Connect with us

ROMÂNIA

VIDEO Dialoguri@MAE pe tema Strategiei Europene de Securitate. Bogdan Aurescu: “Avem nevoie de întărirea și valorificarea relațiilor transatlantice, o intensificare a cooperării pe toate planurile fiind naturală”

Published

on

Ministerul Afacerilor Externe a lansat, la iniţiativa ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, începând de joi, 9 aprilie 2015, seria de dezbateri interactive „Dialoguri@MAE”, dedicate unui schimb de idei nemijlocit și contactului direct între reprezentanţii MAE şi cei ai societăţii civile, în scopul informării asupra temelor relevante de politică externă şi a facilitării dialogului pe aceste subiecte, se arată într-un comunicat al MAE remis CaleaEuropeana.ro.

11139662_860360197340309_810230027_n

Lansarea platformei de dezbateri „Dialoguri@MAE” vine din nevoia de a discuta, într-o manieră deschisă, temele de actualitate care au impact asupra politicii externe a României. Consider că prin intermediul acestor dezbateri vom putea împărtăși cu mediul academic, think-tank-uri de profil, reprezentanți ai mass-media și alți reprezentanți ai societății civile active în domeniu eforturile conceptuale prin care MAE contribuie la conturarea, definirea și implementarea politicilor la nivel european și internațional. Am convingerea că acest exercițiu de dialog deschis și interactiv va fi reciproc avantajos și că vine în întâmpinarea dorinței de consultare publică existente la nivelul societății civile, pe teme de politică externă.”, a declarat ministrul Bogdan Aurescu.

Prima ediţie a „Dialogurilor @ MAE” s-a concentrat pe “Viziunea României asupra revizuirii Strategiei Europene de Securitate”. În deschiderea evenimentului a vorbit ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, dezbaterea fiind moderată de secretarul de stat pentru afaceri strategice Daniel Ioniță, iar vorbitori au fost analiștii Iulian Fota, Radu Tudor, Emil Hurezeanu și Mihail Ionescu (Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară).

Evenimentul a fost transmis LIVE pe CaleaEuropeana.ro începând cu ora 11.00.

Partea I

Partea a II-a

Preluarea materialului se va realiza doar cu menționarea sursei – CaleaEuropeana.ro

Principalele declarații

Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe:

– Discutam des cu partenerii nostri despre necesitatea redefinirii Strategiei Europene de Securitate. Acesta este unul dintre subiectele intens dezbatute in dialogul strategic cu partenerii polonezi, de pilda;

– Vecinatatile UE trebuie să fie mai bine reflectate într-o viitoare strategiei;

– Trebuie să ne dezvoltăm capacitățile civile și militare;

– Salut reacția NATO de ieri și pot să afirm că România nu este intimidata de retorica de la Moscova;

– Avem nevoie de întărirea și valorificarea relațiilor transatlantice, o intensificare a cooperării pe toate planurile fiind naturală;

– Acest eveniment este un punct de început pentru și alte dezbateri importante ce vor urma. Vom stabili reuniuni periodice între miniștrii de externe ai României, iar prima va fi după Sărbătorile de Paști. Totodată nu excludem înființarea unui Consiliu pentru Afaceri Externe, pe modelul Council on Foreign Relations din SUA sau European Council on Foreign Relations.

Iulian Fota, fost consilier prezidențial pentru securitate națională:

– Avem nevoie de o strategie defensivă. Romania si MAE au o oportunitate excelenta in acest moment. Avem o experienta care poate conta intr-un context international complicat. Trebuie sa evitam situatiile miltare. PESC si Strategia Europeana de Securitate arata ca UE conteaza;

– Contextul international reclama o Uniune capabila sa isi apere valorile. Nu vorbesc idealist, ci realist. Atitudinea poate fi defensiva, dar ferma;

– Dincolo de strategie, avem nevoie si de o agenda de securitate. In acesti ani, agenda a fost diferita de strategie. Este la fel de important procesul prin care realizam un nou document de securitate;

– Sa nu uitam ca UE a fost creata in scopul pacii;

– Calea corecta de mers este: Romania cu UE, Romania cu NATO si Europa cu Statele Unite. Relatiile transatlantice sunt prioritare;

– Gandirea strategica este esentiala.

Emil Hurezeanu, analist politic:

– Strategia europeana de securitate a aparut ca reactie la flagelul terorist;

– Pericolul a trezit din nou necesitatea unei coeziuni interne, de unitate;

– Inca avem suveranism puternic. Exista un Inalt Reprezentant, un Presedinte al Consiliului European, dar tot relatiile bilaterale sunt esentiale;

– Suveranismul tine de natura marilor puteri europene. Principalele elemente care tin de politica externa si de securitate sunt nationalizate;

– Numai o agresiune ne aduce impreuna.

Mihail Ionescu, Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară:

– Din 2003 pana astazi nu am avut reflectii strategice;

– Anuntul lui Jean-Claude Juncker despre o armata european a surprins si acest lucru este firesc. Gandirea strategica trebuie sa primeze in luarea unor astfel de decizii;

– Europa are nevoie de securitate, iar aceasta trebuie consolidata in primul rand prin NATO. Asta nu inseamna ca o Strategie Europeana de Securitate nu este necesara. Din contra, provocarile actuale ale mediului de securitate ne demonstreaza necesitatea identificarii si formularii unui astfel de document.

Radu Tudor, analist:

– Europa se afla in cea mai periculoasa criza de securitate de la incheierea Razboiului Rece, iar din primele randuri actuala strategie spune ca niciodata Europa nu a fost mai sigura si mai prospera. – In paralel si noi suntem un stat membru NATO, dar legea securitatii nationale este din 1991;

– Amenintarea Moscovei ne face sa urmarim protejarea securitatii noastre comune;

– In timp ce noi vorbim de securitatea europeana, 1000 de militari americani sunt in Romania;

– Consider ca UE trebuie sa ramana ancorata in problematica amenintarilor soft/neconventionale;

– Trebuie sa abordam in complementaritate cu NATO riscurile de securitate;

– Razboiul propagandistic face multe victime. Strategia trebuie sa regaseasca elemente de combatere a propagandei;

– Unificarea eforturilor de abordare UE-OSCE-APCE in insule de insecuritate este un alt aspect ce necesita sa fie cuprins in Strategia Europeana de Securitate;

– Complementaritatea dintre NATO si UE este absolut esențial pentru ca ea reprezintă combinația dintre capacitatea de a răspunde la amenințări convenționale (NATO) și cea de a gestiona pe cele neconvenționale (UE).

La 12 ani după adoptarea Strategiei Europene de Securitate, UE s-a transformat semnificativ, ca urmare a valurilor succesive de extindere, a adoptării Tratatului de la Lisabona și a dezvoltării exponențiale a Politicii de Securitate și Apărare Comună. Mediul internaţional de securitate a cunoscut, de asemenea, schimbări substanțiale, UE confruntându-se atât la Est, cât şi la Sud cu provocări şi riscuri în materie de securitate, multe dintre acestea de tip nou –  mergând de la emergenţa de noi conflicte şi creşterea asertivităţii politico-militare în plan regional şi internaţional, războiul hibrid, utilizarea energiei ca mijloc de presiune, recurgerea la forță şi ignorarea dreptului internațional, până la ascensiunea actorilor non-statali cu agende radicale şi fluxuri migratorii scăpate de sub control.

În acest context, este necesară, din perspectiva României, reanalizarea Strategiei Europene de Securitate, inclusiv printr-o abordare echilibrată a problematicilor legate de Vecinătățile Uniunii Europene, iar prima ediție a Dialoguri@MAE și-a propus să aducă în discuție toate aceste aspecte relevante, prezentând abordarea Ministerului Afacerilor Externe asupra acestei tematici de actualitate.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

ALEGERI EUROPENE 2019

Premierul Viorica Dăncilă, la ieșirea de la urne: O Românie puternică, un stat membru UE puternic, va conduce la o Uniune puternică

Published

on

O Românie puternică, un stat membru UE puternic, va conduce la o Uniune puternică, a declarat premierul Viorica Dăncilă la ieșirea de la urne.

Eu cred în România, cred în români și cred că o reprezentare demnă este ceea ce vor toți românii. Eu cred că o Românie puternică, un stat membru UE puternic, va conduce la o UE puternică. Cred că acest lucru este foarte important pentru țara noastră. A fi un bun român nu înseamnă a fi un bun european. Am fost europarlamentar 9 ani de zile, știu care este mersul în Parlamentul European”, a spus Dăncilă, adăugând că ”votul este cel mai democratic mod de exprimare”.

”Este foarte bine că oamenii vor să participe la vot, că vor să-și spună cuvântul. Este un lucru pozitiv și îndemn românii să iasă la vot”, a completat Dăncilă, precizând că ”am votat astăzi doar pentru europarlamentare”.

Cetățenii români, alături de cetățenii din alte 20 de state membre ale Uniunii Europene, își aleg duminică reprezentanții în Parlamentul European pentru următorii cinci ani în cadrul unor alegeri europene cruciale ce vor da startul deopotrivă unei schimbări la nivelul de vârf al ierarhiei instituțiilor europene și unui nou ciclu decizional pentru viitorul Uniunii Europene.

Desfășurat la 40 ani distanță de la primele alegeri directe pentru Parlamentul European – cele din 1979 -, scrutinul din 2019 are loc în aceeași perioadă în care România asigură, pentru prima dată în istorie, președinția Consiliului Uniunii Europene, mandat pe care îl va încheia la 30 iunie 2019. În România, alegerile din 26 mai coincid și cu referendumul național convocat de președintele Klaus Iohannis pe tema justiției și a luptei anticorupție în țara noastră. (Urmăriți și LIVE UPDATE Referendum național: Cetățenii români sunt chemați la urne să se pronunțe asupra viitorului luptei anticorupție în România).

Continue Reading

JUSTIȚIE

UPDATE BEC – prezență la vot la referendum, ora 13:00: Aproape 3 milioane de români au votat

Published

on

UPDATE – ora 13:00

Duminică, la ora 13:00, prezența la vot la referendumul convocat de președintele Klaus Iohannis este 16,08%. La referendum au votat 2.937.794.

Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul BEC.


Prezenţa la urne pe ţară la referendumul convocat de președintele Klaus Iohannis a fost, duminică, până la ora 12:00, de 12,16%, potrivit datelor înregistrate pe site-ul Biroului Electoral Central.

În total, până la ora menționată, au votat 2.222.365. de români pentru referendum.

Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul BEC.

Județele cu cea mai mare prezență: Ilfov -15,67 %, Sibiu – 15,31%, Constanța – 15,03%, Cluj- 14,70%, Brașov- 14,26%

Județele cu cea mai mică prezență: Vaslui – 9,15%, Botoșani – 9,77%, Caraș-Severin – 9,85%, Suceava- 9,34%, Mehedinți -9,96%.

Urmăriți și LIVE UPDATE Referendum național: Cetățenii români sunt chemați la urne să se pronunțe asupra viitorului luptei anticorupție în România

Concomitent cu alegerile pentru Parlamentul European, care se desfășoară duminică în 21 de state membre ale UE, inclusiv în România, țara noastră organizează și un referendum național consultativ pe tema justiției convocat de președintele Klaus Iohannis. Astfel, peste 18 milioane de alegători sunt aşteptaţi, duminică, la urne atât pentru a-i desemna pe cei 32 de reprezentanţi ai României în Parlamentul European, cât și pentru a vota la referendum.

Pe 25 aprilie, președintele Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției” și a semnat decretul prin care a decis organizarea referendumului național pentru justiție la data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

Referendumul este primul convocat de un președinte după cel din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300 de membri și optarea pentru un Parlament unicameral.

”Luând act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției şi a consecințelor acestuia, a asigurării integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, precum și de nevoia unui cadru legislativ coerent și stabil”, este prima motivație care reiese din decretul semnat de Klaus Iohannis.

Decretul are trei articole, precizându-se că ”poporul român este chemat să își exprime voința cu privire la următoarele probleme de interes național: 1. interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție; 2. interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe”.

Referendumul din 26 mai presupune chemarea cetățenilor români la vot pentru a opta cu ”Da” sau ”Nu” la cele două întrebări care se vor regăsi pe buletinul de vot:


1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Rareș Bogdan, la ieșirea de la urne: Am votat pentru o Românie europeană, care să rămână unde-i este locul, pentru viitorul copiilor acestei țări

Published

on

©️ Partidul National Liberal/ Facebook

Am votat pentru o Românie europeană, care să rămână unde-i e locul, a declarat Rareș Bogdan, candidatul cap de listă al Partidului Național Liberal la alegerile europarlamentare, după ce acesta și-a exercitat dreptul la vot.

”Am votat pentru viitorul copiilor acestei țări, pentru liniștea bunicilor și a părinților noștri. Mă deranjează foarte mult cum merg lucrurile în România și am votat pentru o schimbare. România e o țară a oamenilor cinstiți, civilizați, muncitori și vreau ca ei să aibă câștig de cauză. Am votat pentru o Românie europeană, care să rămână unde-i e locul, pentru o Românie care nu e dominată de infractori, care nu e dominată de hoție de corupție. Am votat pentru o Românie care să se ridice acolo unde a fost odată”, a declarat Rareș Bogdan la ieșirea de la urne.

Și președintele Partidului Național Liberal (PNL) a votat duminică la alegerile europarlamentare și la referendum.

”Am votat ca să fiu sigur că România va fi condusă de oameni cinstiți și corecți, să fiu sigur că guvernul nu va mai putea emite ordonanțe de urgență care să calce în picioare independența justiției” a declarat Orban.

Cetățenii români, alături de cetățenii din alte 20 de state membre ale Uniunii Europene, își aleg duminică reprezentanții în Parlamentul European pentru următorii cinci ani în cadrul unor alegeri europene cruciale ce vor da startul deopotrivă unei schimbări la nivelul de vârf al ierarhiei instituțiilor europene și unui nou ciclu decizional pentru viitorul Uniunii Europene.

Desfășurat la 40 ani distanță de la primele alegeri directe pentru Parlamentul European – cele din 1979 -, scrutinul din 2019 are loc în aceeași perioadă în care România asigură, pentru prima dată în istorie, președinția Consiliului Uniunii Europene, mandat pe care îl va încheia la 30 iunie 2019. În România, alegerile din 26 mai coincid și cu referendumul național convocat de președintele Klaus Iohannis pe tema justiției și a luptei anticorupție în țara noastră. (Urmăriți și LIVE UPDATE Referendum național: Cetățenii români sunt chemați la urne să se pronunțe asupra viitorului luptei anticorupție în România).

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending