul de primăvară al Consiliului European, o reuniune axată pe competitivitatea economiei europene și dimensiunea apărării cu accent pe înarmare și sprijinul pentru Ucraina. Summitul este influențat de evoluțiile reieșite din discuțiile telefonice separate ale președintelui american Donald Trump cu președinții Rusiei și Ucrainei, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, precum și de propriile decizii ale Uniunii Europene în materie de apărare și competitivitate.

În ceea ce privește Ucraina, ea a subliniat că pacea va fi întotdeauna în fruntea agendei noastre. Cu toate acestea, președintele Metsola a avertizat că “pacea trebuie să fie autentică, altfel este doar o iluzie a păcii”.

În dimensiunea apărării, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și Înaltul Reprezentant Kaja Kallas au prezentat miercuri, la Bruxelles, o Carte albă pentru apărarea europeană – Readiness 2030, alături de un pachet ambițios în domeniul apărării ca parte a planului “ReArm Europe”/ Readiness 2030 care oferă pârghii financiare statelor membre ale UE pentru a stimula creșterea investițiilor în capacitățile de apărare.

Pregătirea Europei pentru a fi capabilă să se apere și să descurajeze potențialii invadatori până în anul 2030 începe cu principiul cumpărării mai multor arme produse în Europa, și nu în țările partenere precum Statele Unite, Regatul Unit sau Turcia care nu au un parteneriat de securitate și apărare cu Uniunea Europeană, în timp ce Rusia rămâne “o amenințare fundamentală la adresa securității Europei în viitorul previzibil”. Abordarea, aplicabilă mecanismului de împrumuturi de 150 de miliarde de euro și considerată o victorie pentru Franța, ar putea întâmpina rezistență din partea altor țări precum Germania, Polonia și Țările de Jos, în vreme ce mai multe state membre văd dificilă mobilizarea a 800 de miliarde de euro, din care 650 de miliarde de euro depind în mare măsură de flexibilitatea fiscală care permite statelor membre ale UE să se îndatoreze pentru investiții apărare fără a încălca normele fiscale ale UE.

Cu privire la apărare, președinta Parlamentului European Roberta Metsola a avertizat că “într-o lume a ascensiunii marilor puteri, nu ne putem permite să fim presați din cauza lipsei de ambiție politică“.

“Pe scurt: Europa trebuie să se poziționeze ca o forță de care să se țină cont. Aceasta înseamnă să fim pregătiți. Înseamnă să ne punem banii acolo unde ne este gura. Înseamnă să fim serioși în ceea ce privește securitatea, pregătirea și competitivitatea noastră”, a adăugat ea.

În ceea ce privește competitivitatea, Metsola a salutat măsurile luate în ceea ce privește Uniunea Economiilor și Investițiilor, dar a adăugat că “avem cu adevărat nevoie de salturi uriașe”.

Comisia Europeană a adoptat miercuri strategia sa pentru Uniunea Economiilor și Investițiilor (UEI), o inițiativă-cheie pentru îmbunătățirea modului în care sistemul financiar al UE direcționează economiile către investiții productive, propunându-și să ofere cetățenilor UE un acces mai larg la piețele de capital și opțiuni mai bune de finanțare pentru întreprinderi și să stimuleze concomitent bunăstarea cetățenilor, creșterea economică și competitivitatea UE.

În context, Roberta Metsola le-a vorbit liderilor europeni și despre Omnibusul de simplificare, ea afirmând că “nu pot exista jumătăți de măsură” și asigurând că, în ambele dosare, Parlamentul European lucrează rapid, utilizând procedurile de urgență.

“Trebuie să potrivim așteptările oamenilor cu nivelul nostru de ambiție”, a precizat Metsola.

În scrisoarea de convocare a summit-ului, transmisă săptămâna trecută liderilor UE, președintele Consiliului European Antonio Costa a subliniat trei domenii prioritare pentru competitivitate: simplificarea, energia și uniunea economiilor și investițiilor. Acestea, a susținut el, ar trebui să servească drept bază pentru consolidarea rezilienței economice a UE.

Un aspect esențial va fi următorul cadru financiar multianual (CFM), bugetul pe termen lung al UE, pe marginea căruia liderii europeni vor dezbate pentru prima dată în perspectiva pregătirii de către Comisia Europeană a propunerii sale de buget.

În ceea ce privește cadrul financiar multianual (CFM), Roberta Metsola a subliniat că acesta “ne va oferi o ocazie de aur de a ne alinia portofelul la prioritățile noastre strategice. Statu-quo-ul nu este o opțiune”.

Metsola a făcut apel la “reforme semnificative pentru a face bugetul nostru mai simplu, mai flexibil și mai orientat către rezultate” și a anunțat că Parlamentul European va prezenta în luna mai un raport din proprie inițiativă în acest sens.

Vicepreședintele Partidului Socialiștilor Europeni, Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, participă la reuniunea liderilor social-democrați europeni, organizată online în contextul summitului Consiliului European.

În acest context, Victor Negrescu a prezentat ”cinci direcții esențiale în ceea ce privește deciziile care trebuie luate de liderii europeni și poziționarea României”:

A. Consolidarea competitivității economice: ”România trebuie să susțină inițiativele europene care vizează simplificarea și reducerea poverii administrative, precum și consolidarea pieței energetice și a Uniunii Competențelor. Planul European pentru Competitivitate nu trebuie să ia din resursele politicii de coeziune și a celei agricole și trebuie să solicităm să sprijine sectoare cu potențial economic pentru România, precum sectorul digital și cel al inovației. Liderii din aceste domenii solicită menținerea cotei de 30% pentru transformarea digitală”, subliniază Victor Negrescu.

B. Negocierile de pace privind Ucraina: Eurodeputatul subliniază că ”este esențial ca România să își reafirme angajamentul pentru o pace durabilă și garanții de securitate pentru zona Mării Negre”.

Acesta sugerează că ”o propunere pe care România o poate face este implicarea activă a zonelor frontaliere în procesul de reconstrucție prin alocarea de fonduri dedicate”.

C. Întărirea capacităților de apărare ale UE: Victor Negrescu îndeamnă România ”să susțină implementarea Cărții Albe privind viitorul apărării europene, pentru a asigura o apărare comună eficientă și pentru a răspunde adecvat provocărilor de securitate actuale”.

Totodată, el reiterează ”propunerea ca statele frontaliere să beneficieze de fonduri suplimentare”.

D. Gestionarea eficientă a migrației și obiectivele globale: ”Este important ca România să participe activ la eforturile UE de îmbunătățire a politicilor de returnare și de gestionare a fluxurilor migratorii, precum și la acțiunile globale de interes pentru țara noastră, asigurându-se că aceste politici respectă drepturile fundamentale ale omului”, subliniază vicepreședintele PES.

E. Participarea la discuțiile privind viitorul cadru financiar multianual (CFM): Eurodeputatul încurajează România ”să se implice activ în dezbaterile privind următorul CFM și noile resurse proprii ale UE, pentru a se asigura că interesele sale naționale sunt protejate și că bugetul UE reflectă prioritățile actuale ale Uniunii”.

”Dezvoltarea României depinde de fondurile europene și trebuie să ne asigurăm că va continua să beneficieze de alocări consistente în viitorul CFM. Totodată, este evident că avem nevoie de un buget european mai mare, dar noile resurse nu trebuie să reprezinte o povară pentru bugetele naționale”, explică Victor Negrescu importanța momentului.

În final, eurodeputatul care a reușit să înființeze primul intergrup dedicat educației din Parlamentul European reiterează ”propunerea ca 20% din viitorul CFM să meargă spre educație și formarea competențelor”.

”Aceste direcții vor contribui la consolidarea poziției României în cadrul Uniunii Europene și la promovarea intereselor naționale în contextul actualelor provocări europene și globale”, conchide Victor Negrescu.