Asociația pentru Implementarea Democrației a organizat conferința ”Evoluții geopolitice în Europa de Est”.
Invitatul special al AID la conferință a fost domnul Vladimir Socor, analist politic specializat pe zona de Est a Europei al Fundației “Jamestown” din Washington și al publicației acesteia Eurasia Daily Monitor (din 1995 până în prezent) și unul dintre cei mai importanți observatori ai spațiului est-european.
Expert recunoscut la nivel internațional al fostelor țări sovietice din Europa de Est, Caucazul de Sud și Asia Centrală, analistul abordează problematici atât din zona Eurasia, cât și din cea Euroatlantică. Domnul Socor este un distins vorbitor în cadrul conferințelor politice americane și europene, precum și un lector apreciat și constant al Colegiului de Apărare NATO sau al Departamentului de Securitate Națională al Universității Harvard în cadrul Programului „Securitatea la Marea Neagră”.
Domnia Sa a susținut o amplă prezentare, urmată de o dezbatere liberă, cu privire la provocările de securitate curente din spațiul est-european, la problemele de securitate regională, la așa-numitele “conflicte înghețate” ale spațiului ex-Sovietic, la abordarea Occidentului față de criza din Ucraina, precum și cu privire la problemele de securitate din zona Mării Negre.
VIDEO
Principalele declarații:
– Voi vorbi despre relațiile Ucrainei cu Rusia, despre Ucraina, despre Republica Moldova și despre Europa de Est;
– Avem de-a face cu un proces de negare al identității naționale a Ucrainei;
– Acordul de la Minsk care ar trebui chipurile să reglementeze modalitățile de gestionare al conflictului;
– El a fost redactat în așa măsură încât să nu fie îndeplinit;
– Rusia nu e menționată în acordul Minsk II, dar Ucraina, da. Cu un șir lung de obligații;
– Rusia oficial nu are nimic în Donețk și Lugansk;
– Acordul de la Minsk spune că toate trupele străine se vor retrage din estul Ucraina, dar Rusia nu are nimic acolo;
– Acordul introduce trei inovații în istoria armistițiilor conflictelor înghețate: Ucrainei i se cere să își modifice Constituția pentru a acomoda interesele Rusiei și cele ale secesioniștilor;
– A doua inovație: Kiev-ului i se cere să susțină bugetul social al regiunilor separatiste. Moldovei nu i s-a cerut acest lucru în cazul Transnistriei, nici Georgiei în cazul Abhaziei;
– A treia inovație: Minsk II prevede împuternicirea autorităților din Donețk și Lugansk printr-o recunoaștere internațională a alegerilor de acolo;
– Se pregătește recunoașterea alegerilor de nivel local și monitorizarea lor de către OSCE;
– Politica Germaniei este de a încuraja această evoluție;
– Interesele Rusiei pe termen mediu sunt greu de prognozat;
– Pe termen scurt, prognozez că rușii vor continua operațiuni militare de anvergură redusă, mușcând mici teritorii. Rusia nu își permite să asedieze Mariupol;
– Rusia va proceda așa cum a făcut-o în decembrie și ianuarie. După Minsk I au trecut la mici acțiuni militare și au continuat până la Minsk II, deoarece Ucraina a fost forțată să ceară un nou armistițiu.
– Condițiile politice ale Minsk II sunt incomparabil mai grele pentru Ucraina decât cele de la Minsk I,
– Parisul și Berlinul îi garantaseră lui Poroșenko că nu va pierde Debaltseve, însă nu s-au ținut de cuvânt;
– Ucraina a pierdut total 18 localități și parțial 10 localități în Donbass;
– Rusia vrea să discrediteze guvernul din Kiev;
– Moscova vrea să constrângă Ucraina să ceară un nou armistițiu;
– Referitor la Minsk III, Putin a spus că deocamdată nu este necesar;
– Rusia nu are nevoie să deschidă un coridor terestru dinspre Mariupol spre vest;
– E mult mai ușor să atace portul Berdiansk de la Marea Azov, astfel ei învăluind Mariupol de la vest;
– Există două tendințe ale guvernului de la Kiev, una din zona președintelui Poroșenko preconizează înghețarea conflictului și concentrarea pe reformele interne;
– Acest fapt ar necesita izolarea zonelor de conflict pentru a nu permite acțiuni subversive în zona neatacată;
– Izolarea regiunii (un fel de Cortină de Fier) pare a fi acum o soluție;
– Atâta timp cât linia de demarcație cu regiunea Donbass rămâne permeabilă, Ucraina nu va putea să primească liberalizarea vizelor din partea UE;
– O altă tendință din Kiev a lui Iațeniuk și al partidului Iuliei Timoșenko preconizează recuperarea teritoriilor pierdute;
– O consider o opțiune nerealistă;
– Moscova și Berlinul au făcut presiuni pentru ca Ucraina să renunțe eliberarea teritoriilor respective;
– Ca rezultat net, Kievul a ieșit în câștig;
– Formatul de negocieri are o inovație; există două astfel de formate;
– Primul este așa-zisul contact group: guvernul Ucrainei, guvernul Rusiei, Donbass și OSCE, similar cu cel din Osetia de Sud;
– În acest format Rusia are propriul vot, veto-ul din OSCE și cele din Donețk și Lugansk;
– Cvartetul normand compus din Rusia, Ucraina, Franța și Germania;
– Este un format în care Ucraina este captivă unui consens;
– Apariția acestui cvartet este un proces bilateral ruso-german, care se prefigurase încă din 2010 cu memorandumul de la Meseberg dintre Medvedev și Merkel;
– Ideea era un format ruso-german care să marginalizeze NATO și scurtcircuitând Statele Unite;
– Germania nu a avut mandat din partea UE, dar era prea influentă pentru a fi stopată de Europa;
– Procesul a încetat, dar reluat cu ocazia armistițiilor Minsk I și Minsk II și întâlnirile în formatul normand;
– Prezența Franței în acest format este decorativă;
– Sub această aparență europeană este o negociere ruso-germană;
– UE acceptă de facto existența și operațiunea formatului normand;
– Vocile din SUA susțin livrarea de armanent Ucrainei, cu obstacolul principal oferit de Consiliul Național de Securitate;
– Președintele Poroșenko a fost ales pe o platformă europeană și euro-atlantică fără echivoc;
– Orice luare de poziție a OSCE trebuie negociată cu Rusia (drept de veto);
– În Osetia de Sud, OSCE avea 7 oameni trimiși și deși era necesară trimiterea de forțe OSCE, Rusia bloca procesul la Viena prin dreptul de veto;
– Sutele de persoane ale OSCE din Donbass și echipamentele tehnice insuficiente nu au cum să sprijine situația de acolo;
– Rusia paralizează activitatea OSCE, fapt care dă posibilitatea ca Moscova să își îndeplinească planurile;
– Eu numesc persoanele din OSCE din Ucraina „the ghosts of failure paste”;
– Rusia are două obiective în sfera descentralizării și federalizării Ucrainei: vizează o reglementare și descentralizare a guvernului Ucrainei pe întreg ansamblul țării;
– Donețk și Lugansk ar urma să primească autonomie printr-o negociere cu Ucraina încheiat ca un acord de tip contract;
– Descentralizarea Ucrainei ar urma să aplice modelul Poloniei, la nivel local conform principiului subsidiarității;
– Republica Moldova: noul guvern condus de Chiril Gaburici este unul pozitiv;
– El este influențat de către Vlad Filat și este o influență favorabilă;
– Orientarea acestui partid este ferm pro-europeană;
– Filat s-a profilat ca politicianul cel mai pro-american;
– El a efectuat o vizită în SUA anul trecut;
– Sub guvernarea Gaburici, Moldova este unul dintre cele trei state partenere NATO care au fost acceptate în Defense Capacity Building Initiative;
– Acest fapt lasă Republicii Moldovei posibilitate de a face solicitări NATO;
– Sunt și multe tendințe în același timp;
– Guvernul este minoritar; Partidul Comunist nu e la guvernare dar susține ad-hoc și șubred guvernul moldovean;
– Avem o majoritate situațională și fac imposibilă planificarea pe termen lung;
– Partidul lui Voronin este un produs moldovenesc local, nu o agenție la Moscova;
– Politica Rusiei în Republica Moldova este de a susține partidele de stânga care pot produce declinul Partidului Comunist;
– Partidul condus de Marian Lupu (PD) este un partid de business;
– Contribuția drumului pro-european al Moldovei o au Vlad Filat, Iurie Leancă, Natalia Gherman (PLDM)
– Partidul lui Mihai Ghimpu (PL) a pus de multe ori bețe în roate la legi precum egalitatea de șanse, liberalizarea piețelor de schimb aeriene sau la acordul de liber schimb;
– Mesajele televiziunilor rusești către alegătorii din Republica Moldova sunt foarte populare;
– Putin are un rating de aprobare de 70%, mult mai înalt decât politicienii din Moldova sau cei occidentali (Merkel -35%, Obama – 15%);
– Moldova este în insecuritate și larg deschisă intoxicării propagandei rusești;
– Partidul lui Usatil urmărește să captureze primăria orașului Bălți, de pildă;
– Sunt trei zone din Republica Moldova să devină un fel de cantoane;
– Acestea sunt Bălți, zona găgăuză și Taraclia;
– Dacă se ajunge la un acord politic privind Trasnistria, se va ajunge la o federație triunghiulară și asimetrică: Chișinău-Tiraspol-Comrat;
– Înainte de a ajunge acolo Moscovei îi convine să instituționalizeze un dialog între Chișinău și celelalte părți;
– Partenerul preferat al Moscovei în Republica Moldova este Partidul Socialiștilor;
– Probabil că la alegerile locale din 14 iunie 2015 tot socialiștii vor câștiga;
– Moldova suferă de sindromul alegerilor permanente;
– Alegerile locale sunt considerate o bază de pornire a următoarelor alegeri parlamentare;
– Prognoza e negativă pentru Republica Moldova;
– Acolo trebuie susținute forțele europene, nu cele pretinse europene;
– Războiul hibrid a devenit un succes abia după ce Rusia a intervenit cu forțe convenționale;
– Procesul de transformare al armatei Ucrainei într-una competitivă decurge foarte lent;
– În 2012, președintele ucrainean Ianukovici s-a opus tranzitării de echipament militar rusesc în Transnistria;
– Ucraina primește într-o măsură redusă ”actionable intelligence”;
– Domnul Kerry a fost păcălit de domnul Lavrov;
– Pe 17 aprilie, Putin lansa proiectul Novo Russia, iar întâlnirea de la Geneva la care Lavrov negocia cu Kerry era sortită eșecului pentru normalizarea situației din Ucraina;
– Washington-ul a fost pur și simplu înșelat;
– Esența comunicatului de la Geneva este că în Ucraina avem un conflict intern;
– SUA s-au trezit înainte ca Rusia să obțină un acord în Consiliul de Securitate privind internalizarea conflictului ucrainean;
– Kerry face declarații improvizate de genul ”Ucraina să devină o punte de legătură”, e un clișeu de limbaj;
– Vă surprinde că Putin face referire la pactul Ribbentrop-Molotov? Ar trebui?
– Vacuum-ul de securitate este umplut de Rusia;
– Rezultatul este că statele de pe flancul estic al NATO se simt amenințate;
– După înghețarea conflictului ruso-ucrainean cu siguranță Rusia va iniția o dezbatere despre o nouă arhitectură de securitate în Europa;
– Trebuie să ne pregătim încă de acum;
– Scopurile Rusiei sunt o recunoaștere de facto a unei sfere de influență rusești în vecinătatea estică a NATO și UE și accesul indirect al Moscovei la procesul de luare a deciziilor în cadrul NATO și UE: fie reînvierea Consiliului NATO-Rusia, fie un summit UE-Rusia care ar scoate SUA și NATO din schemă;
– Până acum Rusia nu a încercat în mod sistematic acest lucru, dar acum putem să ne așteptăm că o va face;
– Există o tendință de a împinge Ucraina într-o zonă gri, aceea a OSCE unde Rusia are drept de veto;
– Sau transformarea acordului de asociere într-un proces trilateral UE-Ucraina-Rusia;
– O zonă de vecinătate comună UE-Rusia ar fi o zonă gri, plină de corupție, cu aranjamente de securitate și economice nesigure;
– Rusia în mod tradițional în secolul al XIX-lea a fost campioana conservatismului în Europa;
– Rusia țaristă era adversarul libertăților, dar URSS a inaugurat o nouă politică de alianțe în Europa;
– Ca în perioada țarului Nicolae I, Putin este campionatul conservatorismului;
– Neglijarea valorilor tradiționale de către politicienii europeni i-a oferit oportunitate lui Putin să se manifeste;
– Fărămițarea Ucrainei poate conduce la crearea de precedente folositoare pentru Rusia;
– Se poate măsura nivelul de prioritate pe care Germania o acordă normalizării Ucrainei și relația sa cu Rusia; Cred că Germania oferă întâietate relației cu Rusia;
– România nu este direct sau imediat amenințată;
– Există însă un epicentru în Odessa al proiectului Novo Rossia deoarece se învecinează cu Republica Moldova și Gurile Dunării. Transnistria este considerată o parte a Novo Rossia;
– În Odessa apar posibilități pe criterii etno-lingvistice pentru ca Rusia să concerteze acțiuni centrifuge;
– Odessa pare acum stabilă, dar trebuie să fim atenți la această regiune și la evoluțiile de acolo;
– Fără îndoială trebuie ridicat bugetul apărării și cred că nu trebuie trasă alarma în mod prematur;
– Baza ideologică a politicii externe ruse era pusă din 2005, când Vladimir Putin a descoperit crezul generalului Denikin: „Ucraina este indivizibilă poporului rus, este parte integrantă a Rusiei și nicio terță parte nu poate interveni în relația dintre Rusia și Ucraina”;
– Moldovenii sunt considerați un fel de țărani care fac munci agricole, crez care vine dintr-o atitudine paternalistă;
– UE ar trebui să continue procesul de integrare al Republicii Moldova, pentru că astfel Chișinăul va rata șansa europeană;
– România nu poate să substituie UE în procesul de aducere a Moldovei în Europa;
– Nu am pierdut partida în Republica Moldova și cred că UE ar trebui în primul rând să se reabiliteze în fața publicului moldovean;
– UE ar trebui să înceapă prin a demonta imperiul judiciar coordonat de domnul Plahotniuc;
– Declarația lui Juncker privind armata europeană a fost una politicianistă, ea a rămas fără urmări concrete;
– O asemenea inițiativă ar duce la duplicarea forțelor NATO, ar da la o parte SUA, ceea ce nu e de dorit;
– O armată europeană nu este posibilă atâta timp cât nu avem o politică externă și de securitate europeană;
– Ucraina și Georgia nu vor primi liberalizarea vizelor pentru UE;
– Summit-ul de la Riga trebuie să consacre normalizarea relațiilor cu Belarus;
– E o competiție și pentru resurse, deoarece statele membre din sud susțin preocuparea europeană spre vecinătatea sudică a sa;
Galerie FOTO:
—-
Aflat in tara cu ocazia Black Sea Security Program, desfasurat de Universitatea Harvard in Romania, analistul politic Vladimir Socor a oferit, in vara anului trecut, un interviu pentru CaleaEuropeana.ro, in care a vorbit despre provocarile Ucrainei si ale Europei de Est, sub influenta Rusiei.
Urmăriți înregistrarea interviului:
.
.
